9,571 matches
-
efectuarea cămășuielilor acestuia a fost îngropat în mortar; - pe latura vestică deasupra pridvorului se află icoana prăznicar flancată de icoana Sfântului Gheorghe și Sfântului Dimitrie; - pardoseli: sunt din dușumele de brad, la origine posibil să fi fost din piatră sau cărămidă; - pereții, arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
arcele și bolțile au fost tencuite și pictate; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fost realizată din lemn de stejar, posibil ca la origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
origine golurile să fi fost realizate din piatră care încadrau tâmplăria din lemn; - iconostasul: a fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fost realizat din zidărie de cărămidă și este pictat; - finisaje exterioare: tencuieli simple cu profile din cărămidă tencuite. - este realizat în întregime din zidărie mixtă - cărămidă și piatră; - arcele de a căror existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil bizantin în pronaos, naos și altar, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar cea a pridvorului
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
cariilor. După finalizarea tuturor acestor lucrări, biserica a fost resfințită în anul 1994 de către episcopul Eftimie Luca al Romanului. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Dulcești are formă de cruce, cu abside semicirculare. Ea este clădită din piatră, cu rânduri de cărămidă, având un turn-clopotniță de formă dreptunghiulară deasupra pridvorului. Edificiul este înconjurat la partea superioară de două brâie de mortar, fiind acoperit cu tablă. Din punct de vedere arhitectonic, acest lăcaș de cult nu respectă forma bisericilor moldovenești din secolul al
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
Aceștia erau ajutați de diaconul Neculai, fiul preotului Ioan Zanul, precum și de dascălii Moisă, fiul lui Maftei, respectiv Costachi, fiul preotului Gavril Loghin. Biserica a fost reparată în 1840, 1908 și 1926. În 1901 s-a construit un turn-clopotniță din cărămidă și acoperit cu tablă zincată, pe sub care se intră în curtea bisericii. În același an s-a înlocuit acoperișul de draniță al bisericii cu unul de tablă neagră. Între anii 1960-1963 s-au efectuat lucrări de renovare a bisericii. Cu
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
deasupra mormântului. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți este construită în stil bizantin, având formă de navă, cu altar semicircular. Dimensiunile sale sunt următoarele: 22 m lungime, 11 m lățime și 15 m înălțime. Ea a fost zidită din piatră și cărămidă, mortar și var. Interiorul bisericii este compartimentat în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți are în patrimoniul său icoane de valoare donate de către ctitori, cum ar fi icoana Maicii Domnului și icoana Sfântului Dimitrie
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moșia Ipotești de la Eufrosina Petrino, moșie cu 330 de fălci de pământ. La intersecția a două drumuri din centrul satului, Gheorghe Eminovici a construit o casă nouă din vălătuci și cărămidă, în locul unei case mai vechi și dărăpănate. În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
are nevoie de restaurare, pereții săi fiind crăpați foarte rău într-o parte din cauza alunecărilor de teren. De asemenea, pictura începea să se degradeze. Biserica "Sf. Voievozi" din Ipotești este construită în stil moldovenesc din piatră adusă de la Burdujeni și cărămidă aparentă de la Ciurea, fiind acoperită cu țiglă. Sub cornișă, edificiul este înconjurat de o friză în care se repetă trei însemne heraldice: stema județului Botoșani - coasa, a Moldovei - capul de bour, și a Regatului României. Mobilierul de lemn (catapeteasma, strana
Biserica Sfinții Voievozi din Ipotești () [Corola-website/Science/320902_a_322231]
-
în granit de Cornish și piatră de Portland pentru a proteja părțile metalice și pentru a-i da podului un aspect plăcut. Jones a murit în 1887 și George D. Stevenson a preluat conducerea proiectului. Stevenson a înlocuit fațada de cărămizi originală propusă de Jones cu o fațadă ornată în stil victorian gotic, care face ca podul să fie un reper distinctiv. Modificarea a avut ca scop armonizarea podului cu Turnul Londrei din vecinătate. Costul total al construcției a fost de
Tower Bridge () [Corola-website/Science/320874_a_322203]
-
lungul anilor, este într-o stare perfectă de conservare în cazul unui mare complex de fabricație din prima jumătate al secolului XX. Întreg complexul de clădiri se află în plină armonie estetică datorită folosirii unei structuri din fier acoperit cu cărămidă în toate corpurile sale. Cu toate acestea,există diferite stiluri între instalațiile de joasă presiune și clădirea de înaltă presiune. Principiul de funcționare a unei centrale termoelectrice, se bazează pe arderea unui combustil pentru a produce aburi care, la rândul
Centrala Tejo () [Corola-website/Science/320909_a_322238]
-
iar construcția are la bază zece reguli pe care arhitecții sunt obligați să le respecte. Deși a fost scris în 1879, romanul propune idei novatoare pentru acea epocă, unele dintre ele fiind de actualitate. Viața orașului este condiționată de igienă. Cărămizile utilizate permit circulația aerului, dormitoarele sunt mobilate corect, copiii sunt educați corespunzător, mâncarea este atent supravegheată pentru a nu se altera. Toate aceste reguli și altele fac ca spitalele să fie puțin numeroase în oraș. Deși ele pot părea excesive
