93,304 matches
-
Iași, pp. 613627. Popa, Mihai, Filosofia istoriei la Gh. I. Brătianu. Devenire și sinteză istorică, Editura Academiei Române, București, 2012. Pruteanu-Isăcescu, Iulian, "Gheorghe I. Brătianu un martir al cauzei naționale românești", în Românii din afara granițelor țării. IașiChișinău: legături istorice, Iași-Chișinău, Casa Editorială Demiurg, 2008, pp. 195-206. Râpeanu, Valeriu, "Gheorghe I Brătianu", Studiu introductiv, în Gheorghe I. Brătianu, Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești, Editura Eminescu, 1980, București, pp. V-LXXVI. Rogister, John, " Un moment al istoriografiei europene: către o istorie universală moștenirea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
concursurile cu premii pentru atragerea like urilor nu sunt cea mai indicată metodă de creare sau de creștere a comunității. Din acest punct de vedere, lucrurile se petrec ca și în print, unde inserturile și concursurile nesusținute printr-o strategie editorială coerentă (conținut care să păstreze cel puțin o parte dintre nou veniți drept clienți) produc creșteri de tiraj doar pe termen limitat. Una dintre companiile românești cu o prezență frumoasă pe Facebook, BitDefender, are, în momentul în care revizuiesc acest
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nu o împiedicase să se repeadă la gâtul jurnalistului. Sigur, nu tot ceea ce postau utilizatorii în spațiul destinat reacțiilor la texte era violent. Însă, indiferent care era natura comentariilor, jurna liștii se obișnuiau cu ideea că trebuie să împartă spațiul editorial cu cititorii. Utilizatorii cei mai activi erau și foarte teritoriali. În 2005, când am schimbat site-ul evz.ro, unii dintre ei, nemulțumiți de noua interfață, ne-au acuzat că încercăm să-i reducem la tăcere și au amenințat că
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
p. Colecția Comunicare/Media În 2004 s-au raportat frecvente conflicte între jurnaliști și proprietarii companiilor de media, problema cenzurii a fost pe prima pagină a ziarelor centrale, s-au ținut conferințe de presă despre amestecul puterii politice în spațiul editorial, iar demonstrațiile din fața Parlamentului au adunat ONG-uri, asociații profesionale și jurnaliști deopotrivă. Și totuși, agenda media și agenda politicului nu au influențat semnificativ agenda publicului lor - sau cel puțin cu această impresie rămânem după parcurgerea lucrării Televizorul în „micul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de doctorat asupra enigmaticului filozof român-francez Emil Cioran. Revenită la Catedra de franceză a Facultății de Litere din Iași în anul 2002, și-a continuat activitatea didactică, cu aprecieri laudative, și pe cea științifică prin publicarea unor volume de răsunet editorial, atât în Franța cât și în România ... precum "Cioran ... sau rugăciunea interzisă" (2002), "Eugène Ionesco ou l'agonie de la signifiance" (2002), "Le Dieu paradoxal de Cioran" (2003), "Cioran" (2003), "Lecturi nomade" (2006), și altele în pregătire ce îi vor împlini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
București, 1982. Jarusevskii, M., Istoria psihologiei, Editura Izdaletsvo. Moscova, 1966. Jones S.L., A Constructive Relationship for Religion with the Science and Profession of Psychology, în American Psychologist 1994, vol 49, nr.3, pp. 184-199. Lăzărescu, G., Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992. Liiceanu, G., Cearta cu filosofia, Editura Humanitas, București, 1992. Locke, J., Eseu asupra intelectului omenesc, vol I, II, Editura Științifică, București, 1961. Lorenz, K., L'Aggression une Historire naturelle du mal, Flamarion, 1969. Kuhn, Th., Structura revoluțiilor
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
agora mediatică, evocând cazurile în care cetățenii sunt invitați să-și susțină opiniile (micro-trotuar, sondaj, chat etc.) sau să fie prezenți în platou în cadrul diverselor emisiuni. În a doua situație (organ de partid), media abdică de la regula pluralismului politic. Linia editorială a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă, printr-o ierarhizare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
văzută ca o suită de decizii luate sub incidența unor influențe foarte diverse. Printre factorii care îi influențează pe redactori, amintim: 1) imaginea pe care o are redactorul despre cititorii sau publicul său; 2) tradiția publicației/canalului TV; 3) politica editorială; 4) concepțiile proprii sau ideile preconcepute ale redactorilor (van Cuilenburg, Scholten și Noomen, 1991/2004, p. 186). Pornind de la o sinteză a studiilor de specialitate, autorii olandezi împart factorii care influențează știrile în două categorii: factori dependenți și factori independenți
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
În același timp, el trebuie să cunoască și să analizeze discursurile adversarilor, evaluând impactul acestora asupra publicului; c) media obligă oamenii politici la acoperire discursivă, asigurând o vizibilitate sporită evenimentelor și actelor politice. În același timp, ea rămâne tributară politicii editoriale și considerentelor de ordin economic; d) comunicarea este un contract în măsura în care este purtătoarea unei mize, este guvernată de principiul influențării și se supune unor reguli ale jocului. Fiecare situație de comunicare presupune un contract de comunicare specific, căruia interlocutorii trebuie
