9,695 matches
-
, comuna Bălănești, județul Gorj, datează cu aproximație din 1794. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Este clădită din lemn în anul 1794, pe temelie de piatră, acoperită cu scânduri de lemn, prinse cu cuie de lemn, peste care s-a tras mai târziu
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
soția sa Ecaterina, proprietarii de atunci ai moșiei Păușești. În decursul timpului, biserica a mai suferit reparații în trei rânduri: 1900, 1950 și 1980. Biserica de lemn din Păușești dispune de obiecte de cult (potire și cruci sculptate) donate de voievodul Grigore Alexandru Ghica (1849-1856) și de zeci de cărți bisericești vechi, printre care o Evanghelie din 1693, un Apostol etc. Vechea bisericuță se păstrează aproape în forma inițială, lemnul construcției fiind în stare bună. Edificiul este afectat de alunecările de
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
aducă locuitori străini de orice neam, din alte țări și să-i așeze în Vorovești. Aceștia erau scutiți pe timp de 3 ani de orice dări, privilegiu pe care monahii Mănăstiriii Galata îl obțin și sub noul domnitor Radu Mihnea Voievod la 1 decembrie 1623. Călugării de la Galata au înființat pe la jumătatea secolului al XVII-lea Schitul "Sf. Gheorghe" Vorovești ce deservea populația satului. Conform tradiției orale, schitul avea pereți numai din bârne, acoperișul din șindrilă și clopotnița cu patru furci
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]
-
lor țară. Printre principalii promotori actuali ai moldovenismului în Republica Moldova, se numără: Mihail Garbuz și formațiunea sa maximalistă „Patrioții Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpați și Prut de către Rep. Moldova); Nicolae Pascaru, fondator al asociațiilor „Mișcarea Voievod” și „Scutul Moldovenesc”, președintele Federației de lupte „Voievod” și fondator al portalului moldovenii.md; Vasile Stati, istoric și politician controversat, autor a unor opere la fel de controversate, printre care și „"Dicționarul moldovenesc-românesc"”; Renato Usatîi împreună cu partidele sale și mișcarea Antifa; Partidul
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
în Republica Moldova, se numără: Mihail Garbuz și formațiunea sa maximalistă „Patrioții Moldovei” care militează pentru „Moldova Mare” (anexarea Moldovei dintre Carpați și Prut de către Rep. Moldova); Nicolae Pascaru, fondator al asociațiilor „Mișcarea Voievod” și „Scutul Moldovenesc”, președintele Federației de lupte „Voievod” și fondator al portalului moldovenii.md; Vasile Stati, istoric și politician controversat, autor a unor opere la fel de controversate, printre care și „"Dicționarul moldovenesc-românesc"”; Renato Usatîi împreună cu partidele sale și mișcarea Antifa; Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care s-a aflat la
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]
-
pădurea Plăvălari, până pe dealul din vecinătatea satului, unde se găsește lăcașul. Biserica de lemn din Mănăstioara a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 287, având codul de clasificare . La 15 octombrie 1451, voievodul Bogdan al II-lea (1449-1451), tatăl lui Ștefan cel Mare, se afla la o nuntă în satul Reuseni, împreună cu fiul său. În noaptea nunții, Petru al III-lea Aron (frate al lui Bogdan al II-lea și domnitor al Moldovei
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
să fie arse cărțile bisericești și să fie prinși episcopul armean, cu reședința la Suceava, împreună cu preoții. Poemul „Cânt de jălire asupra armenilor din Țara Vlahilor” al diaconului Minas din Tokhat (secretarul episcopal armean de Liov) spune că din porunca voievodului sus-menționat bisericile armenești din Moldova au fost dărâmate. Acest eveniment tragic este redat în formă literară astfel: <poem>:""Iarăși a scos altă poruncă, Biserica armenească din Iași a fost refăcută ulterior. Prezența ei în oraș este atestată de unele note
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
membri ai șleahtei, (precum cancelarul-adjunct Hieronim Radziejowski și marele trezorier al Coroanei, Bogusław Leszczyński), îl considerau pe Ioan Cazimir drept un rege slab și l-au încurajat pe Carol Gustav să pretindă tronul Poloniei. Când armatele suedeze au invadat Polonia, voievodul de Poznań, Krzysztof Opaliński, a predat Wielkopolska (Polonia Mare) lui Carol Gustav. Au urmat o serie rapidă de cedări fără luptă a altor voievozi. Aproape întreaga țară a urmat această tendință, iar suedezii au intrat fără opoziție în Varșovia în
Potopul (istorie) () [Corola-website/Science/317601_a_318930]
-
