12,966 matches
-
generație în generație. Se adresează comunității hinduse. Brahmanii le consideră inferioare Vedelor. Aici la loc de cinste sunt Legile lui Manu, Rămăyana, Mahăbhărata, cele șase darśana: Mīmămsă, Vedanta, Nyăya, Vayśeșika, Sămkhya și Yoga. La acest capitol mai figurează Purăṇa „povestirile antice”. Ele cuprind scenarii cosmogo nice, descrieri ale vârstelor lumii. * Tantra. Este un alt corpus, care cuprinde texte revelate și scrise în sanscrită. X.5. Zeii religiei hinduse în religia hindusă există foarte multe divinități. Dintre acestea, roluri sociale foarte importante
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în china a avut de suferit, fiind violent suprimată „în timpul revoluției culturale (1966-1976)”. Ea și-a revenit abia după perioada de dezgheț ce a urmat acestei revoluții. astăzi, chinezII aplică deopotrivă idei și principii din daoism, confucianism și budism. china antică a completat în mod original relația micro-/macrocosmos în ciclul „principiilor antagonice, dar complementare cunoscute sub numele de yang și yin”. Opozițiile yang-yin se referă la opozițiile cosmice, la antitezele arhetipale, la contrariile existente peste tot în lume și în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
spunea Mircea Eliade, inițierea este ubicuă. Astfel: a) există un scenariu inițiatic al ciclului vegetal. El presupune suferința, moartea și învierea plantelor și prin ele, asigurarea imortalității pentru „spiritele vegetale”; b) există un scenariu inițiatic specific unor zei din Grecia antică. Protagonistul unui asemenea scenariu cunoaște suferința, moartea (ocultarea) și învierea. Încercarea sa devine arhetipală pentru orice neofit care caută desăvârșirea; c) și există - în al treilea rând - același scenariu inițiatic transpus de data aceasta materiei alchimice. Materia va suferi, va
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Rafael. Să ne amintim poemul: pictorul (Rafael) a văzut-o pe Venus și a creat-o după forma ei pe Fecioara Maria. Exact așa s-au petrecut lucrurile în realitate: Rafael Sanzio și școala sa făceau mulaje după chipurile statuilor antice din Roma, le redesenau și le îmbrăcau în costume de epocă pentru a-i face să creadă pe romanii din vremea lor că seamănă cu cei din antichitate. Procedeul s-a extins și asupra statuilor de zei - iar chipul Fecioarei
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la faimă literară și să iasă din anonimatul obscur în orașul Bristol al celei de-a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea a fost următorul: "Inventarea unui poet din trecut, căruia să îi atribuie toate compozițiile proprii în stilul antic, și acordarea unui statut istoric plauzibil și consolidat" în care acesta să existe (Masson 1874: 52). Stilul său antic nu a putut fi atins de Chatterton altfel decît prin selectarea unui vocabular în mod "agresiv anglo-Saxon"; acesta s-a dezvoltat
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
secolului al XVIII-lea a fost următorul: "Inventarea unui poet din trecut, căruia să îi atribuie toate compozițiile proprii în stilul antic, și acordarea unui statut istoric plauzibil și consolidat" în care acesta să existe (Masson 1874: 52). Stilul său antic nu a putut fi atins de Chatterton altfel decît prin selectarea unui vocabular în mod "agresiv anglo-Saxon"; acesta s-a dezvoltat treptat, devenind "bristoleza" (engleza de Bristol) lui Chatterton (Elfenbein 2008: 81, 87), pentru care avea să fie lăudat de
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
filtrul propriei ființe, al propriilor energii creative. În mod semnificativ, modul "lămpii" ca bază a creativității poetice originale a fost schițat de unul dintre promotorii majori ai mișcării romantice, Edward Young (1918: 32), care în anii 1750 vedea în lucrările anticilor niște "lămpi strălucitoare în calea noastră către faimă" ("shining lamps in our path to fame"); acest mod a fost însă anticipat și de gînditori precum Francis Bacon, care în celebra sa utopie The New Atlantis / Noua Atlantidă (1627) își imagina
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
