10,836 matches
-
partizani în anul 1943. Dezertările din rândul forțelor de poliție controlate de germani, uneori a unor unități întregi, a întărit mult mișcarea de partizani. A fost cazul de exemplu a unui batalion de tătari de pe Volga (februarie 1943) și a Brigăzii I SS „Gil-Rodion” (2.500 de oameni, august 1943), care au trecut in corpore de partea partizanilor. În 1943, cam 7.000 de foști luptători antisovietici au schimbat tabăra și s-au înrolat în rândul partizanilor, iar aproximativ comandanți și
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
că unitățile sovietice nu erau formate în teritoriile ocupate, luptătorii fiind originari din toată Uniunea Sovietică, atacând de cele mai multe ori de pe teritoriul sovietic, după ce traversau linia frontului. Cea mai mare acțiune a partizanilor din această regiune a fost un eșec, Brigada I de partizani fiind distusă la începutul anului 1942 în lupta din preajma lacului Seesjärvi. Cele mai multe operațiuni ale partizanilor din partea sudică a frontului finlandez au fost executate de grupuri mici de doar câțiva oameni (bărbați și femei), în vreme ce în zona de
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
au lăsat armamentul greu, blindatele și artileria în Egipt, Irak și Transiordania care a devenit ulterior Iordania. Francezii au părăsit în Liban și Siria armamentul greu. Nu exista suficient personal cu pregătire și experiență militară, chiar dacă a existat câte o brigadă evreiască în cadrul trupelor britanice în ambele războaie mondiale. În afară de britanicii care controlau zona, evreii se mai luptau și cu milițiile arabe care se opuneau constituirii statului Israel. Sosit în Palestina, Marcus a înființat un centru de comandă și control, adaptând
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
a bătăliei de la Latrun s-a permis trecerea camioanelor și eliberarea cartierelor evreiești din Ierusalim, cu excepția cartierului central „Orașul Vechi”. Printre Numeroșii voluntari străini au venit să apere noul stat Israel a fost și canadianul Ben Dunkelman, care a comandat Brigada a VII-a blindată. Moartea lui a fost accidentală. El vorbea fluent limbile engleză și idiș, în dialectul newyorkez și avea și anumite cunoștințe în limba ebraică, insuficiente pentru a se face înțeles. La 10 iunie 1948, cu câteva ore
David Marcus () [Corola-website/Science/311781_a_313110]
-
(n. 1850 — d. 1913) a fost un general român, sub regele Carol I. În perioada 1 aprilie 1905 - 26 iunie 1913 generalul de brigadă a fost comandantul Corpului de Grăniceri. Generalul Staur Simionescu este fiul lui Simion Caraghiozoglu, moșier, și al Mariei Caraghiozoglu, născută Divanni. A fost căsătorit cu Eliza Pătrășcanu. Înmormântat în cimitirul Bellu. Frate de mamă cu Amalia Canella, căsătorită cu Ștefan
Staur Simionescu () [Corola-website/Science/311804_a_313133]
-
1917, la gradul de maior și promovat în funcția de comandant de batalion infanterie. Generalul a îndeplinit cele mai importante funcții de conducere în perioada celui de-al doilea război mondial. La 1 ianuarie 1941 a fost numit la comanda Brigăzii 2 Mixte Gardă. După mai bine de un an, cât timp s-a aflat la comanda acestei brigăzi, generalul Ionescu a fost avansat la gradul de general de divizie, în primăvara anului 1942, iar la 23 aprilie 1942 a fost
Gheorghe Ionescu-Sinaia () [Corola-website/Science/311805_a_313134]
-
mai importante funcții de conducere în perioada celui de-al doilea război mondial. La 1 ianuarie 1941 a fost numit la comanda Brigăzii 2 Mixte Gardă. După mai bine de un an, cât timp s-a aflat la comanda acestei brigăzi, generalul Ionescu a fost avansat la gradul de general de divizie, în primăvara anului 1942, iar la 23 aprilie 1942 a fost promovat în funcția de comandant al Diviziei 13 Infanterie din Ploiești cu care a luat parte la luptele
Gheorghe Ionescu-Sinaia () [Corola-website/Science/311805_a_313134]
-
al Școlii de Ofițeri de Infanterie în anul 1955, al Academiei Militare Generale - Facultatea de Arme Întrunite între 1966 - 1969 și al Cursului postacademic superior în 1983. Ofițer în cadrul Centrului Militar Municipal Petroșani cu gradul de locotenent major. Comandant al Brigăzii 9 Grăniceri Timișoara (1982 - 1987). În perioada 1 iulie 1987 - 20 iulie 1990 colonelul a fost comandantul Comandamentului Trupelor de Grăniceri. La data de 25 decembrie 1989, în calitate de comandant al Comandamentului Trupelor de Grăniceri, a dat ordin de deschidere a
Petre Teacă () [Corola-website/Science/311807_a_313136]
-