l-au încurajat pe Carol Gustav să pretindă tronul Poloniei. Când armatele suedeze au invadat Polonia, voievodul de Poznań, Krzysztof Opaliński, a predat Wielkopolska (Polonia Mare) lui Carol Gustav. Au urmat o serie rapidă de cedări fără luptă a altor voievozi. Aproape întreaga țară a urmat această tendință, iar suedezii au intrat fără opoziție în Varșovia în august 1655. Regele Ioan Cazimir a fost obligat să se refugieze în Silezia. În ciuda capitulării fără luptă a majorității voievodatelor, au rămas câteva puncte
Potopul (istorie) () [Corola-website/Science/317601_a_318930]
-
au fost luați prizonieri. Capul lui Żółkiewski a fost înfipt într-o țepușă și a fost trimis sultanului. Samuel Korecki, care se amestecase de multe ori în treburile Modovei, a fost executat la Istambul. Osman al II-lea a schimbat voievodul din Moldova, înscăunându-l pe Alexandru Iliaș, iar răsculatul Graziani a fost ucis pe 29 septembrie în timp ce încerca să fugă. În 1621, o armată de 200.000 - 250.000 de veterani turci sub comanda sultanului Osman al II-lea a
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
000 de oameni a început, într-adevăr, în anul 1443. La început, cavalerilor le surâdea norocul și ei au eliberat, fără mari dificultăți, o bună parte din Bulgaria. Sultanul, care ducea război cu comandantul de oști albanez Skanderbeg și cu voievodul transilvan Iancu de Hunedoara, a preferat să încheie pace cu cruciații. Însă conducătorii cruciadei-cardinalul Giuliano Cesarini și Vladislav III Jagello, regele Poloniei și al Ungariei, precum și Iancu de Hunedoara, care se alăturase acestora, au fost tentați să calce armistițiul și
Ioan al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317744_a_319073]
-
inventar ce și încă un loc de o mare valoare istorică și culturală din patrimoniul românesc, înainte de a fi documentat și pus în valoare de cercetarea românească. Puținele imagini păstrate se datorează cercetătoarei Ioana Cristache-Panait. Un Hrisov emis de Alexandru Voievod, domn a toată Țara Valahiei, din 29 octombrie 1626, amintește de un zapis din zilele lui Gavril Voievod, în care apare martor pentru moșiile din Izvor și Amărăști un călugăr din Mitrofani. Acest lucru demonstrează faptul că schitul din Mitrofani
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
fi documentat și pus în valoare de cercetarea românească. Puținele imagini păstrate se datorează cercetătoarei Ioana Cristache-Panait. Un Hrisov emis de Alexandru Voievod, domn a toată Țara Valahiei, din 29 octombrie 1626, amintește de un zapis din zilele lui Gavril Voievod, în care apare martor pentru moșiile din Izvor și Amărăști un călugăr din Mitrofani. Acest lucru demonstrează faptul că schitul din Mitrofani a fost construit pe o curea de moșie a Păușeștilor, cu mult înainte de anul 1616. O tradiție locală
Biserica de lemn din Mitrofani-Schit () [Corola-website/Science/317776_a_319105]
-
12 mai 1321, scris în limba latină și semnat de Carol Robert, regele Ungariei, la Timișoara. Din acest document și din cele următoare din 11 septembrie 1321, 10 aprilie 1329 și 5 septembrie 1412, aflăm că această localitate a aparținut voievodului Transilvaniei, Ladislau, apoi regelui Ungariei, pe urmă devine domeniu feudal al diferiților nobili maghiari, care îi transformă pe români în iobagi și jeleri. Despre biserica din Șopteriu nu deținem prea multe date, viața spirituală de pe aceste meleaguri fiind strâns legată
Biserica de lemn din Șopteriu () [Corola-website/Science/317781_a_319110]
-
de fortificații, care au fost ocupate mai apoi de cazacii independenți. În 1577, după ce cazacii de pe Volga au fost înfrânți de armatele moscovite, aceștia s-au împrăștiat. O parte a lor și-au întemeiat noi așezări în bazinul râului Terek. Voievodul Novosilțev a construit o nouă fortificație în regiune, punând bazele astfel Armatei cazacilor de pe Terek. În 1584, și această fortificație a fost ocupată de cazaci, dintre care unii fuseseră recrutați în armata regelui georgian Simon. Pe de altă parte, un
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
lui Nestor Ureche. Pe locul acestei biserici de lemn, între anii 1626-1629, domnitorul Miron Barnovschi-Movilă, la stăruința mamei sale, a început construirea unei biserici din piatră cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”. Cronicarul Miron Costin a lăudat osârdia și strădania binecredinciosului voievod Miron Barnovschi-Movilă de a ridica noi locașuri bisericești. Acesta a ridicat Mănăstirea Bârnova din apropierea orașului Iași, Mănăstirea Hangu din Munții Neamțului, arătând o deosebită grijă față de Mănăstirea Dragomirna, ctitorită de mitropolitul Anastasie Crimca. De asemenea, el a început zidirea Bisericii
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
