93,304 matches
-
Sedcom Libris, Iași. Antip Const., (1964), Contribuții la istoria presei române, Uniunea ziariștilor din Republica Populară Română, București. Arsith, Mirela, (2005), Semiotica discursului politic, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași. Arvinte, Vasile, (2008), Normele limbii literare în opera lui Mihai Eminescu, Casa Editorială Demiurg, Iași. Auroux, Sylvain, Jaques Deschamps, Djamel Kouloughli, (2004), La philosophie du langage, PUF, Paris. Austin, J.L., (1975), How to Do Things with Words, Oxford University Press, Oxford. Baciu, Rodica-Magdalena, (2005), Conștiință critică și viziune tragică în publicistica eminesciană, Editura
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iași. Farago, France, (2004), Le langage, Armand Colin, Paris. Fârte, Gheorghe-Ilie, (2002), "Repere ale științei comunicării", în Ștefan Celmare, Constantin Sălăvăstru (coord.), Existență, cunoaștere, comunicare, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași. Fârte, Gheorghe-Ilie, (2004), Comunicarea. O abordare praxiologică, Casa Editorială Demiurg, Iași. Fiske, John, (2003), Introducere în științele comunicării, traducere de Monica Mitarca, Editura Polirom, Iași. Fontanille, Jacques, (1998), Sémiotique du discours, Presses Universitaires de Limoges, Paris. Foucault, Michel, (1998), Ordinea discursului, Eurosong&Book, București, traducere de Ciprian Tudor după
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
stabilit 4 tipuri de criterii În aprecierea creativității: 1) performanța creatoare caracterizată prin eficiență, utilitate, noutate, și originalitate; 2) 21 Munteanu A., Incursiuni În creatologie . Timișoara, Editura Augusta, 1994, p.35. 22 Cristea S., Dicționar de pedagogie, Chișinău - București, Grupul Editorial Litera, 2000. p.72. 23 Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
această sarcină de conducere științifică profesorului Ion Enescu. Profesorul Alexandru Climescu a fost un proeminent colaborator al Buletinului Institutului Politehnic Iași încă de la înființarea acestei reviste științifice în anul 1946, fiind membru în consiliul de redacție și organizator al activității editoriale împreună cu Prof. Dr. Dumitru Mangeron. Activitatea să științifică de cel mai înalt nivel s-a concretizat prin publicarea a 71 de lucrări științifice, dintre care la 63 este autor unic, majoritatea fiind apărute în Buletinul Inst. Politehnic Iași, secția Matematică
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
D. (1983), "Rejoinder to Lewis's reinterpretation of parental firm control effects: are authoritarian families really harmonious?", în Psychological Bulletin, 94, pp. 132-142. Bărbulescu, M., Prodan, E., Grigorescu, I. (1979), Prevenirea, descoperirea și cercetarea infracțiunilor la regimul stupefiantelor, Ed. Serviciul editorial și cinematografic - Ministerul de Interne. Beauvis. F., LaBoueff, S. (1985), "Drug and Alcohol Abuse Intervention in American Indian Communities", în The International Journal of Addictions, 20, pp. 139-147. Beirne, P. (1988), "Heredity Versus Environment: A Reconsideration Of Charles Goring's
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Colecția SOCIETATE & PUBLICISTICĂ Nr. 22 Coordonatorul colecției SOCIETATE&PUBLICISTICĂ este Dorin Popa Consilieri editoriali: Liviu Antonesei Dumitru Borțun Ilie Rad Cassian Maria Spiridon, Vocația și proza democrației. Atitudini literare VIII (c) 2015 Institutul European, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O. P. 1, C.P. 161 euroedit
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
știința și grandoarea lui Dante ar fi putut să le cuprindă. În călătoria noastră către creste avem ca primi îndrumători pe florentin și moștenirea ADN-ului său liric. ["Convorbiri literare", octombrie 2012] Tratat de îmblînzit postmodernitatea Cea mai recentă apariție editorială a profesorului de la Universitatea Catolică din Washington, Virgil Nemoianu, Postmodernism and cultural identities: conflicts and coexistence (The Catholic University of American Press, 2010) a fost tradusă de Laura Carmen Cuțitaru și publicată sub titlul Postmodernismul și identitățile culturale. Conflicte și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și publicate în revista junimistă, și care adună circa o treime din paginile plănuite de istoric pentru centenarul nașterii. Exegeza eminesciană. Poeziile antume din punct de vedere filologic va fi publicată abia în 2002, la Editura Floare albastră, Antologie, notă editorială și bibliografie de Doina Rizea, Prefață de Nicolae Georgescu. În Prefață, Nicolae Georgescu citează dintr-o scrisoare a lui I.E. Torouțiu, expediată lui Perpessicius (editorul lui Eminescu) pe 22 octombrie 1947, din care reproducem: "... Concomitent, trec la cealaltă lucrare: volumele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
