92,250 matches
-
pentru femei, unde nu doar muncesc, ci și își împart mâncarea, discută rețete etc. Atunci când se așează la masă, bărbații care sunt capete de familie gustă primii din mâncare, urmați de soții și copii. La întâlnirile cu mai mute persoane, bărbații și femeile se separă, iar în locul destinat bărbaților mâncarea este adusă de servitori sau de copii. Alimentația depinde de mai mulți factori: venitul familiei, formalitatea ocaziei sau a întâlnirii, statutul social, tradițiile familiei și ale zonei respective. Grânele, legumele și
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
își împart mâncarea, discută rețete etc. Atunci când se așează la masă, bărbații care sunt capete de familie gustă primii din mâncare, urmați de soții și copii. La întâlnirile cu mai mute persoane, bărbații și femeile se separă, iar în locul destinat bărbaților mâncarea este adusă de servitori sau de copii. Alimentația depinde de mai mulți factori: venitul familiei, formalitatea ocaziei sau a întâlnirii, statutul social, tradițiile familiei și ale zonei respective. Grânele, legumele și fructele sunt ingrediente de bază. Pâinea (lipia) este
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
Irak și zona Golfului Arab orezul este de asemenea important, iar în Magreb se consumă îndeosebi cușcuș. Carnea, în special în familiile mai modeste, se consumă la ocazii importante. În afara caselor, în piețe, cafenele și magazine mâncarea este servită de bărbați în mod obișnuit, însă în ultima perioadă, mai ales în zonele cosmopolite influențate de cultura și turismul european și american, femeile pot fi angajate ca bucătărese și chelnerițe. Această tradiție a fost transmisă oral de-a lungul secolelor. În cele mai multe
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
și sunt educate pentru gospodărie. Ele învață de la mame, bunici, mătuși sau orice rude de gen feminin, iar procesul presupune observare, imitare, încercare și instruire verbală. Cu toate acestea, în perioada Califatului Abbasid, prepararea mâncării era un domeniu stăpânit de bărbați, ca dovadă fiind existența unor tratate culinare, precum Kităb aț-țabīḫ, din secolul X.
Cultura culinară în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331849_a_333178]
-
că doar defetismul sau trădarea puteau explica acest raport. Devonshire este și mai nemulțumit: "Este datoria mea, Madame, să spun maiestății sale exact ceea ce gândesc asupra unei chestiuni atât de importante; și eu cred că Lord Torrington nu este un bărbat în care să ne încredem în ceea ce privește destinul a trei regate". Torrington anunță intenția sa de a se retrage în fața superiorității flotei franceze, dar pe 9 iulie sosește ordinul de luptă în timp ce se află în largul capului Beachy Head. Nu-i
Bătălia de la Beachy Head () [Corola-website/Science/331855_a_333184]
-
conflictul poate dura chiar și 40 de ani, așa cum s-a întâmplat în unele cazuri. Lupta pentru existență era intensă și rareori beduinii stăteau liniștiți. Într-un mediu social caracterizat în mod primar prin războaie inter-tribale, și jafuri organizate de bărbații conducători ai triburilor, statutul femeii era delimitat la a rămâne inferior. Singura lege era lipsa legii. Dacă o infracțiune era comisă, partea vătămată își făcea singură legea și încerca să o administreze asupra contravenientului. Astfel, acest sistem ducea adesea la
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
sistem ducea adesea la numeroase acte sângeroase. Spiritul de clan, asabiyya, avea prioritate în fata eticii, iar un trib care eșua în a-și proteja membrii săi de dușmani, se expunea ridicolului, calomniei și disprețului. În cazul în care un bărbat omora pe cineva din propriul trib, nu găsea apărare din partea nimănui și fie era omorât de cineva din trib, fie devenea proscris și își căuta refugiu într-un trib străin. Deși în teorie un om plătea moartea altuia și astfel
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
ochi și dinte pentru dinte”. În zone musulmane, vecine spațiului arab, precum Eritrea sau Afghanistan, unde šarī’a stă la baza legii, totuși sistemul tribal nu a dispărut definitiv. Acolo, în cazul unei vărsări de sânge, răzbunătorul era ales dintre bărbații care aveau legătura de sânge cu victima de până la gradul șapte. Exista o ierarhie, primul, în linie era bărbatul cu legătura de sânge cea mai apropiată de cel decedat, dacă nu exista niciunul, atunci copilul adoptat, apoi sclavul. Câteodată chiar
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
la baza legii, totuși sistemul tribal nu a dispărut definitiv. Acolo, în cazul unei vărsări de sânge, răzbunătorul era ales dintre bărbații care aveau legătura de sânge cu victima de până la gradul șapte. Exista o ierarhie, primul, în linie era bărbatul cu legătura de sânge cea mai apropiată de cel decedat, dacă nu exista niciunul, atunci copilul adoptat, apoi sclavul. Câteodată chiar și tovarășul de călătorie al victimei avea acest drept, sau oricare membru al satului, dacă decedatul nu avea rude
