10,155 matches
-
transversale ale mediului devin comparabile cu lungimea de undă această formulă nu mai este corectă, viteza reală fiind mai mare. Pentru o bară cu secțiunea transversală mult mai mare decît lungimea de undă modulul lui Young trebuie înlocuit cu modulul undei plane, "M", care se poate calcula din modulul lui Young și coeficientul lui Poisson, formula 5: Viteza de propagare a sunetului calculată astfel este mai mare. De exemplu oțelul are un coeficient Poisson de aproximativ 0,3, ceea ce face ca viteza
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
astfel este mai mare. De exemplu oțelul are un coeficient Poisson de aproximativ 0,3, ceea ce face ca viteza sunetului într-un bloc de oțel să fie de aproximativ 5900 m/s. Când izvorul sonor (presupus punctiform) este în repaus, undele sonore care pornesc din acest punct sunt sferice, fronturile de undă fiind suprafețe sferice concentrice. În cazul în care sursa sonoră se mișcă (să presupunem rectiliniu), centrele suprafețelor sferice se vor găsi pe linia care reprezintă traiectoria sursei. În funcție de viteza
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
de aproximativ 0,3, ceea ce face ca viteza sunetului într-un bloc de oțel să fie de aproximativ 5900 m/s. Când izvorul sonor (presupus punctiform) este în repaus, undele sonore care pornesc din acest punct sunt sferice, fronturile de undă fiind suprafețe sferice concentrice. În cazul în care sursa sonoră se mișcă (să presupunem rectiliniu), centrele suprafețelor sferice se vor găsi pe linia care reprezintă traiectoria sursei. În funcție de viteza sursei în raport cu viteza de propagare a sunetului, avem trei situații: Undele
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
undă fiind suprafețe sferice concentrice. În cazul în care sursa sonoră se mișcă (să presupunem rectiliniu), centrele suprafețelor sferice se vor găsi pe linia care reprezintă traiectoria sursei. În funcție de viteza sursei în raport cu viteza de propagare a sunetului, avem trei situații: Undele sonore nu mai sunt concentrice, dar se aglomerează în sensul propagării sursei de sunet. În acest caz, pentru un observator "A", aflat în fața mobilului, frecvența sunetului pare mai ridicată (efectul Doppler), lucru invers în cazul unui observator "B" aflat în spatele
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
nu mai sunt concentrice, dar se aglomerează în sensul propagării sursei de sunet. În acest caz, pentru un observator "A", aflat în fața mobilului, frecvența sunetului pare mai ridicată (efectul Doppler), lucru invers în cazul unui observator "B" aflat în spatele mobilului. Undele sferice au întotdeauna un punct comun, iar un observator aflat în direcția spre care se mișcă sursa recepționează toate undele sonore sub forma unui pocnet (bang-ul sonic). Undele sferice se intersectează, iar înfășurătoarea acestora este un con cu vârful
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
aflat în fața mobilului, frecvența sunetului pare mai ridicată (efectul Doppler), lucru invers în cazul unui observator "B" aflat în spatele mobilului. Undele sferice au întotdeauna un punct comun, iar un observator aflat în direcția spre care se mișcă sursa recepționează toate undele sonore sub forma unui pocnet (bang-ul sonic). Undele sferice se intersectează, iar înfășurătoarea acestora este un con cu vârful pe direcția de deplasare, în fața sursei. Unghiul formula 7 dintre generatoarea conului și direcția de deplasare este dat de: Așadar, în
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
Doppler), lucru invers în cazul unui observator "B" aflat în spatele mobilului. Undele sferice au întotdeauna un punct comun, iar un observator aflat în direcția spre care se mișcă sursa recepționează toate undele sonore sub forma unui pocnet (bang-ul sonic). Undele sferice se intersectează, iar înfășurătoarea acestora este un con cu vârful pe direcția de deplasare, în fața sursei. Unghiul formula 7 dintre generatoarea conului și direcția de deplasare este dat de: Așadar, în cazul vitezei supersonice, un observator aflat în fața sursei sonore
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
acestora este un con cu vârful pe direcția de deplasare, în fața sursei. Unghiul formula 7 dintre generatoarea conului și direcția de deplasare este dat de: Așadar, în cazul vitezei supersonice, un observator aflat în fața sursei sonore care se deplasează va recepta undele în sensul invers producerii acestora. Prin comprimarea aerului în direcția de înaintare, se generează o undă care nu are un caracter periodic, reprezentând doar un domeniu de comprimare care se propagă cu viteza sunetului. O astfel de undă se numește