redacție. Ei țin ședințele de sumar, decid ce filmări se fac și care vor fi reporterii care se vor ocupa de relatările respective, hotărăsc subiectele de abordat în dezbateri și jurnale și cele care nu merită atenție, ei dau linia editorială a zilei. În general, ei dezbat și transmit informațiile către șefii de departamente, numiți și senior-editori sau, pe scurt, seniori. Aceștia coordonează reporterii sau redactorii și le împart sarcinile în funcție de cerințele EOD-ului. Editorii sunt persoanele care alcătuiesc jurnalele, corectează
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
atractiv). Editorii primesc indicații de la EOD, dar în general ei sunt stăpânii jurnalului la care lucrează. Ei le pot solicita știri direct șefilor de departamente și pot cere echipe de live în funcție de necesitățile jurnalului lor. Pe ultima ramură a părții editoriale a unei redacții de știri stau, în mod surprinzător, oamenii cei mai importanți, fără de care munca în televiziune nu ar fi posibilă. Cei care găsesc știrile, le aduc, le filmează, le scriu, le prezintă. Reporterii și redactorii sunt împărțiți pe
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
mai faimoase redacții de știri din lume: CNN International. Acolo există un Managing Director, echivalentul redactorului-șef din România. În subordinea sa lucrează managerii diverselor departamente: știri, programe, programe speciale etc. De aici, organigrama se bifurcă din nou, în partea editorială și partea de producție. Există producători executivi care se ocupă de un anumit tronson orar, și supervising editors care fac parte din echipa International Desk și supraveghează de fapt colectarea de informații (ceea ce se numește newsgathering în domeniu) la nivel
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
glob, deci emisia este în timp real, 24 de ore din 24. De asemenea, supervising editors au în subordine câte trei Assignment Editors pentru fiecare continent. Aceștia se ocupă de adunarea subiectelor și coordonarea corespondenților din întreaga lume. Au putere editorială, dar în general iau deciziile de producție. În cadrul acestui departament, International Assignment Desk, există câteva subdepartamente: Futures, având o echipă de patru-cinci oameni care se ocupă de calendarul viitor al evenimentelor, planifică, adună subiecte și stabilesc strategii. Există, de asemenea
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
care a efectuat un stagiu de pregătire timp de trei luni la CNN în cadrul departamentului International Assignment Desk, a rămas impresionată de sistemul de lucru din redacția CNN, complet diferit de cele cunoscute în România. În Atlanta există o ședință editorială la 4 dimineața, când în Londra este ora 9, o alta la ora 9 dimineața, când în Londra este 2 după amiaza și una seara, când în Asia este 9 dimineața. Sistemul lor este însă genial. Oamenii aceștia nu se
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
poate chiar minute dacă EOD-ul este prins într-o altă discuție și țipă să nu fie întrerupt atunci) va da răspunsul pozitiv mult așteptat. Cu toate acestea, nu există încă o soluție pentru această problemă. Reporterul răspunde de partea editorială, iar ceilalți componenți ai echipei de direct țin de departamentul tehnic. Pentru că am vorbit despre ceilalți componenți, să îi identificăm. În primul rând, cea mai mică echipă de teren posibilă este alcătuită dintr-un reporter și operatorul de imagine. De
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cât mai lipsit de potențiale pericole, dar din care să se și vadă bine ceea ce trebuie să arăți. Un alt lucru pe care trebuie să-l faci cu ceva timp înainte de începutul directului este comunicarea cu redacția pentru stabilirea detaliilor editoriale. Dacă au apărut schimbări și informații noi în subiectul tău, este recomandabil să le transmiți celor din redacție, pentru a putea să îți actualizeze capul video. De asemenea, editorul sau șeful de departament ar trebui să te sune înainte de intrarea
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
nefiind la fața locului, pot avea informații greșite sau nu au înțeles corect informațiile pe care tu le-ai transmis. Așadar, e posibil, dacă nu chiar probabil, ca în capul video să existe detalii eronate, informații exagerate sau alte greșeli editoriale făcute de oameni care nu simt evenimentul la fel ca tine. Primul instinct îți va spune să îi corectezi pe cei ce oferă aceste informații telespectatorilor, dar trebuie să conștientizezi că, dacă îți critici prezentatorul, te critici și pe tine
