9,974 matches
-
n-are moarte, atunci ce, Doamne iartă-mă, are? Dacă n-are moarte, de ce-i mai zice iarbă? Mă duc să mă rad. Tot privind iarba etern verde, mi-a crescut barbă urâtă și aspră ca un glaspapir. N-aș îndrăzni să sărut o femeie. 3: Televiziunea franceză prezintă o ediție a telejurnalului de noapte veche de o sută de ani - „Actualitatea la 3 noiembrie 1868”: în Statele Unite aveau loc alegeri la care președintele în exercițiu, Johnson, nu mai candida. În
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
antrenorul Drissens, cel care-l conducea altă dată pe Van Looy. Îl cred: ca la orice mare tânăr scriitor, maturizarea va veni la Merckx când va ști dintr-o privire să-l facă una cu pământul pe cel ce-ar îndrăzni să bea ceaiul înaintea sa. Chiar dacă nu va mai câștiga nici o cursă - atunci va fi matur. 26: Seară de seară, trei bărbați se așează pe malul râului australian Warrego, în picioarele goale, și atrag cu lanterna și cu un mic
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
flori la mormântul unui fascist de teapa mareșalului Mannerheim (scurtă expunere a politicii lui Manărgheim și, ca o consecință, dreptul său de a-l privi și pe Ion Gheorghe Maurer ca pe un fascist înhăitat cu finlandezul); cum de a îndrăznit România să nu se alăture Pactului în pedepsirea Cehoslovaciei? (descriere concisă a activității lui Dubček ca spion al imperialismului). cum își poate închipui Ceaușescu că va fi iertat pentru cea mai mare trădare a lui - menținerea legăturilor cu Israelul? (acest
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
zis de copilul căruia i se umfla limba din cauza secretului, în sfârșit - poate că politic am fost imatur. Vali încercă să pună mâna pe fruntea mea, să controleze dacă nu delirez - gest fără ironie, de seriozitatea unui băiețel care nu îndrăznește să-i spună amicului său că-i tâmpit și lovit în cap; i-am îndepărtat palma și i-am vorbit mai clar: trebuie să mă înțeleagă, 12 ani de zile n-am avut leafă, m-au dat afară din presă
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
și mai multe ziare în apartamentele noastre, transformându-le dintr-un bloc de gheață într-o junglă sălbatică, fără nici o potecă de acces pentru muritori. ∗ Citatul e dintr-o scrisoare a lui Soljenițîn către conducerea Uniunii Scriitorilor sovietici. Nu am îndrăznit să-l numesc, oricum ar fi fost cenzurat, dar astfel ideea a trecut (notă în 2007). PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\ Volum Cosasu corectat.doc PAGE 98
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
exista, nu are în numele cui vorbi și pentru cine trudi din zori în noapte, cu bucuria că împlinește o lucrare esențială de luminare a sufletului poporului său. [...] Ca scriitor al acestui popor, mă pot socoti fiul independenței României și pot îndrăzni să aduc un prinos de recunoștință jertfei uriașe a poporului meu de-a lungul vremii: istoria de ieri și de azi a poporului român devenind, prin valoarea ei, obiectul vital al scrisului meu. Mai mare cinste pentru un scriitor nu
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
noastre contemporane își află fundamentarea în documentele de partid, în hotărâri și teze fundamentale purtând amprenta cugetului celui mai remarcabil fiu al poporului, secretarul general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Iar între direcțiile de dezvoltare ale artei contemporane, îndrăznesc să afirm că orientarea artelor decorative spre structurarea mediului nostru de viață și mobilarea lui reprezintă, sub semnul valorii estetice și sociale, una dintre căile cele mai directe de realizare a unor calități mereu superioare ale nivelului de trai material
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
descoperi noul, de a promova tehnologii noi, de a se dărui cercetării, pentru a contribui din plin la progresul material și spiritual al țării noastre. Această înaltă îndatorire se referă bineînțeles și la cercetătorii din domeniul fizicii, ba, chiar, aș îndrăzni să spun că aceștia au obligații deosebite, fizica putând fi considerată drept disciplină de avangardă în cadrul științelor naturii.“ (Contemporanul, 22 noiembrie 1974) BĂDESCU Horia „Patria, poporul, istoria! Pentru ele L-a chemat dintr-o casă de țară memoria acestui pământ