-a. A participat la Campania Română din Ungaria din anul 1919 conducând statul major al Diviziei a 1-a. După primul război momdial a lucrat inițial la Marele stat major, în 1923 a fost admis la examenul de general de brigadă, grad pe care l-a primit în 1927 când a fost numit comandantul Brigăzii 11 Infanterie. În 1930 îl găsim la Marele stat major Șef de diviziune, în 1931 comandant al Diviziei 11 infanterie, la 11 aprilie 1934 a fost
Dumitru Grozeanu () [Corola-website/Science/311803_a_313132]
-
al Diviziei a 1-a. După primul război momdial a lucrat inițial la Marele stat major, în 1923 a fost admis la examenul de general de brigadă, grad pe care l-a primit în 1927 când a fost numit comandantul Brigăzii 11 Infanterie. În 1930 îl găsim la Marele stat major Șef de diviziune, în 1931 comandant al Diviziei 11 infanterie, la 11 aprilie 1934 a fost înaintat la gradul de general de divizie, iar la 25 iulie 1934 i s-
Dumitru Grozeanu () [Corola-website/Science/311803_a_313132]
-
de Fier de clasa a 3-a. Scurt timp după aceea este reactivat și numit inspector al teritoriului de mine (muniții), aparținând de Comandamentul militar din Leitmeritz. În 20 noiembrie 1917, Dionisie Florianu este avansat la gradul de general de brigadă (Generalmajor) și onorat ca Ofițer al Ordinului Franz Joseph. În anul 1918 este trecut în rândurile nobilimii cu predicatul de ""von Oltrákovicza"" (""de Olt-Racovița"") de împăratul Carol I al Austriei. Posesor al mai multor decorații și medalii, este pensionat din
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
23 septembrie 1930 și a fost confirmat definitiv în corp la 25 aprilie 1931. Cea mai importantă realizare a sa a fost înființarea "Școlii de Ofițeri de Jandarmi" din București. În perioada 12 mai 1931 - 15 februarie 1934, generalul de brigadă Constantin Dimitrescu a îndeplinit funcția de comandant al Jandarmeriei Române. În luna aprilie 1931 a fost delegat funcția de prefect al județului Timiș, după ce timp de două luni ocupase postul de prefect al județului Arad. Ordinul nr. 291 din 4
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
martie 1932 pe lângă Școala de Jandarmi Oradea a luat ființă "Centrul de dresaj și crescătorie a câinilor de poliție" pentru serviciul Jandarmeriei, din ordinul Domnului General Constantin Dimitrescu - Inspector General al Jandarmeriei. La 15 septembrie 1932 - La inițiativa generalului de brigadă Constantin Dimitrescu și sub patronajul Regelui Carol al II-lea, a fost inaugurată la București, Școala de Ofițeri a Jandarmeriei. Ascensiunea i se datorează Regelui Carol al II-lea, cu care a avut o relație specială, datorită fiului său Puiu
Constantin Dimitrescu (general) () [Corola-website/Science/311810_a_313139]
-
Militaire de Saint-Cyr, pe care a absolvit-o în 1924 și a intrat în rândul corpului ofițeresc al armatei franceze în același an. În 1937 a fost avansat la gradul de căpitan, în august 1941 la cel de general de brigadă înar în 1943 la cel de general maior. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a alăturat Forțelor Libere Franceze. Charles de Gaulle l-a numit guvernator al Africii Franceze Ecuatoriale și al Camerunului Francez, funcții pe care le-
Philippe Leclerc () [Corola-website/Science/311860_a_313189]
-
în 1977, respectiv 1989. După absolvirea Școlii de Ofițeri în anul 1977, a fost înaintat la gradul de locotenent. A parcurs etapele ierarhiei militare începând cu cea de comandant de pluton (până în 1982) și comandant de baterie (până în 1987) în cadrul Brigăzii 8 Artilerie Tunuri, iar evenimentele din anul 1989 îl găsesc în funcția de Comandant Divizion Artilerie Antitanc aparținând Regimentului 65 Artilerie Antitanc. În august 1990 revine în Focșani încadrând funcția de Comandant Divizion Obuziere Tunuri, poziție din care este promovat
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
funcția de Comandant Divizion Artilerie Antitanc aparținând Regimentului 65 Artilerie Antitanc. În august 1990 revine în Focșani încadrând funcția de Comandant Divizion Obuziere Tunuri, poziție din care este promovat în funcția de Șef stat major (prim locțiitor al comandantului) al Brigăzii 8 Artilerie Tunuri, la data de 23.01 1991. În anul 1994 urmează Cursul post academic de comandanți de brigadă - regimente, Cursul de limbă engleză în anul 1996 și Cursul de ofițeri de stat major de brigadă în anul 1997
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
Comandant Divizion Obuziere Tunuri, poziție din care este promovat în funcția de Șef stat major (prim locțiitor al comandantului) al Brigăzii 8 Artilerie Tunuri, la data de 23.01 1991. În anul 1994 urmează Cursul post academic de comandanți de brigadă - regimente, Cursul de limbă engleză în anul 1996 și Cursul de ofițeri de stat major de brigadă în anul 1997, toate în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare. La data de 31.10 1997 este numit Comandant al Brigăzii 8 Artilerie
