10,007 matches
-
fost strămutat (alături de alte sate de pe valea Cernei pe culmile dealurilor din apropiere. Zona cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
culmile dealurilor din apropiere. Zona cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
și realizările sale, în rândul marilor creatori ai școlii medicale a Clujului. Ironia soartei a avut grijă să consfințească valoarea deosebită a profesorului Negru, prin lovitura nedreaptă și inutilă pe care ignoranța și invidia i-au dat-o în pline culmi a ascensiunii sale științifice și profesionale. Dar adevărul și justețea au triumfat în ultimii ani ai vieții sale prin recunoașterea nedreptății, prin recunoașterea meritelor și valorii sale, sub forma rechemării meritorii la locuri de cea mai înaltă răspundere în domeniul
Dimitrie Negru () [Corola-website/Science/310598_a_311927]
-
iar la vest cu comuna Podeni. Datorită așezării, aici vom întâlnii peșteri și doline, cornete și ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munților Mehedinți, cu altitudini ce nu depășesc 1.300 m, între care se menționează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m și Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m și Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, șisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micașisturi
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
de infiltrație fiind în strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coșuștea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest față de drumul județean 670 face parte din
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
pe peretele nordic Răstignirea, Înmormântarea și Învierea. Acestui sfânt așezământ i se adaugă Biserică Ortodoxă Nouă, lăcaș de cult care a fost construit în anul 1998 și care joacă un rol primordial în viață locuitorilor comunei, înălțându-se ocrotitoare pe culmile dealului. Această parcă ar vrea să tragă un semnal de atenție tuturor celor care au frică de Dumnezeu, că ea reprezintă locul unde legătură cu transcendentul este mai aproape că oriunde altundeva și că numai prin rugăciune putem fi iertați
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume, Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess (lut gălbui). Acest strat poate fi găsit și în zilele
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
fi găsit și în zilele noastre și observat la forarea fântânilor, la adâncime de 0,5-1 metri, suprapus peste straturi de nisip și pietriș, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri. Câmpia ocupă partea vestică și sudică a comunei. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
estică a hotarului comunei Acâș și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului , cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei . La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
este Câmpia Someșului. Este brăzdată de râul cu același nume,Crasna, și ocupă partea centrală și nordică din regiunea hotarului comunei. Relieful actual al șesului s-a conturat în urma retragerii apelor Mării Panonice, care intră asemenea unui golf până la poalele Culmii Codrului și la marginea dealurilor Silvaniei. În urma retragerii apelor mării a rămas un mâl la suprafața scoarței terestre, care a fost ridicat de vânturi și depus sub formă de loess, numit și lut gălbui (Ghițescu, L. 1972, pg. 50). Acest
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
a mlaștinilor acestea au fost în parte lichidate. Câmpia Eriului se întinde în partea de vest a hotarului comunei care este partea mai înaltă . În această regiune este așezat satul Mihăieni și este de fapt cumpăna apelor Crasnei și Eriului. Culmea Codrului se întinde până la marginea estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
marginea estică a hotarului comunei și este cunoscută sub numele de Dealurile Beltiugului și Dealurile Dobrei. Suprafața deluroasă este o zonă în care munții s-au prăbușit și stau înecați sub sedimente groase, cu excepția spinării puțin înalte de șisturi cristaline - Culmea Codrului (Ghițescu, L. 1972, pg. 51), cu partea vestică care trece destul de brusc în Câmpia Crasnei. Dealurile Silvaniei sunt așezate în partea sudică a hotarului comunei și sunt de origine aluvionară, formate din îngrămădiri mari de materiale cărate de ape
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
pe Valea Solonei, înspre Solona, Teștioara și Văleni. Comuna Surduc este situată în partea central-estică a județului Sălaj, pe malul stâng al râului Someș. Se află la intersecția unor forme de relief diferite: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Este traversată de DN1H Jibou-Dej și de a patra magistrala feroviară a țării, București-Brașov-Deda-Dej-Jibou-Baia Mare. Distanța față de orașul Jibou, cu care se învecinează, este de 10 kilometri, iar până la Zalău, reședința județului, sunt 35 de kilometri. Comuna Surduc, cu
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
sunt 35 de kilometri. Comuna Surduc, cu o suprafață de 71,42 km (a șasea între comunele județului), ocupă o poziție central-estică în cadrul județului Sălaj, la contactul a patru unități de relief importante: Culoarul Someșului, Dealurile Șimișna-Gârbou, Depresiunea Almaș-Agrij și Culmea Prisnelului. Din punct de vedere fizico-geografic comuna este situată la est de "jugul intracarpatic" (Munții Meseș-Dealul Dumbrava-Culmea Prisnelului). Dealurile Simișna-Gârbou ce alcătuiesc cea mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