30. S-au adus cearceafuri mari pe cari vor fi scoși martirii. Cearceafuri mari, albe ca sufletele celor răpuși. Primul martir e așezat pe cearceaf. Scos din groapă, e așezat pe lespedea mare... Ca pe un gigantic scut, precum eroii antici erau aduși în cetate de pe câmpul de luptă, șed acum trupurile martirilor. În jurul legionarilor, au venit familiile... Cine-i?... Cărei familii i se redă trupul fiului?... Haina este desfăcută. E o haină scurtă, din postav țărănesc. Dedesubt e haină vărgată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Bernard, „ipoteza este ideea experimentală, ideea de la care plecăm în experimentare”. Ambele definiții sînt desigur corecte, acceptabile fără nici o reținere, dar pentru a înțelege lucrurile poate e recomandabil să plecăm de la sensul etimologic: termenul modern ipoteză provine din cuvîntul grecesc antic hypothesis, care trimite la sensurile „bănuială”, „presupunere”, „supoziție”. Această prespunere, această bănuială se produce în legătură cu o problemă care se cere rezolvată - în cazul nostru, cu o problemă de natură educațională. Ipoteza pretinde așadar punerea în prealabil a unei probleme în legătură cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a mediei performanțelor elevilor, ce rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și după aplicarea tratamentului experimental și poate fi reprezentat astfel: Dacă am modifica exemplul de mai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
generează un număr atât de mare de idei, lipsind tocmai acele idei foarte îndrăznețe sau nebune din care, prin „îmblânzire”, se nasc cele mai originale soluții. 10.1.8 Metoda anchetei Delphi Metoda anchetei Delphi, botezată după numele locului oracolului antic grecesc al viitorului, a fost pusă la punct de către O. Helmer în anii 1964-1965. Scopul urmărit este de a obține orientări, prognoze și soluții la probleme complexe prin valorificarea și stimularea competenței unui grup de experți, combinând, în etape succesive
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
trăiau într-o atmosferă de divergențe de opinii nu au reușit să producă nimic important. Discuțiile deschise sunt deosebit de productive în conturarea de idei noi. Acest fapt nu este nou și este cunoscut de mult timp. Încă din vremea Greciei antice, Socrate și alți filozofi au adăugat conceptului de dialog principii ce susțin ideea de colegialitate. Aceste principii erau numite Koinonia („spiritul frăției” - în limba greacă) și se referă la: * stabilirea dialogului; grecii considerau că dialogul trebuie să se refere la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
va vorbi copiilor, chiar când sunt foarte mici. Le va explica ceea ce face cu ei și pentru ei. Copilul simte și răspunde la respectul părintelui, confirmându-i acestuia așteptările. Acest fenomen este cunoscut în psihologie ca efectul Pygmalion. În mitologia antică, Pygmalion era un rege din Cipru. Deznădăjduit că nu găsea o femeie așa cum își dorea el, hotărăște că nu se va căsători niciodată și se apucă să sculpteze în fildeș idealul său feminin. Statuia ieșită din mâinile lui era atât
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în sugerarea atmosferei. Alte secvențe, cu un mic nucleu senzațional, suferă de banalitate. În Idylle din viața antică (1935), așa cum spune T. în prefață, încearcă să restituie cât mai fidel aspecte „din antichitatea orientală, greacă, romană, creștină și chiar românească”, „obiceiuri dispărute”, „evenimente istorice puțin cunoscute”, mai mult chiar, să analizeze „sufletul antic în întreaga gamă a simțimintelor
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
banalitate. În Idylle din viața antică (1935), așa cum spune T. în prefață, încearcă să restituie cât mai fidel aspecte „din antichitatea orientală, greacă, romană, creștină și chiar românească”, „obiceiuri dispărute”, „evenimente istorice puțin cunoscute”, mai mult chiar, să analizeze „sufletul antic în întreaga gamă a simțimintelor și a culturii sale.” La nunta Uraniei din Callatis, Dionysopolis sub aripa morții, Axiopolis, Mucapor ș.a. sunt literaturizări doar pe alocuri interesante. Grija (arheologică) pentru descrierea locurilor, costumelor, comportamentelor este mai mare decât cea pentru
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
La nunta Uraniei din Callatis, Dionysopolis sub aripa morții, Axiopolis, Mucapor ș.a. sunt literaturizări doar pe alocuri interesante. Grija (arheologică) pentru descrierea locurilor, costumelor, comportamentelor este mai mare decât cea pentru echilibrul narațiunii, unde abundă inserții de texte din autori antici puse în gura personajelor sau alocuțiuni în același stil. Imaginate a trăi drame cu înalte înțelesuri etice, patriotice, mai apoi creștine, sau ca personaje în scenarizarea unor evenimente istorice, protagoniștii vorbesc livresc, sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