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
urmează să vadă la televizor pentru a-l incita și a-l face să rămână cu tine. Nu în ultimul rând, turul de locații demonstrează că televiziunea acoperă un anumit subiect din cât mai multe perspective, ceea ce legitimează parțial politica editorială a postului. Valoarea unui act jurnalistic crește odată cu numărul perspectivelor prezentate. Ce trebuie să faci ca reporter atunci când știi că vei fi prezent într-un tur de locații? Sarcinile nu sunt complicate. Ar trebui să fii sunat din timp și
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
de politica comparată și de teoria politică, dar și tututor celor ce se interesează de aprofundarea științei politice, de înțelegerea și de explicarea fenomenului democratic în lumea contemporană. De aceea, publicarea volumului în limba română se constituie într-un eveniment editorial important. Gheorghe LENCAN-STOICA Introducere Dacă aruncăm o privire asupra secolului care abia s-a încheiat, ne dăm seama, imediat, de felul în care, în ultimele decenii, democrația a reprezentat convergența unor evenimente politice de o relevanță majoră. Probabil că acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de limitele impuse de colec?ia �n care public? � nu-?i propune s? realizeze un tablou cuprinz?tor ?i nuan?at al temei abordate, ci o imagine sintetic?, re?în�nd doar reperele cele mai caracteristice. Dar, dincolo de constr�ngerile editoriale care l-au �mpie-dicat s? adopte un punct de vedere analitic, implic�nd erudi?ie ?i exhaustivitate, premisa � nic?ieri formulat? explicit � de la care porne?te autorul este existen?a unui concept �ndeajuns de bine cristalizat al �arhitecturii europene�, cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
evului post-secular? Libertățile religioase pe care, dincolo de pozițiile filosofice evidențiate mai sus, le asumă occidentalii legitimează această întrebare. Apetența acestora pentru învățăturile orientale, de-acum larg accesibile, interesul manifestat pentru vechile scrieri gnostice, de asemenea accesibile în noile lor variante editoriale de succes, dezvoltarea spectaculoasă a orientării scientologice și apariția altor multe mișcări spirituale centrate pe recuperarea statutului uman primordial coroborează această ipoteză. În plus, exploatând până la capăt perspectiva istoristă, așezarea religiozității gnostice în prelungirea creștinismului canonic își are logica ei
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mulțumesc pentru consistentul suport moral. Nu în ultimul rând, recunoștință mea se îndreaptă și către conducerea Editurii Institutul European pentru deschiderea cu care a acceptat să publice această carte, incluzând-o foarte nimerit în colecția Științele limbajului. * * * Dedic această încercare editorială socrului meu, reputatul profesor de limbă română Ioan Munteanu 12, în a cărui bogată bibliotecă am descoperit, cu mai mulți ani în urmă, o serie de lucrări consacrate lui Hașdeu și amănuntul cel mai important colecția revistei "Columna lui Traian
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Eugen Munteanu", în "Cronică", 1992, nr. 11, pp. 6-7 (I) și nr. 12, p. 12, 15 (ÎI). Coșeriu 1994a = Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Cu o prefață de Silviu Berejan și un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu 1994b = Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992-1993), ca supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț. XXXIII, 1992-1993, Seria A, Lingvistică, Iași, 1994. Coseriu 1994c = Eugenio Coseriu, Limba română în fața
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de Constantin Severin], în Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coord.), Limbaje și comunicare. Creativitate, semanticitate, alteritate, vol. X-1 [actele Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu", Ediția a X-a: Suceava, 22-24 octombrie 2009], Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 130-133. Coșeriu 2004a = Eugeniu Coșeriu, Universul din scoică (interviuri), Editura Știință, Chișinău, 2004. Coșeriu 2004b = Eugenio [sic] Coșeriu, Prelegeri și seminarii la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Editura Universității "Lucian Blaga" din Sibiu, 2004. Coșeriu 2004c
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
la Bruxelles (1929) Sonea Finckelstein Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Soneei Finckelstein cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Hava Oclander Studentă la Bruxelles în 1929 Pașaportul Havei Oclander cu prelungirea vizei de ședere la Bruxelles (1929) Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]