KorAP: Find »[drukola/base=decizional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...364 365 366 ...434 >

10,827 matches

Corola-website/Law/267253_a_268582

73 alin. (3) lit. o) și art. 123 alin. (3) din Constituție. În consecință, pentru intervențiile legislative ce vizează Legea nr. 215/2001 , Camera decizională urma să fie Camera Deputaților, iar pentru cele referitoare la Legea nr. 340/2004 , Camera decizională urma să fie Senatul. Luând în dezbatere propunerea legislativă, Camera Deputaților, în ședința din 3 iunie 2015, a respins-o în integralitate, iar, ulterior, Senatul, în ședința sa din 21 septembrie 2015, a hotărât adoptarea sa cu unele modificări și

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
cu unele modificări și transmiterea ei spre promulgare Președintelui României. 5. Se arată că reglementările prevăzute la art. 123 alin. (3) din Constituție se dezbat și se adoptă de Senat, ca primă Cameră sesizată, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională; or, contrar dispozițiilor de competență a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, art. II din legea criticată - prin care a fost completată Legea nr. 340/2004 - a fost adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională. Întoarcerea legii la Camera Deputaților, cu privire la

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională; or, contrar dispozițiilor de competență a Camerelor Parlamentului în materie de legiferare, art. II din legea criticată - prin care a fost completată Legea nr. 340/2004 - a fost adoptat de Senat în calitate de Cameră decizională. Întoarcerea legii la Camera Deputaților, cu privire la art. II, se impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaților respinsese această inițiativă legislativă. Așadar, prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ceea ce privește prevederile

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
în calitate de Cameră decizională. Întoarcerea legii la Camera Deputaților, cu privire la art. II, se impunea cu atât mai mult cu cât Camera Deputaților respinsese această inițiativă legislativă. Așadar, prin faptul că Senatul nu a dispus întoarcerea legii la Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, în ceea ce privește prevederile art. II din legea dedusă controlului de constituționalitate, au fost încălcate prevederile art. 75 alin. (1) și (5) din Constituție. 6. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, autorul obiecției de neconstituționalitate arată că dispozițiile art. I și art. II

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
legea organică ce reglementează atribuțiile prefectului nu face parte din cele prevăzute la art. 75 alin. (1) din Constituție; așadar, în cazul legilor care reglementează atribuțiile prefectului, prima Cameră sesizată ar fi trebuit să fie Senatul, iar Camera Deputaților, Cameră decizională. De aceea, Senatul nu putea adopta definitiv legea supusă controlului de constituționalitate, ci trebuia să transmită propunerea legislativă Camerei Deputaților care urma să decidă definitiv în procedură de urgență asupra textului art. II al propunerii legislative [a se vedea, în

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
nr. 340/2004 ) prima Cameră sesizată să fie Senatul, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului a solicitat Biroului permanent al Senatului transmiterea propunerii legislative Camerei Deputaților, urmând ca Senatul să o ia în dezbatere în calitate de Cameră decizională conform art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție (a se vedea Avizul nr. 80/2015 al Comisiei). Plenul Senatului, în ședința sa din 20 aprilie 2015, a hotărât transmiterea propunerii legislative menționate Camerei Deputaților pentru a o dezbate și

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
30 iunie 2015, supune spre dezbatere și adoptare Plenului Senatului propunerea legislativă cu un amendament admis (actualul art. I din lege), stabilindu-se, totodată, incidența art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, așadar, a faptului că Senatul este Cameră decizională. Propunerea legislativă, în vederea dezbaterii și adoptării sale, este înscrisă succesiv pe ordinea de zi a Senatului în 8 și 21 septembrie 2015. Pe data de 8 septembrie 2015 a avut loc dezbaterea propunerii legislative, votul amânându-se pentru data de

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
dispozițiilor președintelui consiliului județean. În acest context normativ, în privința textului art. I erau aplicabile dispozițiile constituționale ale art. 73 alin. (3) lit. o) coroborate cu art. 75 alin. (1) teza întâi (Camera Deputaților era Cameră de reflecție, iar Senatul Cameră decizională), în timp ce în privința art. II urmau a-și găsi aplicarea dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (3) coroborate cu art. 75 alin. (1) teza a doua (Senatul era Cameră de reflecție, Camera Deputaților Cameră decizională). Întrucât Camera Deputaților, ca primă Cameră