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
culturală, D. Murărașu reproduce doar textele din prima categorie. Volumul include articole din anii 1870-1883, fiind însoțit de comentarii critice și de un studiu introductiv intitulat "Eminescu ziarist și scriitor politic". Unul dintre cele mai mari neajunsuri ale acestor demersuri editoriale este acela că "edițiile care cuprind articolele publicate de Eminescu în presa timpului au apărut la intervale mari și, când nu sunt de-a dreptul sărace, sunt lacunare, oricâte eforturi s-au făcut de la una la alta din aceste culegeri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în ceea ce privește paternitatea unor materiale și organizarea lor aleatorie. Efortul de editare a textelor jurnalistice culminează cu ediția completă a Operelor eminesciene, inițiată de Perpessicius în 1939. Volumele IX-XIII cuprind, în ordine cronologică, întreaga publicistică eminesciană, înlăturând carențele edițiilor anterioare. Eforturile editoriale ale lui Perpessicius sunt continuate de Petru Creția, Alexandru Oprea, D. Vatamaniuc, alături de cercetători de la Muzeul Literaturii Române și sub patronajul Academiei Române. În perioada comunistă, o parte importantă a gazetăriei eminesciene este interzisă de cenzură: volumul Opere X. Publicistica, acoperind
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
șef la Timpul, funcție pe care o ocupă până la sfârșitul anului 1881, când devine responsabil cu paginile de politică. Activitatea sa nu este lipsită de conflicte cu liderii conservatori, care numesc la conducerea ziarului redactori meniți să urmărească respectarea politicii editoriale, în detrimentul adevărului (Grigore G. Păucescu, Zizin Cantacuzino). "În octombrie 1878, Zizin Cantacuzino i se plângea lui Maiorescu că Eminescu transformase Timpul în ziarul său personal, iar în iunie-iulie ale aceluiași an e îndepărtat de la gazetă, trimis fiind, cu o misiune
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
iar puținele texte semnate apar sub pseudonimele "Fantasio" sau "Varro". Poetul semnează cu numele său un singur articol, "Materialuri etnologice", din aprilie 1882218. De regulă, asumarea materialelor se face de către întreaga redacție, iar atunci când opiniile jurnaliștilor nu coincid cu politica editorială a gazetei, articolele apar sub semnătură. Numele lui Eminescu apare pentru prima oară în paginile Timpului în septembrie 1877, când Slavici reproduce articolul "Observații critice", publicat în Curierul de Iași, în luna august a aceluiași an. La începutul activității în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Analiza contrastivă a activității publicistice de la Timpul și a celei desfășurate la Curierul de Iași relevă deplasarea accentului de pe expunerea evenimentelor de politică externă pe dezbaterea problemelor vieții politice interne, în contextul mutațiilor care au loc la nivel național. Activitatea editorială de la Timpul se distinge prin amplificarea discursului critic și accentuarea vervei polemice, prin amploarea studiilor abordând subiecte variate, prin libertatea de gândire și de exprimare a jurnalistului care refuză să-și alinieze scrisul la ideologia conservatoare și la interesele de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a ziarului Concordia, înlocuit în cursul aceluiași an de Românul. Gazeta liberală, condusă de C.A. Rosetti, cel care va deveni mai târziu unul dintre principalii parteneri de polemică ai lui Eminescu, se distinge prin tonul vehement, prin mărturisirea obiectivelor editoriale, sugerate încă din articolul-program al revistei: La lucru, frați români! Să ne suim cu mintea mai presus de sfera cea strâmtă a patimilor individuale și, ridicând în inima noastră un templu patriei și libertății, să pășim cu toți înainte, siguri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cronicarilor (cronicile și documentele cancelariilor domnești oferă argumente relevante în acest sens). Chiar și atunci când scopul declarat al periodicelor este cultivarea literaturii și promovarea valorilor culturale, componenta politică, abil mascată de paginile de literatură, rămâne o dimensiune importantă a activității editoriale. Cu un pronunțat caracter eclectic, primele publicații românești înglobează, alături de comunicate oficiale, traduceri din presa străină, fragmente literare, scrisori, telegrame, anunțuri publicitare ș.a. Treptat, paginile de ziar se structurează în rubrici și acordă spații extinse informațiilor de politică internă, reportajelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