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
al comandantului) al Brigăzii 8 Artilerie Tunuri, la data de 23.01 1991. În anul 1994 urmează Cursul post academic de comandanți de brigadă - regimente, Cursul de limbă engleză în anul 1996 și Cursul de ofițeri de stat major de brigadă în anul 1997, toate în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare. La data de 31.10 1997 este numit Comandant al Brigăzii 8 Artilerie, funcție care îl determină să abordeze reorganizarea structurală a marii unități pe care o comandă, demers care
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
comandanți de brigadă - regimente, Cursul de limbă engleză în anul 1996 și Cursul de ofițeri de stat major de brigadă în anul 1997, toate în cadrul Academiei de Înalte Studii Militare. La data de 31.10 1997 este numit Comandant al Brigăzii 8 Artilerie, funcție care îl determină să abordeze reorganizarea structurală a marii unități pe care o comandă, demers care se finalizează la 01.12 2001 prin intrarea în funcțiune a statului de organizare al Brigăzii 8 Artilerie Mixtă, în conformitate cu noua
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
1997 este numit Comandant al Brigăzii 8 Artilerie, funcție care îl determină să abordeze reorganizarea structurală a marii unități pe care o comandă, demers care se finalizează la 01.12 2001 prin intrarea în funcțiune a statului de organizare al Brigăzii 8 Artilerie Mixtă, în conformitate cu noua concepție de întrebuințare a artileriei în operații. În aceeași perioadă urmează Cursul de orientare pentru ofițerii din statele majore internaționale (Olanda, 1998), Colegiul Național de Apărare (București, 2000) și Cursul avansat de comandă de nivel
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
Colegiul Național de Apărare (București, 2000) și Cursul avansat de comandă de nivel strategic (Beijing, 2001). În anul 1998 începe studiile doctorale și obține titlul științific de doctor în științe militare în anul 2003. La 31.07.2002 predă comanda brigăzii și este promovat în funcția de Locțiitor al comandantului la Comandamentul 2 Operațional. Este implicat în procesul de reorganizare a comandamentului și la 01.05 2003 ia ființă Comandamentul 2 Operațional Întrunit. Perioada petrecută în acest comandament este marcată de
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
de subordonarea structurilor militare din teatrele de operații, conducerea primei echipe de rotire a forțelor românești aflate în Afganistan și deschiderea ciclului de instruire prin simulare în Armata României ca director al exercițiului desfășurat cu prima structură operațională a armatei, Brigada 81 Mecanizată. Cu aceeași dată, 01.05 2003, este numit în funcția de Director al Statului Major al Forțelor Terestre. În cadrul unei echipe dedicată proceselor specifice transformării, definitivează o nouă structură organizatorică a statelor majore ale categoriilor de forțe ce
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
Terestre; Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene; Emblema de Onoare a Forțelor Navale; Emblema de Onoare a Comunicațiilor și Informaticii. Grade militare succesive: 1977 - Locotenent, 1981 - Locotenent major, 1986 - Căpitan, 1990 - Maior, 1993 - Locotenent colonel, 1996 - Colonel, 2000 - General de brigadă, 2006 - General maior, 2009 - General locotenent, 2015 - la trecerea in rezerva este avansat General.
Ștefan Oprea (general) () [Corola-website/Science/311908_a_313237]
-
ofițer cu pregătirea de luptă și operațiile la șeful artileriei (1960-1969) și șef de stat major al artileriei Armatei a 3-a (1969-1970). La data de 21 iulie 1970, lt-colonelul Mircea Agapie a fost numit în funcția de comandant al Brigăzii 8 Artilerie Mixtă "Alexandru Ioan Cuza" din Focșani, îndeplinind această misiune până la 1 ianuarie 1988. În această periodă, a fost avansat colonel (1971). A parcurs toate treptele ierarhiei militare, fiind înaintat la gradele de general-maior (cu o stea) la 28
Mircea Agapie () [Corola-website/Science/311905_a_313234]
-
trecut direct în retragere cu acest grad la 28 februarie 1997 , pentru limită de vârstă. Generalul Mircea Agapie este autor al mai multor comunicări, articole și lucrări istorice și de specialitate, a contribuit semnificativ la modernizarea bazei de instrucție a brigăzii. El a fost decorat cu 16 ordine și medalii.
Mircea Agapie () [Corola-website/Science/311905_a_313234]