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
Cameră de reflecție, iar Senatul Cameră decizională), în timp ce în privința art. II urmau a-și găsi aplicarea dispozițiile constituționale ale art. 123 alin. (3) coroborate cu art. 75 alin. (1) teza a doua (Senatul era Cameră de reflecție, Camera Deputaților Cameră decizională). Întrucât Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, urma ca aceasta să fie supusă dezbaterii și aprobării Senatului. Senatul a adoptat cele două prevederi, modificând însă art. I din lege într-un sens ce transformă conținutul său

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
I din lege într-un sens ce transformă conținutul său normativ într-unul circumscris art. 123 alin. (3) din Constituție; în consecință, rezultă că atât pentru art. I, în noua sa configurare, cât și pentru art. II din lege Camera decizională (Senatul) a adoptat o prevedere pentru care competența decizională aparținea primei Camere sesizate - practic legea în întregime, dat fiind că aceasta era compusă din cele două articole. De aceea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, care urma să decidă

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
său normativ într-unul circumscris art. 123 alin. (3) din Constituție; în consecință, rezultă că atât pentru art. I, în noua sa configurare, cât și pentru art. II din lege Camera decizională (Senatul) a adoptat o prevedere pentru care competența decizională aparținea primei Camere sesizate - practic legea în întregime, dat fiind că aceasta era compusă din cele două articole. De aceea, legea trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, care urma să decidă definitiv în procedură de urgență conform art. 75 alin

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
exclusivă a prefectului, trebuie reglementate prin lege organică adoptată potrivit art. 123 alin. (3) din Constituție. Acest aspect se traduce, în ceea ce privește competența și sesizarea Camerelor Parlamentului, prin stabilirea ca primă Cameră sesizată a Senatului, iar Camera Deputaților devine astfel Cameră decizională. 29. În ipoteza de față, Curtea constată că, din jocul respingerii/aprobării propunerii legislative și al modificărilor aduse acesteia, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care țineau de competența decizională a Camerei Deputaților. În aceste condiții, legea în întregime

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
sesizarea Camerelor Parlamentului, prin stabilirea ca primă Cameră sesizată a Senatului, iar Camera Deputaților devine astfel Cameră decizională. 29. În ipoteza de față, Curtea constată că, din jocul respingerii/aprobării propunerii legislative și al modificărilor aduse acesteia, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care țineau de competența decizională a Camerei Deputaților. În aceste condiții, legea în întregime (art. I și II) trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaților, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat. 30

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
sesizată a Senatului, iar Camera Deputaților devine astfel Cameră decizională. 29. În ipoteza de față, Curtea constată că, din jocul respingerii/aprobării propunerii legislative și al modificărilor aduse acesteia, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat prevederi care țineau de competența decizională a Camerei Deputaților. În aceste condiții, legea în întregime (art. I și II) trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaților, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat. 30. Așadar, pe de o parte, conținutul normativ al

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
și II) trebuia întoarsă la prima Cameră sesizată, respectiv Camera Deputaților, pentru a decide definitiv, ceea ce nu s-a întâmplat. 30. Așadar, pe de o parte, conținutul normativ al art. I din lege a fost sustras dezbaterii și adoptării Camerei decizionale contrar art. 61 și art. 75 alin. (1) și (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, în privința art. II, prevedere care intra în competența decizională a Camerei Deputaților, nici măcar nu a

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
fost sustras dezbaterii și adoptării Camerei decizionale contrar art. 61 și art. 75 alin. (1) și (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituție, iar, pe de altă parte, în privința art. II, prevedere care intra în competența decizională a Camerei Deputaților, nici măcar nu a fost adoptată de aceasta ca primă Cameră sesizată, fiind respinsă, astfel încât ea nu putea fi adoptată definitiv de a doua Cameră (Senatul) decât cu încălcarea art. 75 alin. (1) și (5) coroborate cu cele

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
art. 123 alin. (3) din Constituție. 31. Curtea constată că, în primul caz (art. I din lege), Camera Deputaților nu a avut ocazia/prilejul de a se pronunța asupra soluției legislative introduse la Senat, soluție care intra în competența sa decizională; numai una dintre Camerele Parlamentului a participat la configurarea acestui text de lege, cealaltă fiind, în mod evident, exclusă, deși trebuia să fie ea însăși Cameră decizională. Constituția cuprinde un mecanism care este de natură să corecteze asemenea situații, cel

