9,278 matches
-
roșii pe un fond mai întunecat. La femelă laturile capului sunt mai întunecate și străbătute de câteva benzi oblice, albicioase, la mascul pe laturile capului și pe înotătoarea anală există benzi oblice roșii-carmin sau pete roșii pe un fond mai întunecat. Se hrănesc cu nevertebrate bentonice: crustacee mici, gasteropode și moluște bivalve. Icrele sunt depuse în mai-iunie sub pietre sau scoici, în formă de strat unic. Mai multe femele pot depune icrele pe teritoriul unui mascul. Ponta este păzită de mascul
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
studioul de animație Warner Bros. (chiar dacă la sfârșit apare și un logo Hanna-Barbera). Acesta este primul film direct-pe-video cu stilul de animație mai plat și luminos al serialului " Ce e nou, Scooby-Doo?", depărtându-se de la de efectele și umbrirea mai întunecată folosite în cele patru filme realizate precedent. De asemenea este primul film Scooby-Doo care se întoarce la vechiul format unde monstrul este fals. Seria s-a întors la un ton mai vesel decât cel mai întunecat din filmele precedente. De
Scooby-Doo și Legenda Vampirului () [Corola-website/Science/335227_a_336556]
-
efectele și umbrirea mai întunecată folosite în cele patru filme realizate precedent. De asemenea este primul film Scooby-Doo care se întoarce la vechiul format unde monstrul este fals. Seria s-a întors la un ton mai vesel decât cel mai întunecat din filmele precedente. De asemenea aceasta este prima lucrare animată doar a lui Joseph Barbera fără partenerul său William Hanna (din cauza moarții sale pe 22 martie 2001). Premiera în România a fost pe Cartoon Network pe 16 septembrie 2006 ca
Scooby-Doo și Legenda Vampirului () [Corola-website/Science/335227_a_336556]
-
să se căsătorească cu moștenitoarea unei averi pătate de sânge. El cere sfatul prietenilor săi, iar majoritatea acestora crede că nu ar trebui să se însoare cu fiica unui ucigaș; grupul de prieteni recunoaște însă că fiecare familie ascunde secrete întunecate. Nuvela se încheie fără un răspuns. Nuvela este împărțită în trei părți: o introducere fără titlu și două capitole nenumerotate („Gândul și fapta”, „Cele două judecăți”). Balzac a scris nuvela „Hanul roșu” în mai 1831, dedicând-o marchizului Astolphe de
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
poveste. În ciuda poveștii senzaționaliste relatate de Hermann și a atmosferei dramatice a nuvelei, opera literară balzaciană este considerată în primul rând un fel de poveste filozofică, confirmând în mod repetat nihilismul moral al înaltei societăți pariziene și existența unor secrete întunecate ascunse în familiile personalităților publice. Criminalul Taillefer este menționat în mai multe scrieri balzaciene printre care "Pielea de șagri" și "Moș Goriot" ca un om respectat, bogat și influent, ce fusese decorat cu Legiunea de Onoare. Atmosfera poveștii și multe
Hanul roșu (nuvelă) () [Corola-website/Science/335216_a_336545]
-
Mahonia (Mahonia aquifolium) este un arbust decorativ de mici dimensiuni, până la 1 m, din familia berberidacee, originar din America de Nord, cu frunze imparipenat-compuse, pieloase, persistente și în timpul iernii, cu foliole cu marginile spinos-dințate, pe față verzi întunecate lucitoare, care toamna devin purpurii. Florile sunt galbene grupate în raceme, fiecare cu 9 sepale și 6 petale, iar fructele bace, de culoare albăstruie. Cultivată în România și Republica Moldova ca plantă ornamentală prin parcuri, grădini și cimitire. Numele genului "Mahonia
Mahonie () [Corola-website/Science/335247_a_336576]
-
la pește 1,6 kHz. Del Gesùs este mai puternică între 315 Hz și 1,25 kHz. Aceste diferențe sunt percepute ca un sunet mai strălucitor și mai puternic al frecvențelor joase ale unei viori Stradivari comparativ cu sunetul mai întunecat al del Gesùs. În vara anului 2010 fosta vioară del Gesù a lui Henri Vieuxtemps, confecționata în 1741 de Bartolomeo Giuseppe Guarneri, a fost vândută la licitație cu prețul de pornire 18 milioane de dolari, cel mai mare preț cerut
Guarneri () [Corola-website/Science/331543_a_332872]
-
formă de evantaliu, ating începutul celei de a doua înotătoare dorsale. Înotătoarea caudală scurtă, rotunjită. Colorația variabilă, mai puțin marmorată ca la zglăvoaca comună. Coloritul spatelui și laturilor este uniform, verzui-măsliniu, cafeniu-verzui, bruniu, fără dungi transversale; uneori, se observă pete întunecate, neregulate. La baza înotătoarei caudale, se găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie. Toate înotătoarele sunt prevăzute cu mai multe linii, formate din mici pete întunecate cafenii; în special, pe
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