mai largi din preajma acestei biserici. Acel spațiu care se prelungea către podul de piatră construit în vremea aceluiași domn peste pârâul Cacaina (în zona actuală Bucșinescu), se afla atunci la periferia orașului. Edificiul actual a fost construit de Gheorghe Duca voievod, în anul 1638, în doar 30 de zile, la sfârșitul celei de-a treia domnii moldovenești. Biserica a fost închinată de Gheorghe Duca vodă la Arghirocastro (lângă Adrianopol, Bulgaria), în schimbul Mănăstirii Hlincea, pe care a scos-o de sub această ascultare
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
din Moldova. Bunicul Nataliei pe linie paterna, Ioan Cheșco, a fost membru al Sfatului Suprem al Basarabiei, precum și conducător al nobilimii din ținuturile Chișinău și Orhei (1850-1853), apoi al ținuturilor Soroca și Iași. De cealaltă parte, mama Nataliei era nepoata voievodului Moldovei Ioniță Sandu Sturdza. Cum Pulheria Sturdza suferea de tuberculoză, viitorii părinți ai Nataliei petreceau mult timp în străinătate, în special la Florența, unde climă blândă era prielnica pentru tratament. În acest oraș se nasc și copiii familiei: Natalia (viitoarea
Natalia Obrenovici () [Corola-website/Science/318127_a_319456]
-
trecut mitic. Confruntarea de tip cavaleresc a mezinului Alexandru cu Sefer baș-ceauș are loc în jurul unui corgan unde se afla scheletul unui războinic scit din antichitate. Oamenii au îndeletniciri străvechi, iar țăranii răzeși își apără pământurile cu uricele date de voievozii din vechime. Majoritatea criticilor literari au evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
metri înălțime. Pe fațada principală a soclului era dăltuită inscripția: „Ștefan cel Mare - Domnitor al Moldovei. 1457-1504 După ultimatumul sovietic din 1940 statuia a fost transportată la Vaslui, unde a fost instalată lângă biserica Sfântul Ioan, ctitorită chiar de marele voievod. În august 1942, statuia a fost reinstalată la Chișinău, în fața Arcului de Triumf. În 1944 statuia a fost evacuată din nou, fiind transportată la Craiova. În anul 1945 sculptorița Claudia Cobizeva (1905-1995), o elevă a sculptorului A. Plămădeală, pe atunci
Statuia lui Ștefan cel Mare din Chișinău () [Corola-website/Science/319118_a_320447]
-
Marina. Numele lăcașului a fost schimbat cu ocazia respectivă în "„Catedrala Reîntregirii Bisericii Ortodoxe Române”". O placă de marmură amintește de acel eveniment. Arhitectura în stil bizantin a fost inspirată de Biserica Domnească din Târgoviște, vechiul loc de încoronare pentru voievozii valahi. Edificiul are formă de cruce greacă înscrisă. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor deschis cu arcade mari, sprijinite pe patru coloane cu capiteluri. În nișele laterale din pridvor sunt fixate patru plăci de marmură cu inscripții comemorative
Catedrala Încoronării din Alba Iulia () [Corola-website/Science/319124_a_320453]
-
Biserica de lemn "Sfinții Voievozi" se află în comuna Tanacu, județul Vaslui. Se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din anul 2004 a județului Vaslui la numărul 407, având codul Biserica se află în centrul satului. În partea de sud a bisericii se găsește clopotnița de
Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu () [Corola-website/Science/319165_a_320494]
-
, localizată în satul Valea Faurului, comuna Mușătești, județul Argeș, a fost construită în anul 1727. Hramul bisericii este "Sfinții Voievozi" și este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice LMI 2004 sub codul: . Biserica Sfinții Îngeri este încă în cult, fapt căruia i se datorează nu numai dăinuirea, ci și șantierul de reparații, din 1997. Din pisania ce-i consemna
Biserica de lemn din Valea Faurului () [Corola-website/Science/319343_a_320672]
-
înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentara datează din 17 august 1428. Legenda spune că satul a fost întemeiat de ostașii lui Ștefan cel Mare, care, după luptele victorioase cu turcii, au primit în dar de la Voievod terenul împădurit de sub Carpați, cu statutul de rezeși, adică țărani liberi. Simion Rely, în cartea sa "Satul Igești", editata la Cernăuți în perioada interbelică, menționează faptul că populația Igeștiului constă din trei stări sociale: rezeșii, mayilii și țăranii pe moșie
Igești, Storojineț () [Corola-website/Science/315521_a_316850]
-
răbdătorule și de biruinți purtătorule, mare mucenice Gheorghe, cela ce la nevoi și în năpaste ești grabnic apărător și fierbinte ajutător, și celor întristați bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăminte a smeritului robului tău a domnului Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn Țării Moldovei, și-l păzește pe el neatins în acest veac și în cel viitor, cu rugăciunile celor ce te cinstesc pe tine, ca să te proslăvim pe tine în veci, amin! Și s-a făcut
Steagul Principatului Moldovei () [Corola-website/Science/315515_a_316844]