Vendeta în spațiul islamic () [Corola-website/Science/331845_a_333174]
-
unic beneficiar de drepturi și libertăți civice. Cetățean deveneau doar copiii născuți din căsătoria dintre un cetățean și o femeie liberă, fiică a unui cetățean. Acest fapt a impus o reglementare și un control strict al societății asupra relațiilor dintre bărbați și femei. Grecii antici au fost nevoiți să renunțe la poligamie și să adopte un model social strict monogam. Au fost reglementate legal aspectele referitoare la adulter, căsătorie și drepturile copiilor născuți în cadrul acesteia. Pentru a permite satisfacerea nevoilor fiziologice
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
antică a cunoscut și existența hetairelor sau curtezanelor, care reprezentau segmentul de lux al prostituției, fiind destinate elitei politico-economice a cetății. Fenomenul prostituției afecta în mod inegal cele două sexe: cei care se prostituau erau femei de toate vârstele și bărbați tineri, în timp ce clientela acestora era una predominant masculină. Trebuie menționat că societatea greacă antică accepta bărbaților orice tip de legătură, fie heterosexuală fie homosexuală, fără a face însă o distincție identitară, în timp ce femeilor le era interzisă orice fel de legătură
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
destinate elitei politico-economice a cetății. Fenomenul prostituției afecta în mod inegal cele două sexe: cei care se prostituau erau femei de toate vârstele și bărbați tineri, în timp ce clientela acestora era una predominant masculină. Trebuie menționat că societatea greacă antică accepta bărbaților orice tip de legătură, fie heterosexuală fie homosexuală, fără a face însă o distincție identitară, în timp ce femeilor le era interzisă orice fel de legătură extraconjugală. Pentru a înțelege concepțiile despre viața sexuală a grecilor antici trebuie avute în vedere că
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
ei nu existau două tipuri de dorințe, una heterosexuală și una homosexuală, singura atracție o constituia „frumusețea unei persoane, indiferent de sexul acesteia”. Grecii nu interpretau raporturile dintre două persoane după natura lor sexuală ci prin prisma raporturilor de dominare: bărbatul care poseda era considerat superior în timp ce persoana posedată (indiferent de sexul acesteia) era una percepută întotdeauna ca fiind inferioară. În societatea grecească antică, care era una puternic misogină, o relație heterosexuală nu prezenta niciun fel de problemă, ea nu făcea
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
superior în timp ce persoana posedată (indiferent de sexul acesteia) era una percepută întotdeauna ca fiind inferioară. În societatea grecească antică, care era una puternic misogină, o relație heterosexuală nu prezenta niciun fel de problemă, ea nu făcea decât să confirme că bărbatul era superior femeii. Se poate estima că situația femeilor căsătorite era una puțin de invidiat, deoarece ele erau obligate să se supună voinței soților lor și să le rămână fidele, în timp ce soții lor erau liberi să se angajeze în relații
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
una puțin de invidiat, deoarece ele erau obligate să se supună voinței soților lor și să le rămână fidele, în timp ce soții lor erau liberi să se angajeze în relații extraconjugale, în particular cu băieți tineri. Într-o manieră analogă, un bărbat care poseda un adolescent nu făcea decât să își exprime astfel superioritatea poziției sale, economică, socială sau politică. Homosexualitatea, în sensul ei modern, nu era acceptată de societatea greacă: dragostea bărbaților nu era și nu trebuia deturnată de la iubirea pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
particular cu băieți tineri. Într-o manieră analogă, un bărbat care poseda un adolescent nu făcea decât să își exprime astfel superioritatea poziției sale, economică, socială sau politică. Homosexualitatea, în sensul ei modern, nu era acceptată de societatea greacă: dragostea bărbaților nu era și nu trebuia deturnată de la iubirea pentru femei. Norma socială cerând de la toți cetățenii să se căsătorească și să aibă copii. Societatea greacă antică era una profund homofobă și puțin tolerantă: bărbații efeminați sau „alergătorii după băieți” erau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