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
conului și direcția de deplasare este dat de: Așadar, în cazul vitezei supersonice, un observator aflat în fața sursei sonore care se deplasează va recepta undele în sensul invers producerii acestora. Prin comprimarea aerului în direcția de înaintare, se generează o undă care nu are un caracter periodic, reprezentând doar un domeniu de comprimare care se propagă cu viteza sunetului. O astfel de undă se numește undă de șoc sau undă balistică. Ele provoacă senzația unui șoc puternic. Aceste unde apar de
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
va recepta undele în sensul invers producerii acestora. Prin comprimarea aerului în direcția de înaintare, se generează o undă care nu are un caracter periodic, reprezentând doar un domeniu de comprimare care se propagă cu viteza sunetului. O astfel de undă se numește undă de șoc sau undă balistică. Ele provoacă senzația unui șoc puternic. Aceste unde apar de exemplu, în cazul proiectilelor sau al avioanelor cu reacție. Dilatare termică
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
în sensul invers producerii acestora. Prin comprimarea aerului în direcția de înaintare, se generează o undă care nu are un caracter periodic, reprezentând doar un domeniu de comprimare care se propagă cu viteza sunetului. O astfel de undă se numește undă de șoc sau undă balistică. Ele provoacă senzația unui șoc puternic. Aceste unde apar de exemplu, în cazul proiectilelor sau al avioanelor cu reacție. Dilatare termică
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
acestora. Prin comprimarea aerului în direcția de înaintare, se generează o undă care nu are un caracter periodic, reprezentând doar un domeniu de comprimare care se propagă cu viteza sunetului. O astfel de undă se numește undă de șoc sau undă balistică. Ele provoacă senzația unui șoc puternic. Aceste unde apar de exemplu, în cazul proiectilelor sau al avioanelor cu reacție. Dilatare termică
Viteza sunetului () [Corola-website/Science/305855_a_307184]
-
rămas în rezervoare era evacuat pentru a schimba traiectoria treptei, care mai tarziu ar fi putut prezenta un pericol pentru misiune. Toate treptele S-IVB începând cu cea folosită în misiunea Apollo 13 au fost îndreptate intenționat spre suprafață Lunii. Undele seismice rezultate în urma impactului au fost înregistrate de seismografele plasate în misiunile anterioare, putându-se determina astfel structura internă a Lunii. Treptele S-IVB folosite înainte de Apollo 13, cu excepția celor din misiunile Apollo 9 și Apollo 12, au fost trimise
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
înțelegerea proprietăților unui mare număr de sisteme fizice, la rezolvarea unor ecuații și în alte domenii științifice teoretice și aplicate. În multe cazuri este posibil să definim transformata Fourier în funcție de mai multe variabile, fiind importantă în fizică la studiul formei undelor și optică. De asemenea este posibil să generăm transformata Fourier pe stucturi discrete, precum grupurile finite, și un calculul eficient care, prin transformata Fourier rapidă, este esențial în calculele de mare viteză. Motivul folosirii transformatei Fourier vine de la studiul seriilor
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
să revenim la valoarea fiecărei unde din sumă printr-o integrală. În multe cazuri se dorește folosirea formulei lui Euler, care se scrie sub forma "e" = cos 2"πθ" + "i" sin 2"πθ", pentru a scrie seria Fourier în termenii undelor de bază "e". Această scriere are avantajul simplificării multor formule implicate în calcul, precum și furnizarea unei formulări pentru seria Fourier mult mai apropiată de definiția din acest articol. Trecerea de la sinus și cosinus la exponențiala complexă face necesară utilizarea coeficienților
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
unei formulări pentru seria Fourier mult mai apropiată de definiția din acest articol. Trecerea de la sinus și cosinus la exponențiala complexă face necesară utilizarea coeficienților Fourier complexi. În mod uzual, interpretarea acestor numere complexe este aceea că, se dau amplitudinea undei precum și faza sau unghiul inițial al undei. Această trecere introduce și necesitatea "frecvenței negative". Dacă "θ" este măsurat în secunde atunci undele "e" și "e" trebuie să parcurgă amândouă un cerc complet pe secundă, dar reprezintă frecvențe diferite în transformarea
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
