10,539 matches
-
cu ochiul către noua sa cucerire. V-am pupat, mergem la somn ! La somn, copii ? Apăi să-l învelești bine pe domnul Vasile, îi spune bătrânul domnișoarei. Să nu care cumva să răcească și să-și înfunde glasul, râde el. Zorii zilei îl găseau făcând dragoste cu câte o femeie frumoasă, pe care, după câteva ore de somn în care stăteau îmbrățișați, era nevoit s-o gonească, scuzându-se ba că are întâlniri importante cu niște patroni sau ceva reprezentanți ai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Este poate felul lui Dumnezeu de a-mi arăta ambele fețe ale lumii și de a-mi da o lecție. Pedeapsa pentru că am crezut prea mult în oameni. Următoarea zi a început cu o ploaie teribil de rece încă din zori, o furtună care anunța începutul toamnei lui 1947. Cristi s-a trezit fredonând La vie en rose, al bine-cunoscutei Édith Piaf, pe care cântărețul o văzuse înainte ca aceasta să cunoască celebritatea internațională, la Paris. Era bucuros. Împlinit. Radia, așa cum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o „simplă” neglijență colegială tipic balcanică; nu, a fost, pentru „imbecilul, naivul” incorigibil ce eram, un semn, un semnal - sunetul unei trâmbițe care chema la „unirea optzeciștilor” și la „luptă strânsă” nu numai contra „bătrânilor șaizeciști”, până atunci, până’n zorii mult suspectatei revoluții, extrem de curtați și, În aparență, admirați de tinerele „speranțe” În proză, poezie și critică; nu, era ceva cu mult mai „grandios”, mai „grav”, mai „definitiv”: era, dincolo de chemarea la solidaritate a celor ce visau gloria literară și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și așteptând Încă o dată un semnal din afară, Îl ucide! Iliescu iese victorios din „subteranele puterii”, obosit, aproape uzat de jocul cinic pe care și-l permisese dictatorul cu el, ba urcându-l, ba coborîndu-l În rang, dar apoi, În zorii deceniului zece, odată cu surparea „Bisericii moscovite”, ce păruse până de curând atotputernică, și cu surparea, În fapt, a ideilor și ideologiei În care crezuse toată viața - el Învinge: este ales În cea mai Înaltă și prestigioasă funcție În stat, cu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a ceea ce numim destin - concept, evident, polisemantic! - se leagă și ideea indestructibilă de participare, de responsabilitate. Deja iezuiții, În secolul al XVII-lea, În luptă acerbă cu janseniștii, cereau dreptul la acel faimos „liber arbitru” ce nu era, atunci, În zorii modernismului, decât o Încercare de a zdruncina acel „fatalism grec” ca și orice aplecare, Înclinare, a ființei umane spre o acceptare dinainte și total a ceea ce i se Întîmplă, ceea ce eu aș numi „orientalismul” firii noastre. Deoarece, prin europeism, prin
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
două decenii un comportament egal, previzibil, În relația noastră. Sigur, nu mă mai sună ca Înainte, ambii, și el, și Gabriel, nu-l mai vizitează ca „Înainte” pe bătrânul romancier, petrecând seri Încărcate de lectură și de idei până spre zori. Liiceanu mi-a devenit un fel de „dușman” - nu știm nici unul, nici altul din ce pricină! -, probabil că Breban, după ’89, și-a „arătat” cea de-a „doua față a medaliei”: dacă „Înainte” el era disidentul În cultură, autor al
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
european a fost răvășit și perturbat din fundamente, democrațiile au fost puse la grea Încercare, se părea că „timpul lor trecuse” și că „zori noi” Îi așteaptă pe milioane și zeci de milioane de inși, zăpăciți și, nu puțini, Încrezători. „Zori sau aurore” roșii sau negre; și aceste lupte și crime „revoluționare” au fost duse, printre altele, pe o bază rațională - ideea că În istorie fiecare formă sau structură organizatorică socială și umană, oricât ar fi fost ea de performantă sau
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau ilustrează această rotire În ciclu a formelor de organizare comunitare, coexistă oare, În zilele noastre, elemente sau „sechele”, dacă vreți, de sclavagism târziu Împreună cu altele de tip feudal - onoare și cult al unor familii „domnitoare”! -, trăim noi, oare, În zorii secolului XXI și ai unui alt mileniu, „cufundați” Într-un „vas social” În care ard și se amalgamează elemente atât de disparate, de eterogene și de antagonice? Să fie oare aceasta debutul unei unificări planetare sau... forme ale decadenței, epuizarea
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
