36,992 matches
-
dezvoltare a orientării și a structurii spațiale a funcției simbolice a limbajului, a înțelegerii mesajelor verbale pot fi cauze ale imaturității pentru citire. În dezvoltarea inteligenței și a capacității de autoreglare a copilului există o anumită succesiune stadială obligatorie iar actualizarea potențialităților psihice presupune organizarea cerințelor instructive în acord cu aceste posibilități. La 6-7 ani copilul trece de la acțiunea imediată la operație. Reușita la aritmetică presupune capacitatea elevului din clasa I de a reprezenta mintal, de a imagina rezultatul unor acțiuni
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
parcurge, în mod corespunzător, un șir de „evenimente” specifice, conforme cu ierarhizările propuse de specialiști (taxonomiile pe cele trei nivele: afectiv, psihomotor și cognitiv au un rol important în orientarea cadrelor didactice), cum ar fi: receptarea, înțelegerea, memorarea, păstrarea și actualizarea. Aceste evenimente se corelează strâns cu cele ale fiecărei lecții, deoarece: pentru o bună receptare a „mesajelor didactice”, învățătorul se preocupă de captarea atenției și interesul elevilor pentru ceea ce urmează să predea; ca să se asigure înțelegerea noilor conținuturi, el asigură
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
noilor conținuturi, el asigură accesibilizarea acestora, în sensul prezentării lor „pe înțelesul elevilor”; în vederea memorării și păstrării cunoștințelor învățate în timp cât mai îndelungat, învățătorul îi determină pe elevi să utilizeze reguli mnemotehnice, metode și tehnici de muncă intelectuală independentă; actualizarea cunoștințelor va fi mult ușurată cu obișnuirea elevilor de a utiliza cunoștințele învățate în clasă și în școală, în contexte cât mai variate. Învățătorul poate contribui la optimizarea învățării la fiecare dintre elevii săi prin: dezvoltarea capacității lor de învățare
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
prezent, când aceste criterii au fost aprofundate, și eu, la rândul meu, voi deveni mai ferm în expunerea ideilor, referindu-mă la acest lucru. Îmi pun întrebarea, într-adevăr, dacă nu avem de-a face, în toate aceste cazuri, cu actualizările singulare ale unui simplu gen de descriere. Mă opun cu vehemență celor (Greimais 1883, Bouchard 1991) care consideră acest tip de texte mai ales rețeta de bucătărie variante ale povestirii, spunând că se lasă influențați de prezența masivă a predicatelor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Grize, este adeseori precedat de o descriere care corespunde unei schematizări inițiale destinate să aducă în prim-plan obiectul problematic pe care îl tematizează macro-propoziția pe care o voi nota cu [P. expl. 1]. Să observăm, drept prim exemplu de actualizare o secvenței prototipice, acest pasaj dintr-un articol de ziar elvețian romand, a cărui apartenență politică va fi ușor de interpretat de către cititor: [2] (a) Considerăm pertinente motivele invocate de Dl. Le Pen. (b) Nu este cazul însă și în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
3: (n) Aceste două secvențe se completează într-o oarecare măsură: prima cuprinde o introducere (P. expl. 0) care lipsește în cea de-a doua, iar aceasta din urmă este închisă prin concluzia (P. expl. 3) care lipsește în prima. Actualizarea incompletă, în cele două cazuri, a prototipului secvenței explicative este, într-un fel, compensată prin înlănțuirea celor două secvențe. Se observă aici mai ales diverse fenomene de plasare a operațiilor și de ordonare a macro-propozițiilor. Operatorul DE CE poate fi foarte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lor sistematici: spionii, jandarmii și comisarii de poliție. Balzac, Splendeurs et misères des courtisanes Arătați dacă se poate vorbi aici de o pauză explicativă, așa cum în capitolul 3 s-a vorbit de pauză descriptivă. Putem considera pasajul ca fiind o actualizare canonică a prototipului explicativ ? Textul 5.3. Jules Verne preluat într-un manual de științe ale naturii Am avut ocazia, în mai multe rânduri (Adam 1985b: 43 și 1987a: 72-73) să prezint următorul text pe care l-am găsit într-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în ansamblul său, este foarte bine organizată. Secvențele fatice și tranzacționale care construiesc textul dialogic nu sunt formate dintr-
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
faptul că acestea se schimbă în timp nu afectează cu nimic procesul în sine de reinterpretare și de transformare a lumii prin imagine. Din punctul de vedere al lui Barthes, doar perspectiva mitică a vieții poate considera imaginea ca o actualizare 14, întrucât el credea în puterea semioticii de a rezolva problema imposibilității imaginii de a dobândi sens și semnificație, așa cum se întâmplă în cazul limbajului. Practic, pentru Barthes, capacitatea imaginii de a avea conotații magice, de a trece dincolo de planul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rumoare a progresului, a revoluției și a sfârșitului istoriei, iscată de ideologiile moderne, nu a frânt o speranță, nici nu a frustrat o dorință, ci tocmai că le-a făcut credibile exacerbându-le, și le-a dat o putere de actualizare istorică fără precedent. Monologul sufocant al progresismului nu și-a putut impune discursul decât preluând ștefeta de la un vis comun. Iar imaginația occidentală nu a produs poate niciodată mai multe conduite fantasmatice decât în ideologia fericirii finale a istoriei." (Jean-Jacques