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
pronunța asupra soluției legislative introduse la Senat, soluție care intra în competența sa decizională; numai una dintre Camerele Parlamentului a participat la configurarea acestui text de lege, cealaltă fiind, în mod evident, exclusă, deși trebuia să fie ea însăși Cameră decizională. Constituția cuprinde un mecanism care este de natură să corecteze asemenea situații, cel al întoarcerii legii la Camera decizională, mecanism care a fost, însă, ignorat de către Senat (a se vedea și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
a participat la configurarea acestui text de lege, cealaltă fiind, în mod evident, exclusă, deși trebuia să fie ea însăși Cameră decizională. Constituția cuprinde un mecanism care este de natură să corecteze asemenea situații, cel al întoarcerii legii la Camera decizională, mecanism care a fost, însă, ignorat de către Senat (a se vedea și Decizia nr. 1.018 din 19 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 22 iulie 2010). Prin nerecurgerea la acest mecanism constituțional

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010, sau Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011), iar Senatul s-a erijat în Cameră decizională, cu încălcarea competenței celeilalte Camere. 32. În cel de-al doilea caz (art. II din lege), Camera Deputaților a avut ocazia/prilejul de a se pronunța asupra soluției legislative ca primă Cameră sesizată, soluție care intra însă în competența sa

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
cu încălcarea competenței celeilalte Camere. 32. În cel de-al doilea caz (art. II din lege), Camera Deputaților a avut ocazia/prilejul de a se pronunța asupra soluției legislative ca primă Cameră sesizată, soluție care intra însă în competența sa decizională. Dacă ar fi adoptat legea, prevederea respectivă era definitiv adoptată dacă și Senatul era de acord; însă Camera Deputaților nu a adoptat legea, astfel încât, în condițiile adoptării ei de către Senat, ea trebuia întoarsă Camerei Deputaților spre adoptare. Neprocedându-se în

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
definitiv adoptată dacă și Senatul era de acord; însă Camera Deputaților nu a adoptat legea, astfel încât, în condițiile adoptării ei de către Senat, ea trebuia întoarsă Camerei Deputaților spre adoptare. Neprocedându-se în acest fel, Senatul s-a erijat în Cameră decizională, cu nesocotirea competenței celeilalte Camere, încălcând prevederile art. 75 alin. (1) și (5) coroborate cu cele ale art. 123 alin. (3) din Constituție. 33. De asemenea, Curtea reține că, "Întrucât criteriile de partajare a competențelor celor două Camere, precum și modalitatea

DECIZIE nr. 747 din 4 noiembrie 2015 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind completarea unor prevederi ale Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi a unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul şi instituţia prefectului. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/267253_a_268582]
Corola-website/Law/267153_a_268482

anume: ... a) universalitate: ... b) continuitate din punct de vedere calitativ și cantitativ, în condiții contractuale reglementate; ... c) adaptabilitate la cerințele utilizatorilor și gestiune pe termen lung; ... d) accesibilitate egală și nediscriminatorie la serviciul public, în condiții contractuale reglementate; ... e) transparență decizională și protecția utilizatorilor. ... (2) Organizarea, exploatarea și gestionarea serviciilor de utilități publice trebuie să asigure: ... a) satisfacerea cerințelor cantitative și calitative ale utilizatorilor, corespunzător prevederilor contractuale; ... b) sănătatea populației și calitatea vieții; ... c) protecția economică, juridică și socială a utilizatorilor

LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) serviciilor comunitare de utilităţi publice. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/267153_a_268482]
și la implementarea acestora, cu respectarea principiului subsidiarității și proporționalității; ... d) implementarea mecanismelor specifice economiei de piață în sfera serviciilor de utilități publice, prin crearea unui mediu concurențial, atragerea participării capitalului privat, promovarea formelor de gestiune delegată; ... e) întărirea capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale în exercitarea atribuțiilor acestora privind înființarea, coordonarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice; ... f) promovarea asocierii intercomunitare pentru înființarea și exploatarea unor sisteme de utilități publice, ... g) promovarea colaborării, sub diferite forme

LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) serviciilor comunitare de utilităţi publice. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/267153_a_268482]
h) avizează proiectele de acte normative elaborate de alte autorități ale administrației publice centrale ce au implicații și consecințe asupra activităților specifice serviciilor de utilități publice; ... i) inițiază și propune măsuri pentru perfecționarea cadrului legislativ și instituțional necesar întăririi capacității decizionale și manageriale a autorităților administrației publice locale cu privire la înființarea, organizarea, coordonarea și controlul funcționării serviciilor de utilități publice, precum și în ceea ce privește administrarea și exploatarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente; ... j) colaborează cu organizații și autorități similare din alte țări și reprezintă Guvernul în

LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) serviciilor comunitare de utilităţi publice. In: EUR-Lex (2006) [Corola-website/Law/267153_a_268482]