aproape, deoarece libertatea este una nu numai formală, afirmată, chiar „legiferată”, ci ea este reală și funcțională când ne intră În reflexe, când legile, oricare ar fi, sunt cu adevărat respectate și aplicate de o majoritate covârșitoare! -, bucuroasă, deci, de „zorii libertății”, lumea și mai ales lumea literară și-a ieșit din țâțâni! Firesc și acest lucru, deoarece se cunoaște natura copilărească, adeseori infantilă - În sensul bun și mai puțin onorabil! - al cuvîntului. Decenii la rând fiind comanditată și nu rareori
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nu indică decât o realitate vizibilă a acestui aisberg social, enorm și rezisent. Nu, după aproape două decenii, nu mai trăim În anarhie - acea anarhie oarecum firească după prăbușirea unor mari structuri sociale și instituționale; suntem poate, Încă o dată, În zorii unei alte „uniri naționale”, când se Încerca instalarea unor instituții și noi mentalității, de tip apusean - și primul care a Început-o a fost regele Carol I, cu asistența lui Brătianu! -, dar, mai ales, unirea cu tot ceea ce ea Însemna
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ele” În clipa când Întindem mâna să le apucăm. În această lungă și labirintică existență, care uneori are aerul - sau caricatura! - unui basm! Iar aceste „semnale” care „trădează” o „dublură” a Memoriei Îi apar naratorului proustian, lui Marcel, doar În zorii senectuții; astfel, el trăiește acele fulgerări ale memoriei, care nu este, cum spuneam, cea „diurnă, curentă”; ci cea care se hrănește din scene și figuri pe care le „pescuiește” dintr-un strat sau altul epic al trecutei existențe ca un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noștri Susan și Bill Allen - și puteam zări mașina crem 450 SL rulând pe benzile unei autostrăzi străjuite de portocali și lămâi, gonind spre o rampă de ieșire nu foarte departe de acolo, Sherman Oaks, și cândva în noaptea dinspre zorii zilei de 4 noiembrie am izbucnit în hohote de râs neîncrezătoare față de zgomotele care tunau în capul meu, continuând să vorbesc singur, însă eram un om care încerca să aibă o conversație rațională cu cineva pe punctul de a-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
plantat puieți pe coastele prăpăstioase ale Spătăreștilor. A fost și Labiș și apoi și-a pus În versuri de factură quasi folclorică, după cât Îmi aduc aminte, entuziasmul lui frumos. Poezia după ce a fost citită la Cenaclu a fost publicată În Zori noi. Cum aș putea oare s-o găsesc? Există la Suceava colecția ziarului? Mi se pare Însă că atunci ziarul regional nu se numea Zori noi... Dacă mă puteți informa În legătură cu această chestiune v-aș rămâne Îndatorat. V.G. Popa </citation
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
V.G. Popa </citation> <citation author=”POPA Vasile G.” loc=”Flt.” data =”5 august/1970”> Stimate amice, Felicitările mele pentru paginile publicate În Familia despre Jules Cazaban și familia sa . Îmi place f. mult finalul. Aceleași felicitări pentru Peisajul apărut În Zori noi. Îmi pare bine că s-a rupt ghiața. Doamne ajută! Și acum o Întrebare: ce știți despre gazda lui Labiș numită Bacalu? Când a stat aici? și cât? Eu știu că a stat În gazdă la croitorul Iordache și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la celebrul Arvidas Sabonis - supervedeta lituaniană, acum în NBA (liga nord-americană de baschet) - și la „Jalgiris”, echipa de baschet la care și-a început cariera. Entuziasmantele sale victorii de la sfârșitul deceniului nouă împotriva cluburilor rusești purtau, la acea vreme, în zorii „perestroikăi”, o certă tentă politică, erau percepute drept o revanșă simbolică a popoarelor ocupate de sovietici. Cu toții simțeam asta. VITALIE CIOBANU: Probleme tehnice cu aparatul de fotografiat, care și-a „epuizat” încărcăturile, apoi căutarea febrilă a unui magazin Optica, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
grijă să-i spună că ne mai văzuserăm, fapt ce i-a prilejuit lui Ivasiuc observația, privindu-mă în ochi, deoarece mă roșisem, probabil, că „așa sunt jurnaliștii: cinici!”. În seara aceea lungă, ce s-a continuat până dimineață, spre zori, „cei doi”, Bernard și Ivasiuc, s-au „ciondănit” serios. De altfel, de la primele „aperitive”, Bernard i-a pus lui Ivasiuc banda cu o emisiune ce se dăduse pe post, unde Goma l-a făcut pe fostul său coleg de celulă
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