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sfârșitul învățării. Noua paradigmă a triplizării Paradigma tradițională Învățare individualizată Învățare reproductivă * Elevul este în centrul educației * Procesul este centrat pe profesor * Programe individualizate * Programe standard * Învățare individuală cu ghid și facilități * Cunoașterea este asimilată de la profesor * Procese circulare de actualizare * Procese de receptare * Centrare pe cum se învață * Centrare pe cum se obține un rezultat (câștig) * Recompense și satisfacții personale * Recompense externe și evitarea pedepselor Învățarea localizată și globalizată Învățare limitată la școală * Multiple surse locale și globale de învățare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Learning Society, http//europa.eu.int/ comm/education/doc/official/keydoc/lb-en.pdf 7. *** European Convention, 2003, Draft treaty establishing a Constitution for Europe, Luxembourg Office for Official Publications of the European Communities 8. *** MEC, (2007), Strategia descentralizării învățământului preuniversitar (actualizare martie 2007), http://www.edu.ro/index.php/articles 9. *** MEC, (2007), Strategie postaderare 2007 2013, http://www.edu.ro/ index.php/articles/7737 10. *** MECI, (2009), Raport asupra stării sistemului național de învățământ, București, http://www.edu.ro/index
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
etc., însoțite de strategii conective, de analiză a ideilor cheie, de utilizare a rețelelor cu nouri de fixare etc., toate implicând acțiunea de fixare în memoria de medie durată sau de lungă durată a ceea ce s-a însușit. • Faza de actualizare sau de obiectivare, definește situația în care cel care a parcurs fazele anterioare, solicitat fiind să utilizeze rezultatele învățării, le actualizează în maniere asemănătoare sau diferite de modelul intrării; pentru aceasta, el utilizează strategii de (re)găsire și de (re
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
b) intrare în blocul neurofuncțional al memoriei senzoriale/registrorilor senzoriali; (c) intrare în blocul memoriei de scurtă durată sau al memoriei de lucru; (d) formarea preconceptelor, a conceptelor primare sau a performanțelor imediate; (e) Urmează apoi o dubla deschidere: fie actualizarea prin generatorul de răspunsuri (f1), care o transformă din potențială în actuală și apoi prin efector (i) o materializează verbal, acțional, gestic etc., activate însă de blocul așteptărilor (g), motivator în esență, și cel al controlului executiv (h), fie trec
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
permite studierea sa ca proces cu secvențe temporale, ce poate fi separat în etape. După R.Gagne/20/, procesul de învățare are 2 etape mari, învățarea propriu-zisă și reamintirea, fiecare cuprinzând câte două faze, receptarea și însușirea, respectiv stocarea și actualizarea, pe care le analizăm în continuare. Receptarea faza inițială a învățării presupune mai întâi o stare de orientare investigare, prin care mecanismele cerebrale interne orientează și acționează sistemele de recepție ( analizatorii vizuali, auditivi, etc.) pentru a permite înregistrarea, perceperea activă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și apoi în memoria de durată nelimitată. Învățarea prin memorare și reproducere nu epuizează învățarea în general (care este mai complexă), dar este considerată nucleul învățării școlare. Capacitatea de stocaj informațional este în acest caz o caracteristică importantă a învățării. Actualizarea este etapa de utilizare a informației însușite, fiind cea mai importantă din punct de vedere al subiectului. Operația de actualizare implică folosirea de către aceasta a unei strategii proprii, mai mult sau mai puțin conștiente, de regăsire în memorie a informației
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
complexă), dar este considerată nucleul învățării școlare. Capacitatea de stocaj informațional este în acest caz o caracteristică importantă a învățării. Actualizarea este etapa de utilizare a informației însușite, fiind cea mai importantă din punct de vedere al subiectului. Operația de actualizare implică folosirea de către aceasta a unei strategii proprii, mai mult sau mai puțin conștiente, de regăsire în memorie a informației necesare la un moment dat. Se distinge actualizarea informațiilor verbale de cea a deprinderilor intelectuale. Actualizarea nu înseamnă reproducerea informației
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