uneori, se observă pete întunecate, neregulate. La baza înotătoarei caudale, se găsește o pată. Abdomenul este alb-gălbui, cu desen marmorat. Prima înotătoare dorsală adesea cu o margine galbenă-portocalie. Toate înotătoarele sunt prevăzute cu mai multe linii, formate din mici pete întunecate cafenii; în special, pe înotătoare ventrală se observă totdeauna 5-15 dungi cafenii transversale, foarte evidente. Masculii sunt mai mari, au botul mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
ventrale. Înotătoarea anală scurtă, cu 5-8 radii ramificate. Începutul înotătoarei anale mai aproape de începutul înotătoarei ventrale decât de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii aproape egali. Spatele cenușiu-albăstrui, cenușiu-închis, galben-cenușiu, brun-închis sau brun-verzui cu mici pete mai întunecate. Flancurile cenușii-argintate, galben-cafenii, galbene sau argintie cu reflexe albăstrui și cu 6-11 (obișnuit 7-9) pete mari, întunecate brune sau cenușii-argintii, rotunde sau alungite în sensul longitudinal sau pătrate; ele se contopesc, uneori, într-o singură dungă în lungul liniei laterale
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
de baza înotătoarei caudale. Înotătoarea caudală este bifurcată, cu lobii aproape egali. Spatele cenușiu-albăstrui, cenușiu-închis, galben-cenușiu, brun-închis sau brun-verzui cu mici pete mai întunecate. Flancurile cenușii-argintate, galben-cafenii, galbene sau argintie cu reflexe albăstrui și cu 6-11 (obișnuit 7-9) pete mari, întunecate brune sau cenușii-argintii, rotunde sau alungite în sensul longitudinal sau pătrate; ele se contopesc, uneori, într-o singură dungă în lungul liniei laterale. Abdomenul de culoare albă. Solzii din lungul liniei laterale au câte un punct negru deasupra, iar altul
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
nu ajung până la baza înotătoarelor ventrale. Înotătoarea caudală destul de mare, bifurcată, cu lobii subegali. Spatele este cenușiu-verzui, laturile cenușii-argintate sau gălbui, abdomenul argintiu. Partea superioară a capului este mai închisă decât restul corpului. De-a lungul flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai ales în regiunea caudalei, se contopesc mai multe la un loc. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii-gălbui, prevăzute cu mai multe rânduri transversale de pete întunecate, dispuse regulat. Celelalte înotătoare
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
flancurilor sunt 6-12 pete întunecate negre-albăstrui, mari cât ochiul sau mai mari și, uneori, mai ales în regiunea caudalei, se contopesc mai multe la un loc. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii-gălbui, prevăzute cu mai multe rânduri transversale de pete întunecate, dispuse regulat. Celelalte înotătoare sunt gălbui sau gălbui-cenușii, lipsite de obicei de pete. Este răspândit în bazinul Tisei, Someș, Tur, Mureș, Criș; Olt. Specia este întâlnită în următoarele țări: Ungaria, Polonia, România, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina. Trăiește în toate râurile
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
oameni, uciși de puțin timp; printre aceștia se află și o fată, rănită grav dar în viață dar stearpă, pe nume Ila, pe care o înfiază. Oamenii lui Tubal-Cain îi fugăreau, dar aceștia s-au temut să intre în zona întunecată unde locuiau observatori, îngeri căzuți ce arătau ca niște golemi din piatră cu șase brațe. Este relevat faptul ca acești observatori sunt prietenii lui Matusalem care îi salvase odată. Aceștia au ajuns pe Pământ pentru a ajuta oamenii după ce Creatorul
Noe (film) () [Corola-website/Science/331565_a_332894]
-
până la Oceanul Atlantic. În anul 1934, aproximativ 40 milioane de hectare de pământ parțial sau complet și-a pierdut orizontul de humus, ca urmare a eroziunii eoliene. Ziua de 14 aprilie 1935 a fost numită Duminica Neagră din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui. În iarna anului 1934-1935 în New England zăpada a căzut sub formă de praf roșu. În rândul populației din prerie, mai ales în Kansas și Oklahoma, s-a răspândit pneumonia de praf. Seceta și eroziunea
Dust Bowl () [Corola-website/Science/331621_a_332950]
-
de politică internă și au ajuns la lupte pentru putere care au implicat folosirea unor vrăji extrem de puternice. Acestea au dus în cele din urmă la scufundarea lanțului muntos pe care se ridica Virukadeen, locul acestuia fiind luat de Marea Întunecată. În acele vremuri s-a ridicat pe cer a doua lună ca mărime, "Gol'dun" (Perla Neagră), iar Imperiul Viruk s-a destrămat, supraviețuitorii viruki retrăgându-se în provincia Irusviruk din sud-vest. Oamenii care trăiau în provinciile imperiului au început
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