mai mare parte a comunei sunt reprezentate doar prin terminația lor nordică, care înclină treptat în această direcție către culoarul larg terasat al Someșului, către care se deschide și Depresiunea Almaș-Agrij. Culoarul este limitat spre vest de ultimele prelungiri ale culmii Prisnelului, reprezentate prin Piscuiul Ronei (438 m). Teritoriul comunei este traversat de cursul mijlociu al Someșului, aici vărsându-se, pe un spațiu foarte restrâns, trei afluenți importanți ai acestuia: Valea Cristolțelului (Solonii), Valea Brâglezului (Gârboului) și Valea Almașului. Un castru
Comuna Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/310746_a_312075]
-
localnic s-a descoperit capul unei statui din teracotă, reprezentând o divinitate feminină cu o diademă pe frunte si părul prins într-un coc la spate și ar putea fi identificată cu Iunona sau Venus. În satul Motiș, pe o culme din apropiere s-a descoperit o așezare medievală. În anul 1414, în sat se construiește în stil gotic biserica ce poartă Hramul "Sf. Martin", biserică de tip sală, fără turn. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul construcțiilor sia
Comuna Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/310758_a_312087]
-
statorniciei locurilor cu dragostea și credința strămoșească. Este străjuită și apărată, pe de-o parte, de șerpuirea ancestrală a Râului Someș, vămuit prin Poarta Someșană din Strâmturile Țicăului, Cetatea lui Pintea din Cheud, iar de cealaltă parte de dealurile din Culmea Meseșului. La miazănoapte veghează Sfinxul năpradenilor, Vârful Prisnel, care coboară spre miazăzi cu dealurile Cozlei, prin Râpele din Vădurele, până la locul care oprește vremea în contemplarea pietrelor gânditoare ʺMoșu și Babaʺ din Someș Guruslău. Accesul în Comuna Năpradea, cel mai
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
străbătută de la miazăzi la miazănoapte de DJ 108E, drum care coboară pe malul drept al Râului Someș, prin Strâmtorile Țicăului mai departe spre Baia Mare. În Someș Guruslău, în partea de răsărit a localității, la vreo 2 km de sat, pe culmea dealurilor Poeniței, la obârșia Părăului Valea Caselor, ne așteaptă de milenii un monument al naturii cu legendele lui, ʺMoșu și Babaʺ și ʺPiatra Pintiiʺ. ʺMoșu și Babaʺ stau într-o stare meditativă de când era lumea lume, așezată în rosturile ei
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
a trei subunități morfostructurale bine diferențiate: "Lunca Dunării", "Munții Măcinului" și "Podișul Niculițelului". Regionarea morfologică face ca relieful comunei să fie, în general, ușor vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare, la sud-vest de Văcăreni, vârful Văcăreni - la sud de localitate, culmea Ciclăiești la sud-vest de Luncavița, dealul Pietriș, dealul Fetei (la sud-est și, respectiv, est de Luncavița
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
vălurit, coborând în trepte de la peste 360 m, în sud, până aproape de nivelul mării, în nord. Culmile înalte de la sud de zona studiată (Depresiunea Luncavița) sunt reprezentate prin Dealul Mare, la sud-vest de Văcăreni, vârful Văcăreni - la sud de localitate, culmea Ciclăiești la sud-vest de Luncavița, dealul Pietriș, dealul Fetei (la sud-est și, respectiv, est de Luncavița) și, de asemenea, dealurile de la sud și sud-est de Rachelu. Toate aceste înălțimi sunt separate prin văi torențiale care au săpat trasee adânci în
Comuna Luncavița, Tulcea () [Corola-website/Science/310831_a_312160]
-
puteau spera să dea de apă înainte de a ajunge la Marea Galileii. Când coloana era cu adevărat angajată în marș, iar retragerea ar fi fost la fel de dificilă ca și înaintarea, Saladin lansează flancurile armatei sale, care pornesc în atac de pe culmile dealurilor, înconjurându-i pe cruciați. Arbaletierii creștini i-au ținut pe sarazini la distanță, dar pentru a lupta coloana a trebuit să încetinească, aproape să se oprească, în timp ce deasupra capetelor lor soarele ardea cu putere. La ora 10 noaptea, după
Bătălia de la Hattin () [Corola-website/Science/310791_a_312120]
-
anume: prima formă e caracterizată prin ultimele ramificații ale Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și cu valori maxime în dealul Sărăriei - 152,1 metri și dealul Mare cu 141,6 metri. În cadrul reliefului hercinic se distinge o culme suprapusă extravilanului satului Garvăn și o culme a extravilanului satului Jijila, cu o continuare spre Măcin. A două formă de relief pe care o găsim în zona Jijilei aparține celei specifice Luncii Dunării. Clima nu diferă de celelalte așezări de la
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
ramificații ale Munților Măcinului, cu o altitudine de 40-80 metri și cu valori maxime în dealul Sărăriei - 152,1 metri și dealul Mare cu 141,6 metri. În cadrul reliefului hercinic se distinge o culme suprapusă extravilanului satului Garvăn și o culme a extravilanului satului Jijila, cu o continuare spre Măcin. A două formă de relief pe care o găsim în zona Jijilei aparține celei specifice Luncii Dunării. Clima nu diferă de celelalte așezări de la Dunărea de Jos. Ea este temperată-continentala cu
Comuna Jijila, Tulcea () [Corola-website/Science/310830_a_312159]
-
vor cristaliza, în jurul anului 1870, structura ideologică, îi vor disciplină fantezia tumultuoasa și îl vor înarma cu o concepție clară despre misiunea scriitorului. Române importante ale lui Eça de Queirós: Evoluția stilului lui Eça De Queiroz atinge, fără îndoială, o culme prin românul "„Orașul și muntele”". În 1901, la un an după moartea lui Eça de Queiroz, apare, la Porto, „A Cidade e aș Serras” ("Orașul și muntele"), român semi-postum, din care cea mai mare parte a fost revăzuta și corectata
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]