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Cânt de bucurie“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) BUDEANU Radu „Conducător strălucit al României socialiste, eminent lider al mișcării progresiste internaționale, prestigios demnitar al lumii contemporane, Nicolae Ceaușescu este, cum au afirmat adesea autorii biografiei sale politice, un om de excepție. Îndrăznesc să afirm că în conștiința noastră Nicolae Ceaușescu nu este doar o excepție superioară, ci o necesitate istorică pe care poporul României a avut șansa s-o trăiască într-un moment fundamental al existenței sale. Nicolae Ceaușescu este simbolul demnității
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vă ascult și să vă privesc la noi, la Iași, acum câteva zile. Din orele petrecute printre oamenii muncii de aici ne-am dat seama și mai bine de marea dumneavoastră putere de acțiune, de spiritul dumneavoastră, pe care aș îndrăzni să-l numesc genial.“ („Gânduri la sărbătoarea întregului popor“, Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 445) „Dai seamă pentru-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în amândouă, pe umăr, în brațe, în spate; m-am gândit să scriu despre această întruchipare a mea de femeie-asin, catâr sau chiar cal care a străbătut istoria României din 1953 până în 2007, când la pas, când la trap. Nu îndrăznesc să mă compar cu Fefeleaga & Bator, sisifii lui Agârbiceanu, fiindcă târâșul, împinsul sau opintitul cu ceva (între 2 și 250 de kilograme) s-au săvârșit, în ceea ce mă privește, fără prea mari suferințe și eroism. Deși uneori era de-a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
limba română. M-am înțeles foarte bine cu toți colegii, cu toate că eram cea mai tânără (aveam 16 ani, în timp ce unii dintre colegi erau trecuți de 30 de ani și aveau experiența din câmpul muncii...). Întrucât hainele noastre erau modeste, nu îndrăzneam în primul an să mergem la Operă, auzind că acolo lumea este foarte elegantă. Dar am fost foarte des la cinema și am văzut multe filme, care mi-au rămas în minte pentru toată viața, și, mai târziu, și la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
mi s-a repartizat sectorul cel mai mare de recensat animale, deși eram unica femeie din echipă. Din nou m-am dus la primar și l-am rugat să mă schimbe cu unul dintre bărbații disponibili. „Nu se poate!“. Am îndrăznit să-i amintesc că doar cu două luni înainte m-a trimis să-mi caut locuință și acum nu se poate lipsi de mine! Luând un aer foarte important, mi-a spus: „Tovarășa, revizuiește-ți atitudinea față de stat și față de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
rând la lapte și a stat și la mezeluri și cașcaval, abia primiseră marfă.“ „Mama ta e pensionară?“ „Da, a fost profesoară de biologie.“ Și îl pierdu iarăși, căci el mesteca din mezeluri, cu mintea rătăcită... „Gabriel, vorbește cu mine“, îndrăzni Rodicuța. „Uite, mâine îți fac o surpriză, dacă vrei... să-ți scoți ciorapul roșu“, șopti ea, să n-o audă ceilalți oameni de pe terasă. „Zi-i mamei tale că nu mai e nevoie să se trezească la 2, căci o să
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
să-l împingi, să faci ceva, o nebunie... Nici măcar nu vorbea despre teoreme și ecuații și nici nu ai fi putut ști ce studiază. Ei, Daniel nu era născut pentru lumea asta... Când intra seara în cămin, nea Bilă nu îndrăznea să-l ia prea tare la întrebări. Nici când l-a prins agățat între etajul doi și parter de cearceaf, când cobora de la Rodicuța din balcon, nu i-a făcut raport. „Măi copii“, a zis nea Bilă, „să nu se
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
pus un ,,10”. Îmi mai amintesc de doamna Zmeu, profesoară de matematică, dar la această materie nu prea aveam eu chemare. Chemare aveam pentru fizică. Dar cu profesorii de fizică, în general, am avut probleme, îmi cam purtau pică pentru că îndrăzneam să-i deranjez cu întrebări incomode, întrebări legate de materie, bineînțeles. În tot acest timp îmi plăcea să construiesc și la un moment dat am vrut să particip la un concurs, Minitehnicus, dar n-am reușit să termin la timp
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
și pentru lupta de eliberare a poporului român în genere. Răscoala din 1784 n-a rămas așa dar fără urmări. Împăratul Iosif, însuși, luă unele măsuri în favoarea iobagilor. Nobilii speriați de atitudinea țăranilor cărora le ajunsese cuțitul la os, nu îndrăzniră să se mai opună, Se înființară școli sătești. Dar recunoașterea populației românești ca a patra națiune în Transilvania, egal îndreptățită cu celelalte și nu tolerată cum se spunea atunci, nu se putu obține. În dieta Transilvaniei la 1790, din 417