apropiată de definiția din acest articol. Trecerea de la sinus și cosinus la exponențiala complexă face necesară utilizarea coeficienților Fourier complexi. În mod uzual, interpretarea acestor numere complexe este aceea că, se dau amplitudinea undei precum și faza sau unghiul inițial al undei. Această trecere introduce și necesitatea "frecvenței negative". Dacă "θ" este măsurat în secunde atunci undele "e" și "e" trebuie să parcurgă amândouă un cerc complet pe secundă, dar reprezintă frecvențe diferite în transformarea Fourier. Folosim seriile Fourier pentru a motiva
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
necesară utilizarea coeficienților Fourier complexi. În mod uzual, interpretarea acestor numere complexe este aceea că, se dau amplitudinea undei precum și faza sau unghiul inițial al undei. Această trecere introduce și necesitatea "frecvenței negative". Dacă "θ" este măsurat în secunde atunci undele "e" și "e" trebuie să parcurgă amândouă un cerc complet pe secundă, dar reprezintă frecvențe diferite în transformarea Fourier. Folosim seriile Fourier pentru a motiva transformata Fourier după cum urmează. Presupunem că "ƒ" este o funcție care are valoare zero în afara
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
Fourier după cum urmează. Presupunem că "ƒ" este o funcție care are valoare zero în afara inetrvalului [−"L"/2, "L"/2]. Atunci putem expanda pe "ƒ" în serie Fourier pe intervalul [−"T"/2,"T"/2], în care mărimea notată cu c a undei "e" din seria Fourier a lui "ƒ" este dată de: iar "ƒ" este dată de formula: Dacă scriem let "ξ" = "n"/"T", iar Δ "ξ" = ("n" + 1)/"T" − "n"/"T" = 1/"T", atunci această ultimă sumă devine suma Riemann Făcând
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
de așa natură încât "ƒ" este "L"-normalizată . Cu alte cuvinte, acolo unde "ƒ" este o funcție Gaussiană normalizată centrată pe zero. De fapt, această inegalitate implică: pentru orice formula 70 din R . În mecanica cuantică momentul și poziția funcției de undă sunt perechi de transformate Fourier, până la un factor constant al lui Planck. Luând în considerare această constantă, inegalitatea de mai sus devine principiul de incertitudine al lui Heisenberg . Fie un set de polinoame armonice omogene de grad "k" pe R
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
frecvență, în timp ce transformata Fourier are o "rezoluție în frecvență" perfectă, dar cu nici o informație în timp: magnitudinea transformatei Fourier arată cât de multă frecvență este conținută într-un punct, iar local este dată numai prin fază (argumentul transformării Fourier), dar undele staționare nu sunt localizate în timp - unda sinusoidală continuând la infinit fără amortizare. În analiza timp-frecvență, ca o alternativă la transformata Fourier, se folosește transformata timp-frecvență sau distribuția timp-frecvență, pentru a reprezenta semnalul într-o formă care conține unele infomații
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
în frecvență" perfectă, dar cu nici o informație în timp: magnitudinea transformatei Fourier arată cât de multă frecvență este conținută într-un punct, iar local este dată numai prin fază (argumentul transformării Fourier), dar undele staționare nu sunt localizate în timp - unda sinusoidală continuând la infinit fără amortizare. În analiza timp-frecvență, ca o alternativă la transformata Fourier, se folosește transformata timp-frecvență sau distribuția timp-frecvență, pentru a reprezenta semnalul într-o formă care conține unele infomații în timp și în frecvență - iar prin intermediul
Transformata Fourier () [Corola-website/Science/305957_a_307286]
-
efectuată prima emisiune în limba română cu un post de tip Levy de 50 de wați, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment. În 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonați. Constituirea Societății La sfârșitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societăți naționale de radio din România, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Miniștri declarând constituită Societatea de
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
sediul central, și un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde se instalează o antenă puternică. În aceste condiții a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de președinte al Consiliului de Administrație. A urmat un program muzical, știri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
Societatea Română de Radiodifuziune va trece în subordinea directă a Președinției Consiliului de Miniștri. Pe 20 februarie 1938 se lansează la radio Maria Tănase. Tot din 1937 începe să emită, experimental, postul de radio internațional, pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5 m, cu o putere de emisie de 300 W. Pe 28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate instituțiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]