Cele 500 de milioane ale Begumei () [Corola-website/Science/320954_a_322283]
-
Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în vechiul centru al orașului Târgu Neamț, nu departe de Cetatea Neamț. Părinții Veronicăi Micle proveneau din zona Năsăudului. Tatăl Veronicăi, cizmarul Ilie Câmpeanu
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
bisericească a episcopului Ioan Micu-Klein din anul 1733 și cea austriacă din anii 1760-1762, arată existența unei biserici în satul Teiu. Biserica actuală este construită în anul 1788, cu altarul spre răsărit. Construcția este făcută din zid de piatră și cărămidă, acoperită cu țiglă tip solzi, iar turnul acoperit cu tablă. În anul 1897, în noaptea de 21/22 februarie, turnul bisericii s-a prăbușit. Din cauza condițiilor grele în care trăiau țăranii atunci, numai după 28 de ani, adică în 1924-1925
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
Centralei Tejo, după succesivele transformări și extinderi de-a lungul anilor, încă se menține într-o perfectă stare de conservare. Acesta este un mare complex de producție din prima jumătate a secolului al-XX-lea, refolosit în scopuri muzeologice. Învelișul exterior din cărămidă, elementul unificator al setului, se deosebește de toate celelalte clădiri din jur și îi conferă o estetică proprie. Totuși, în interiorul său este o structură de fier care suportă toată clădirea -adevăratul schelet al Centralei Tejo. Înainte de actualul complex industrial, exista
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
modernă și o decorare localizată în principal în părțile din nord și sud. Pe parte vestică a clădirii principale, existau încă trei instalații industriale care adăposteau cazanele. Din această veche centrală s-au remarcat subțirile coșuri de fum, unul din cărămidă și unul din fier, în formă de trunchi de con inversat. Fațadele nord și sud a instalației principale, unde se afla generatoarele, au fost decorate similar cu alte structuri arhitecturale din fier, cum ar fi stațiile de tren sau piețele
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
longitudinale, cu acoperiș în formă de ferestrău, un fel de turn central care a funcționat ca hambar și patru instalații tranversale în partea de vest, acoperite cu acoperiș în două ape. Toate deschiderile sunt protejate de o ramă făcut din cărămidă și sunt acoperite cu un arc încastrat. Începerea construcției Clădirei de Joasă Presiune s-a dat pe la mijlocul anului 1910, deși multe extinderi au fost făcute până în anul 1930. Construcția ei este marcată de Modernism, (desemnată de Arta Nouă, în Portugalia
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
Clădirei de Joasă Presiune s-a dat pe la mijlocul anului 1910, deși multe extinderi au fost făcute până în anul 1930. Construcția ei este marcată de Modernism, (desemnată de Arta Nouă, în Portugalia). Are o structură de fier și este îmbracată cu cărămidă, care, de asemenea, este folosită și la Clădirea de Înaltă Presiune. Vechea Sală pentru Cazane este compusă din patru instalații industriale, trei dintre ele egale și a patra de mai mari dimensiuni, acoperite cu acoperiș în două ape, care creează
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
sunt caracterizate prin marile ferestre verticale, acoperite cu arcuri rotunde. Deasupra lor, este un fel de specie de fronton cu borduri evidențiate și cu o mulură închizând spațiul. Sub toate acestea, este o bază lisă din care nu se vede cărămida, decorată cu rame de arcuri încastrate simulând deschiderea (unele dintre ele chiar sunt deschideri), care ”sprijină” restul fațadei. Fațada Sălii de Mașini merită o atenție specială. Dintre toate, ea prezintă mai multe motive decorative și mai multe aspecte legate de
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
în contradicție cu estetica setului. La baza acesteia se găsesc câteva diferențe în comparație cu alte fațade, peretele fiind îmbrăcat cu piatră cioplită, cu excepția straturilor inferioare care se află în stare brută și lacunele in arc, conchide o cheie. La nivelul căptușelei cărămidei, deasemenea se află trei ferestre mari terminându-se în arcuri rotunde, cel din centru fiind puțin mai mare, cu o ramă continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
fiind puțin mai mare, cu o ramă continuă, având o formă de cheie în vârful arcurilor, care traversează întreaga fațadă până în părțile laterale ale clădirii. Partea de sus a fațadei, formată dintr-un fronton spart, prezintă rame decorative, facute din cărămidă, simulând un arc lombard. La extremele fațadei, pilastri care se ivesc de la baza se ridica până la fronton, amintind de cele două turnuri mici de pe fațadele ecleziastice. Fațadele longitudinale prezintă o compoziție armonică, împarțită în trei zone separate de pilastri mari
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]
-
un fel de friză pe partea de sus a clădirii. La Clădirea de Înaltă Presiune, motivele decorative sunt diferite de cele de la Joasă Presiune, unde influențele clasice, câștigă înălțime și grandoare; dar și așa, reia aceeași estetică de reâmbrăcare a cărămidei. În interior, cu similitudine la ceea ce se întâmplă în Sala de Cazane de Joasă Presiune, placa care desparte Sala Cenusarelor de Sala Cazanelor este acoperită cu o placă care pe partea inferioară are forme concave paralele, singura diferență între cele
Centrala Tejo (ansamblu arhitectural) () [Corola-website/Science/321000_a_322329]