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fost pus la popreală și trimis fără prea multă judecată să sape la canal, detenția politică pe vremea aceea, știa toată lumea, fiind ceva de groază. De aceea cârțoroșenii noștri, ca să nu pățească ce-a pățit popa Nodea, nu prea mai îndrăzneau să întindă pelteaua. Cînd discutau cu «tablagiii» de la miliție, o lăsau mai moale și semnau hârtia ce li se punea sub nas. Așa a semnat atunci și popa Ilarie cererea, predând geaceului pe baza unei simple semnături, tot pământul, care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu schija ; se juca ce se juca, apoi iar o mai lăsa și-l asculta pe nenea Dode.) După cum mulți copii știu, bătrînii (nenea Dode nu era un bătrîn, cu toate că avea mustață mare, care îl fascina mereu ; niciodată nu a îndrăznit să se joace cu mus tața, deși cu schija o făcea oricînd avea chef) poves tesc mult și mai tot timpul se repetă. Așa făcea și nenea Dode. știa și cum l-au prins rușii și cum l-au închis
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
învățătură nu întîrziară să apară. Dănuț de-abia aștepta să vină vremea să fie făcut pionier și visa cravata roșie cu tricolor, așa cum o văzuse el bătută de vînt, aproape în fiecare noapte. Învățase cîntecul „Am cravata mea“, dar nu îndrăznea să-l cînte pînă nu avea să vină sorocul. Oricum, îi pusese pe ai lui să-i ia haine de pionier și acestea îl așteptau frumos împăturite pe raft. Cînd mama sa îi cumpără la un moment dat niște pantofi
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
fost toate odinioară. Pe locul unde s-a aflat casa părintească și în care am crescut cei nouă copii se află acum doar o cumnată a mea, o femeie vrednică și primitoare, ajunsă și ea la vârsta senectuții. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc ce se va alege din frumoasa ei gospodărie după... Probabil că moștenitorii o vor vinde. Dar ce se va întâmpla cu amintirile mele? Vor fi vândute și ele? Le voi mai putea întâlni? Și dacă vor fi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Omul sfințește locul”. Se remarcă fluența și acuratețea stilului autorului, bine subliniate de altfel de către prefațatorul primei ediții a cărții, scriitorul I.N.Oprea: „În primul rând, cuvintele te cheamă pentru că totul e scris într-o dulce și curată limbă română...” Îndrăznesc a spune că această carte a lui Vasile Fetescu este una care merită a se afla la îndemâna oricărui tânăr care aspiră la cariera didactică ori care deja a luat catalogul sub braț. Dacă mi-ar sta în putință, aș face
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
cu deosebire prin acel al filologiei, lăsându-ne întotdeauna încântați de tot ce aflam și învățam de la el. Nici azi nu știu grecește. O, cât n-aș fi dat să pot gusta pe Platon în limba vechilor atenieni! N-aș îndrăzni să pretind însă că tot ce am învățat în felul acesta dincolo de program și dincolo de posibilitățile și resursele mele de atunci nu mi-a fost de folos în viață și n-a intrat ca un material prețios în cultura mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Știi cine a trecut pe lângă noi? Uite colo... Și-mi arătă, cu mâna, silueta unui om care se îndepărta fără grabă, în direcția opusă. Cine? Eminescu... Mi-am întors numaidecât capul. Era însă târziu; se-ndepărtase prea mult... Cum nu îndrăzneam să ies din coloană, l-am urmărit cu privirea de departe, până a dispărut la o cotitură a străzii. Eminescu, dacă era el mergea încet, cu capul puțin aplecat, ceea ce indica o ținută de om frământat de gânduri, care trece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
decât orice altă disciplină. Iată, în această privință, un document interesant cu privire la justificarea morală și sufletească a prezenței mele în partidul lui Take Ionescu. E un discurs politic, reprodus în "Opinia" de la 7 Februarie 1908: "Numai cu o firească jenă îndrăznesc să iau cuvântul în urma iubitului nostru șef, de teama de a nu risipi, cu vorbele mele, căldura și lumina pe care vorbele lui vi le-a pus în suflet. Mă simt stăpânit de o profundă emoție, care dacă se datorește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]