se putea transforma în mile marine. Este locul ocupat timp de mii de ani de Imperiul Virukian. După prăbușirea acestuia, muntele uriaș care domina mijlocul continentului și pe care se afla capitala imperială Virukadeen s-a scufundat, lăsând locul Mării Întunecate. Regiunile au fost reunificate de oameni într-un nou Imperiu, traversat de la nord la sud de un drum imperial și legat de regiunile apusene printr-o rută comercială cunoscută ca Drumul Mirodeniilor. Timp de 700 de ani, Imperiul a fost
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
s-a construit o rețea de fortărețe în jurul cărora s-au dezvoltat orașe, economia provinciei bazându-se în principal pe exploatarea și prelucrarea fierul, cuprul, cositorul și cărbunii. Capitala provinciei devenită ulterior Principat a fost stabilită la Felarati, supranumit Orașul Întunecat. Având ca simbol Șoimul, Principatul a fost condus de o serie de moștenitori imperiali, până la lovitura de stat care a adus pe tron dinastia Jaeshi. Provincia se află la sud de Deseirion, Principat în a cărui politică internă s-a
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
insera în carne pene topite cu ajutorul magiei, formând un tatuaj în relief). Sabia turasyndă este ușor încovoiată, ascuțită la vârf și concepută mai mult pentru lovituri laterale administrate din șaua calului. Este o provincie de graniță situată în nordul Mării Întunecate, care n-a făcut niciodată parte din Imperiu. Este condusă de un Înalt Guvernator controlat de căpeteniile militare. Aici se află portul Syulmak, din care pleca Drumul Mirodeniilor. În această provincie din vestul Solaethului influența magiei face ca formele de
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
cercuri magice în jurul spadasinilor pentru ca magia dezlănțuită să nu se răspândească necontrolat în jur. Efectul magiei scăpate de sub control a fost extrem de evident în înfruntarea dintre armata Împărătesei Cyrsa și turasynzi, care a declanșat Vremea Gheții Negre, sau Urgia. Partea întunecată și periculoasă a magiei este denumită "vrilxingna". Printre practicile ei se numără măcinarea cadavrelor mort și inhalarea pulberii pentru a căpăta măiestria celor morți. Dacă în cele Nouă Principate vrăjitorii sunt temuți, în Caxyan ei sunt venerați și conduc poporul
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
foarte ușor zimțați. Numărul dinților faringieni este variabil, mai frecvent 2.5—5.2, 2.4—5.2 sau 2.4—4.2. Spinii branhiali scurți, puțin numeroși (6—30). Peritoneul negru. Coloritul general bate în violaceu. O dungă mediolaterală întunecată cenușiu-violacee sau o linie neagră de-a lungul liniei laterale sunt printre caracterele cele mai evidente la speciile acestui gen. Cu toate că uneori dungile nu sunt clar distincte la exemplarele vii, ele apar întotdeauna foarte pronunțat la cele conservate. Dunga mediolaterală
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
toate clasamentele mondiale. În Statele Unite, melodia a fost lansată abia în 2006, dar are un succes modest. Videoclipul "" a fost filmat de către Șam Brown pe 28 octombrie 2005, în Los Angeles . În videoclip Blunt stă singur într-o cameră destul de întunecată în timp ce reflectă pe o relație din trecut. Se pare că în aceeași cameră, dar în lumina zilei, o fată (Mischa Barton), fostă partenera a lui Blunt, are o întâlnire intimă cu un alt bărbat (Matt Dallas).
Goodbye My Lover () [Corola-website/Science/331751_a_333080]
-
brun cu alb pe spate și cap, mai închis pe piept. Abdomenul brun cu dungi albe. Exemplarele tinere care ajung în România au peste abdomen o bandă lată brună. Adulții, care vin mai rar în România, nu au această bandă întunecată. Coloritul variază în intensitate între subspecii. Coada este albicioasă și se termină cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
ajung în România au peste abdomen o bandă lată brună. Adulții, care vin mai rar în România, nu au această bandă întunecată. Coloritul variază în intensitate între subspecii. Coada este albicioasă și se termină cu o bandă subterminală lată brun întunecată. Aripile albe dedesubt, cu o pată neagră la încheietură și cu penele de pe margini mai închise la culoare. Tarsele de pe picioare sunt "încălțate" în pene până la baza degetelor (de unde și denumirea de "șorecar încălțat"). Degetele sunt galbene iar ghearele negre
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
și au 10—12 mm lungime și 5—7 mm grosime. Oul este cilindric, alungit. Gândacul negru de bucătărie este o insectă sinantropă, care locuiește pe lângă așezările omenești. Este o specie nocturnă, în timpul zilei stând ascunsă în locuri adăpostite și întunecate. Preferă un mediu cald și umed, cu temperaturi de 20-29° C și o umiditate relativă a aerului de cel puțin 60%. În clădiri, apar de obicei la parter sau sub el, dar în număr mai mic pot fi găsiți și
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]