personaje în scenarizarea unor evenimente istorice, protagoniștii vorbesc livresc, sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă etc. G. Călinescu remarca la T. „darul povestirii”, care i-a permis să îmbine cunoștințele și imaginația pentru a reconstitui decorurile și viața antică. Colaborările de la „Universul copiilor”, adunate în Povestirile lui Moș Vremelungă (1937), sunt, cele mai multe, un fel de pilde, care ilustrează idei morale, învățături utile, sau mici scenarii pentru exemplificarea unor mituri și credințe, în texte vioaie, concise. Romanul Urmărind idealul (1921
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
va fi crescut de tată într-o ambianță banală, lipsită de frumusețe. În pofida prea lungilor discuții și expuneri de idei, epica e densă, cu unele secvențe izbutite. Manual de istoria artelor (I-II, 1922-1927) prezintă succint informații despre principalele culturi antice, de la cea egipteană la cea romană, apoi despre cele creștină, bizantină, gotică, musulmană ș.a. Renașterea este urmărită în Italia, Franța, Spania, Portugalia, Germania, Anglia, Țările de Jos, iar arta secolului al XIX-lea este descrisă pe ramuri - arhitectură, sculptură, pictură
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
1925; Îndrumări culturale, București, 1927; La Monastère de Sucévitsa - Das Kloster Sucevița, tr. A. Nibio, Iași, 1929; ed. (Le Monastère de Sucevița et son trésor), Paris, [1930]; Monuments byzantins de Curtéa de Argès, I-II, Paris, 1930-1931; Idylle din viața antică, Iași, 1935; Nicéphore II Phocas, [Paris, 1936]; Povestirile lui Moș Vremelungă, București, 1937. Repere bibliografice: Spartacus, „Scene din viața dobrogeană”, ADV, 1905, 5 859; Iorga, O luptă (1979), II, 254; N.I. Apostolescu, „Scene din viața dobrogeană”, LAR, 1906, 1; Petru
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
11; O. Tafrali, Critica operelor arheologice și istorice, Iași, 1921; Scarlat Struțeanu, „Urmărind idealul”, „Viitorul”, 1922, 4 152; Giorge Pascu, O(restie) Tafrali, „Arhiva”, 1922, 4; Petre Constantinescu-Iași, „Îndrumări culturale”, „Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
1921; Scarlat Struțeanu, „Urmărind idealul”, „Viitorul”, 1922, 4 152; Giorge Pascu, O(restie) Tafrali, „Arhiva”, 1922, 4; Petre Constantinescu-Iași, „Îndrumări culturale”, „Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Giorge Pascu, O(restie) Tafrali, „Arhiva”, 1922, 4; Petre Constantinescu-Iași, „Îndrumări culturale”, „Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O.
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
Constantinescu-Iași, „Îndrumări culturale”, „Arhiva”, 1928, 1; i.c. [Ion Călugăru], „Idylle din viața antică”, VRA, 1935, 391; M. Jakotă, „Idile din viața antică”, ALA, 1936, 787; Marin Vătafu, „Idylle din viața antică”, GR, 1936, 5; G. Călinescu, „Idylle din viața antică”. „Poveștile lui Moș Vremelungă”, ALA, 1937, 866; P. Gr. [Gr.T. Popa], Oreste Tafrali, IIȘ, 1937, 22; Neculai Grigoraș, Viața și opera profesorului O. Tafrali, „Opinia”, 1937, 9 177; Emil Condurachi, O. Tafrali, IIȘ, 1937, 24; Marin Vătafu, Oreste Tafrali, GR
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
a pus la încercare virtuțile literare făcând apel la cele mai variate teme și forme ale limbajului literar” (Romul Munteanu). În Școala morții, de pildă, confesiunea este înscenată ca un dialog, poemele având drept subtitlu sintagme din Odă (în metru antic) de Mihai Eminescu. Pe de altă parte, în seria cărților de critică și istorie literară, T. își continuă preocupările mai vechi. Ritm vertical (2001), reluare a tezei de doctorat, include un studiu axat pe problema ritmului într-un sens mai
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
Munteanu, Jurnal, VI, 121-125, VII, 281-284; Carmelia Leonte, „Școala morții” sau Manualul de sinucidere, CRC, 1998, 2; Vlad Sorianu, „Școala morții”, ATN, 1998, 2; Poantă, Dicț. poeți, 197-199; Adrian Popescu, Elogiul tinereții pierdute, ST, 1999, 1; Irina Petraș, În metru antic, APF, 1999, 4; George Vulturescu, „Școala morții”, PSS, 1999, 5-6; Irina Petraș, „Școala morții”, CNT, 1999, 39; Valentin Tașcu. Biobibliografie, Deva, 1999; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 314; Flavia Teoc, Trestie și plumb, Cluj-Napoca, 2001, 133-136; Irina
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]