era acceptată de societatea greacă: dragostea bărbaților nu era și nu trebuia deturnată de la iubirea pentru femei. Norma socială cerând de la toți cetățenii să se căsătorească și să aibă copii. Societatea greacă antică era una profund homofobă și puțin tolerantă: bărbații efeminați sau „alergătorii după băieți” erau luați în derâdere, disprețuiți și batjocoriți. Aceste lucruri erau reflectate și în normele morale și juridice care guvernau societatea grecilor antici. În Atena, doar soțiile legitime puteau da naștere copiilor care mai târziu deveneau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
pentru societate în ansamblul său. Astfel, seducerea unei femei căsătorite era o infracțiune foarte gravă, căci acest fapt putea induce dubii asupra calității de viitori cetățeni ai descendenților respectivei femei. În ciuda acestei interdicții formale, era însă moralmente acceptabil pentru un bărbat să aibă relații sexuale cu concubine, prostituate, rezidente străine sau sclave, în timp ce soțiile erau constrânse la fidelitate absolută. proclama în secolul al patrulea înaintea erei noastre în fața cetățenilor adunați într-o instanță de judecată: "avem curtezane pentru a ne satisface
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în cazul unui adulter, soțul încornorat avea dreptul de a-l ucide pe amantul prins în fapt, la fel ca și în caz de viol. Vârsta medie pentru căsătorie era una înaintată pentru acele vremuri, de 30 de ani pentru bărbați, așa că tinerii atenieni nu aveau de ales dacă voiau să aibă relații heterosexuale, fiind nevoiți să apeleze la sclave sau prostituate. Existența prostituției feminine destinată unei clientele feminine este slab documentată. Aristofan, în celebrul său discurs despre dragoste din "Banchetul
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
la sclave sau prostituate. Existența prostituției feminine destinată unei clientele feminine este slab documentată. Aristofan, în celebrul său discurs despre dragoste din "Banchetul" lui Platon le menționează pe hetaire ("ἑταιρίστριαι"-hetairistriai), "acea parte a femeilor care nu acordă nicio atenție bărbaților preferând să se adreseze femeilor, din rândul acestora provenind tribadele." Lucian din Samosata se referă și el la această practică în "Dialogurile Curtezanelor" când o menționează pe Mégilla, „una din acele tribade cum se întâlnesc în Lesbos”, dar este posibil
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
cumpărau exclusivitatea pentru serviciile unei prostituate, fiecare din ei având dreptul să petreacă un anumit timp cu ea. În această categorie mai pot fi incluse și acea categorie de muzicante și dansatoare care erau invitate să anime petrecerile și banchetele bărbaților. În "Constituția Ateniană", Aristotel menționa printre atribuțiunile specifice celor 10 magistrați aleși la conducerea cetății ("ἀστυνόμοι - astynómoi"), sarcina de a veghea ca „cei care cântă la flaut, (fluier), liră și țiteră nu sunt închiriați cu mai mult de două drahme
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
femeie din secolul al V-lea î.e.n. Ea i-a atras în mreje pe Sofocle, Fidias sau Socrate și pe discipolii săi. Pericle o considera „o femeie de spirit, care avea inteligența lucrurilor politice”, iar conform lui Plutarh, „ea domina bărbații politici cei mai proeminenți și inspira filosofilor un interes care nu era nici mic, nici de neglijat”. Ne sunt cunoscute câteva nume ale unor astfel de hetaire. Din epoca clasică sunt menționate: "Teodota", concubina lui Alcibiade și Cebes din Teba
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
în Sparta, pe parcursul epocilor arhaică și clasică (anii 800 - 323 îen.). Singura mărturie contradictorie din această perioadă este un vas din secolul al VI-lea î.e.n. pe care sunt prezentate femei cântând la „aulos” (flaut dublu) la un banchet de bărbați. Totuși, se pare că pe acel vas nu este prezentată o realitate spartană din epocă, ci doar o simplă reprezentare a unei teme iconografice. Prezența în pictura respectivă a unui demon înaripat, a vegetației și a unui altar poate lăsa
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
opere de ficțiune. Prostituatele evocate sunt fie prostituate independente, fie curtezane (hetaire): sursele citate nu se apleacă aproape deloc asupra cazului femeilor sclave, în afară de a le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
le considera ca bunuri ce pot fi valorificate. Aceste izvoare istorice arată clar ce credeau bărbații greci despre prostituate: în primul și în primul rând le reproșau caracterul lor mercantilist. Pentru un grec din antichitate, o persoană care se prostituează, bărbat sau femeie, o face din sărăcie și/sau de dragul câștigului material, dorința sexuală nefiind pentru acestea un factor de luat în considerație. Rapacitatea prostituatelor este o temă de satiră curentă în comediile grecești. Trebuie spus că în Atena acestea erau
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]