fiind cea mai importantă din punct de vedere al subiectului. Operația de actualizare implică folosirea de către aceasta a unei strategii proprii, mai mult sau mai puțin conștiente, de regăsire în memorie a informației necesare la un moment dat. Se distinge actualizarea informațiilor verbale de cea a deprinderilor intelectuale. Actualizarea nu înseamnă reproducerea informației stocate în memorie, ci operarea cu aceasta, transferul cunoștințelor în contexte diferite de cel în care a fost oferită inițial informația respectivă. Se constată deci că etapele de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
al subiectului. Operația de actualizare implică folosirea de către aceasta a unei strategii proprii, mai mult sau mai puțin conștiente, de regăsire în memorie a informației necesare la un moment dat. Se distinge actualizarea informațiilor verbale de cea a deprinderilor intelectuale. Actualizarea nu înseamnă reproducerea informației stocate în memorie, ci operarea cu aceasta, transferul cunoștințelor în contexte diferite de cel în care a fost oferită inițial informația respectivă. Se constată deci că etapele de învățare cognitivă sau propriu zisă și cele de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
filmat, alcătuind filme de exemple și practica, editând înregistrări video, pregătind graficele pentru figurile din FACS, învățând versiunea beta în grupul de instruire condus de către Ekman și Friesen. În noua versiune a FACS-ului, J. Hager se alătură efortului de actualizare a instrumentului, într-o ediție cu mult mai consistentă și mai completă, prin integrarea documentelor suplimentare în Manual, înlocuind textele învechite (depășite), adăugând noi secțiuni și oferind FACS-ului forma actuală, în varianta on-line (prin eforturile profesorului Hager, FACS-ul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
indivizi și organizații. Este o realitate că , însă puterea trebuie folosită în interesul creșterii echilibrului firmei. 12. Managementul cunoștințelor este costisitor, dar mai costisitoare este nepracticarea lui. Este scump prin logistica implicată, prin specialiștii utilizați și prin procesele continue de actualizare, dezvoltare, utilizare, protejare ale cunoștințelor. Fără eforturi, la diferite nivele, firma ar da faliment. 13. Managementul cunoștințelor necesită manageri specializați pentru acest domeniu. Alături de talent și pregătire adecvată, aceștia trebuie să posede viziune, abordări, metode și tehnici care să-I
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
interesați, folosind TIC pentru a construi, livra, selecta, administra și extinde învățarea. Avantajele oferite de e-learning sunt: TIC revoluționează învățământul în unul mai modern, eficient, flexibil. scăderea costurilor de transport, al profesorilor și cursanților, precum și al materialelor didactice. posibilitatea de actualizare a cursurilor, referatelor și studiilor de caz, cu refacere și transmitere automată, precum și oferirea buletinelor informative care conțin produse de ultimă oră ale activității cercetătorilor și practicienilor din întreaga lume. creșterea gradului de colaborare și interactivitate între cursanți crescând performanța
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
este transferat în lumea personajelor de basm și în viața păstorească, de unde și mutațiile aparente de ordin domestic și nuvelistic. Pe scurt, comportamentul mioritic, așa cum rezultă din poema folclorică, varianta Alecsandri, ca și din complexul de texte agro-păstorești asociate, înseamnă actualizarea unui act mitic, îndelung experimentat din generație în generație. Este vizat orice individ situat fie pe cea mai de jos treaptă istorică și culturală, temător de moarte, fie aparținînd celei mai avansate civilizații moderne, dotată cu instrumente sofisticate de „protejare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
marele etnocid. Românii din „țară” trăiau sub „teroarea istoriei”. Cei din exil, la fel de năpăstuiți, se adunau în cercuri restrînse, făureau proiecte, publicau cărți de valoare, ceea ce nu era permis în țară; cu alte cuvinte, trăiau iluzia „rezistenței prin cultură”, o actualizare a teoriei despre „boicotul istoriei”, tot de inspirație mioritică. Din acest complex psihologic și existențial, stresant și nevrozant, s-au născut studiile lui Eliade despre „cele două mari capodopere ale românilor”: Miorița și Meșterul Manole. Așadar, fiecare generație își extrage
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ne folosește televiziunea? La această întrebare majoritatea oamenilor ar răspunde „pentru informare” și într-adevăr au dreptate. Televiziunea este o sursă de informare care se poate dovedi uneori foarte utilă, dar care se pare că de ceva timp, pe baza actualizării noilor informații a început să elimine realul și să-l reproducă după propria-i imagine. Georges Fillioud (jurnalist și om politic francez) susține că televiziunea nu este nevoită să creeze ficțiuni, pentru că este în stare să aibă influență asupra realității
Puterea de influenţă a televiziunii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian Baldovin () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2289]