o „revoluție”; ei aveau nevoie de „omul nou”, cel care-și renega și blasfemia strămoșii fondatori și instituțiile lor, cel pregătit de a fi, de fapt, „noul sclav”, la îndemâna și supus absolut imperiului rus și roșu care avea deja, în zorii postbelici - când Stalin se lăsa fotografiat cu placidul Churchill și cu admiratorul său, Roosevelt, președintele SUA, grav bolnav atunci -, planuri de supremație mondială. O arată cu prisosință victoria lui Mao în uriașa și conservatoarea Chină, răscoalele din centrul Africii, mișcările
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
să-mi pară supranatural și-i dădea Iordanului impresia eterată de miraj. A fost ca o iradiere de sfârșit de lume, dar nu în tonuri sumbre, ci albăstrui și feerice, ca într-o primă dimineață. Bine spun Cărțile Sfinte, ținutul zorilor va fi și acela al sfârșitului lumii, iar învierea trupurilor va avea loc acolo unde Adam a ieșit din țărână. L-am invidiat, în acea clipă, pe băftosul de Kirk Douglas. Se zice că șmecherul și-a cumpărat, plătindu-l
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
doză infinitezimală un nu-știu-ce din persoana privitorului divin l-ar fi putut pune pe un hoinar pe aceeași lungime de undă luminoasă. Pentru că, nu-i așa, totul s-a schimbat în Palestina, în afară de marea Genesareth, și de tonurile roșietice ale zorilor, care-s mereu diferite, rămânând mereu aceleași. Există vreo mie de versiuni ale vieții lui Isus, dar niciuna nu poate fi verificată. Dar nu există decât un lac Tiberiada, un același profil albăstrui al munților care-l înconjoară, și ușorul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
e justificată. Dacă tăcem, lumea uită de noi. Dacă ne manifestăm, lumea ne urăște. Persecutorii noștri se prezintă ca victime și întreaga lume le ține partea, cu solicitudinea datorată eternilor persecutați. Oricum am da-o, ieșim prost. Lumea trăiește în zorii secolului al XXI-lea, dar aici e încă miezul nopții. Dincolo de imposibilitatea în care se află diplomații palestinieni de a semnala însingurarea în care au fost lăsați singurilor care ar avea mijloacele de a o atenua americanilor și europenilor (fără
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în casa largă în care mirosea totdeauna a flori. Cum mergeam cu el peste Siret la fân; cum dormeam ostenit în mirosul fânului cosit. Cum istorisea istorii bunicul. Cum se aprindeau focuri pe Osoiu. Cântarea buciumului. Cum ne întorceam în zori de ziuă, eu în vârful fânului. Cum mă învăța să dau cu pușca întăiu la lumânare și pe urmă în paseri. Cum am fugit eu singur într-o primăvară și cum am împușcat prima rață și am adus-o pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
repede, tăie lângă stâncă drumul lui Aron, cu cârja noduroasă, tânărul se pierdu, fugi prin întuneric, și nu mai dete prin aceste locuri decât când ajunse stăpânitorul țării după cum legenda spune. Totuși o dată, numai o dată a mai venit, chiar în zorii neguroși ai nopții de fugă; a venit, a zguduit și frânt gratiile, a scoborât pe fata de boer cu ochii adânci și cu sufletul furtunos, a scoborât-o din închisoarea zilelor reci și pustii, a pus-o în șea înnaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Erusalimului său iubit. Dimineață s-a sunat adunarea și tu ai priceput că vine vremea să te echipezi de războiu. Cu mult înnainte, însă, de adunare tu nu dormeai. Nu de gânduri și griji, dragă, dar din pricină că înnainte de revărsarea zorilor caprarii au obiceiul să-și plimbe în lungul corturilor mânia serviciului lor. Cum răsare soarele, ochii lui de flăcări văd cu mirare că întreg regimentul nostru, cu ranița în spate, așteaptă ceasul plecării, care se prelungește câte odată până la 7
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
după ce au pornit în marș, umplu câmpurile și tufele. Vezi? vezi? până acuma n-a avut vreme măgarul! Uite țăranul! Uite soldatul român! Soldatul și țăranul acesta stă cu ranița în spate de cum a răsărit soarele. Glasurile căprarului izbucnesc în zori cu nemaipomenită energie: Pune ranița, mă! Pune ranița că trec prin tine!" Te-ai echipat de războiu, iubite frate, și ai plecat cu camarazii spre locuri necunoscute, trecând dealuri și văi. Ceia ce ți se părea absurd era faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu mai pot, gâfâie și-s numai pic de apă; iar lăutarii țipă din scripci ca niște nenorociți cărora li se scot, cu clește de fierar măselele... Mă întorc în tabără cu cumătrul Zaharescu prin întunerecul slăbit al ceasului dinnaintea zorilor. Regimentele de artilerie și cavalerie duc caii la apă. Sus cerul cenușiu stă gata să ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări de jale. Facem un drum la Iași în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]