interdiscurs etc.). Un concept cheie în abordarea pragmatică a limbajului politic eminescian este contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui Mihai Eminescu nu poate face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și nici de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideologic, am avut în vedere, pentru abordarea contrastivă, două publicații de orientare liberală (Românul și Pressa) și două gazete de orientare conservatoare (Timpul și România liberă). Înainte de a prezenta rezultatele analizei și interpretarea acestora, considerăm oportună descrierea succintă a profilului editorial al fiecăruia dintre celor patru jurnale supuse atenției. a) Timpul Publicație de factură politică și literară, ziarul Timpul apare la București, la 15 martie 1876, aflându-se până în 1877 sub conducerea lui Gr.H. Grandea. Dacă la debutul editorial, ziarul are
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a profilului editorial al fiecăruia dintre celor patru jurnale supuse atenției. a) Timpul Publicație de factură politică și literară, ziarul Timpul apare la București, la 15 martie 1876, aflându-se până în 1877 sub conducerea lui Gr.H. Grandea. Dacă la debutul editorial, ziarul are patru apariții săptămânale, între 17 mai 1876 și 17 martie 1884, 13 noiembrie 1889 și 14 decembrie 1900, acesta devine cotidian. O nouă serie va fi editată între 2 martie 1923 și 7 iulie 1924482. Înființat în perioada
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
putere, principalul ziar de opoziție. La începutul lui 1877, conducerea ziarului revine lui Titu Maiorescu, iar Ioan Slavici este desemnat redactor șef, fiind responsabil cu partea politică a gazetei. După ce, la sfârșitul lunii aprilie, Maiorescu renunță la direcția ziarului, sarcinile editoriale sunt preluate de Ioan Slavici și Gr. H. Grandea. Rămas singur, după plecarea lui Grandea din redacția Timpului, Slavici solicită aducerea în redacție a lui Mihai Eminescu, care, la vremea respectivă, era redactor la Curierul de Iași. Poetul intră în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ei"489. De la primele apariții, Românul se dovedește una dintre principalele publicații unioniste din principate. După 24 ianuarie 1859, ziarul devine purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, desfășurând campanie împotriva reformelor preconizate de Al.I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Atitudinea editorială a gazetei este oscilantă, uneori accentuat antidinastică și anticonservatoare, alteori temperată. Printre cei ce semnează în paginile publicației comentarii ale aspectelor politice ale vremii, se numără I.C. Brătianu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, I.G. Valentineanu și Radu Ionescu. Ținuta prestigioasă a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1889. Întemeietorul și directorul revistei este D.Aug. Laurian, cărturar cu studii în străinătate, care tratează în articolele sale problemele politice și culturale cu care se confruntă țara în această perioadă. Dacă la primele apariții, România liberă se remarcă prin independență editorială, începând cu 1881 ziarul împărtășește vederile grupării junimiste, pentru a deveni ulterior organul de presă al acesteia. Printre colaboratorii publicației, se numără personalități precum I.L. Caragiale, B. Delavrancea, Duiliu Zamfirescu, Al. Vlahuță și Al. Macedonski. Tot aici va publica Eminescu
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile mesajului publicistic. Începând cu cea de-a doua decadă a veacului, remarcăm specializarea tematică a publicațiilor, care semnalează în cadrul articolelor program direcțiile tematice și principiile de elaborare a materialelor. Definirea politicii editoriale are ca premisă conștientizarea rolului pe care îl îndeplinește presa în educarea opiniei publice și, implicit, în atingerea idealurilor naționale. Cu timpul, caracterul strict informativ al primelor gazete este depășit prin cultivarea unui jurnalism de atitudine, definit prin exprimarea opiniilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicistic al vremii. Pressa înregistrează cele mai mari procente pentru clasele social (34%) și emoțional negativ (12%). Deși susține doctrina liberală, gazeta este nemulțumită de ideile politice promovate de C.A. Rosetti și adoptă un discurs extrem de virulent la adresa politicii editoriale a Românului. Figura 9. Analiza contrastivă a corpusului din 1878 Corpusul publicistic aferent anului 1880 este alcătuit pe baza criteriului cronologic, cuprinzând editorialele celor patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. Rezultatele procesării textelor cu ajutorul softului DAT relevă aceleași
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
desfășurată la Timpul reflectă dobândirea siguranței și stăpânirea deplină a limbajului publicistic, distingându-se prin detenta tematică și prin rafinarea mijloacelor de expresie. În calitate de redactor, redactor șef și responsabil cu partea politică la publicația conservatorilor, Eminescu desfășoară o intensă activitate editorială făcând dovada unei concepții social-politice bine închegate și a refuzului oricăror constrângeri ideologice 510. În noiembrie 1888, cu doar un an înainte de trecerea în neființă, poetul revine pe tărâmul jurnalistic, prin colaborarea la România liberă și Fântâna Blanduziei. Articolele editate
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]