10,070 matches
-
care duce spre vest către orașul Slănic. Din acest drum se ramifică la Teișani șoseaua județeană DJ219 care duce la Vălenii de Munte, unde se termină tot în DN1A. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care comuna este deservită de stația Teișani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Teișani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,96% din populație, apartenența
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
a ei să formeze lacul de acumulare Paltinu. Comuna Valea Doftanei este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, la poalele Munților Baiului și Grohotiș, în zona cursului superior al râului Doftana, de la care își trage și denumirea. Este deservită de șoseaua județeană DJ102I, care o leagă spre sud de comuna Șotrile și de municipiul Câmpina, unde se termină în DN1. La nord de Trăisteni, această șosea se continuă cu un drum forestier, dar un proiect al Consiliului Județean Prahova
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
Tomșani (reședința). Suprafața administrativ-teritorială a comunei este de 4456 de hectare, iar a intravilanului de 362 de hectare. Comuna este străbătută șoseaua națională DN1B care leagă Ploieștiul de Buzău. Din acest drum, la Loloiasca se ramifică șoseaua județeană DJ146, care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est în șoseaua națională DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni și formează în acea zonă limita comunei. Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Tomșani
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
județeană DJ146, care deservește satele comunei și se termină în extremitatea sa de sud-est în șoseaua națională DN1D, care leagă Ploieștiul de Urziceni și formează în acea zonă limita comunei. Prin comună trece și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de halta Tomșani. În partea de vest a comunei curge pârâul Călmățui care, după ce străbate satele Tomșani și Măgula formează două bălți în suprafața de 17 hectare luciu de apă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomșani se ridică
Comuna Tomșani, Prahova () [Corola-website/Science/301746_a_303075]
-
și Doftana culmea „Clăbucet - Păltinețu”. În această zonă predomină livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum și pășunile, fânețele și pădurile. Pe teritoriul județului se intersectează paralela de 45 grade latitudine nordică cu meridianul de 26 grade latitudine sudică. Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ216A, care o leagă spre sud de Vărbilău. Rețeaua stradală a comunei Ștefești are o structură desfășurată în lungul căilor de comunicație importante și s-a dezvoltat având la bază rețeaua de drumuri comunale, județene și naționale
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
dintre drumuri sau dintre străzile comunei sunt amenajate și sistematizate. Transportul de tranzit ocolește comuna Ștefești întrucât este un punct terminus, iar transportul de tranzit se desfășoară pe DJ 101 A si pe DJ 102 G. Transportul în comun este deservit de S.C.T.C. Plopeni pe ruta Plopeni- Ștefești cu lungime de 25 Km și din Varbilău spre ruta Varbilău -Ștefești în lungime de 12 Km. Transportul de călători și de marfă prin C.F.R se face pe ruta Ploiești - Slănic pe
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
află în zona de câmpie din sud. La Valea Călugărească, din acest drum se ramifică DJ101F, care duce spre sud către Dumbrava și Drăgănești. Prin comună trece, pe la sud de satul de reședință, și calea ferată Ploiești-Buzău, pe care este deservită de stația Valea Călugărească. Este recunoscută pentru podgoriile sale de vii, făcând parte dintre localitățile pe unde trece "Drumul Vinului", un traseu rutier turistic ce leagă mai multe localități din zona podgoriilor Dealul Mare și a celor din împrejurimi. În
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Borlești, Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). Prin oraș trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Roznov. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Roznov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,52%), cu o minoritate de romi (4
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
pune în practică unirea bisericilor. În perioda următoare au fost aprobat noua constituție a Bisericii. Episcopia cu sediul la Cluj-Napoca, cuprinde credincioși din județele Transilvaniei propriu-zise. Eparhia este împărțită în 16 protopopiate, care grupează cele 506 parohii și 96 filii, deservite de 490 de preoți. István Sulyok a fost primul episcop reformat de pe lângă Piatra Craiului în perioada 1921-1944. După semnarea Tratatului de la Trianon a fost evident faptul că vechea structură bisericească reformată nu putea fi menținută, deoarece noua frontieră între Ungaria
Biserica Reformată din România () [Corola-website/Science/300524_a_301853]
-
Valea Corbului, Văleni-Podgoria și Vrănești (reședința). Comuna se află în estul județului, pe malul stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de București. Din acest drum, la Călinești se ramifică șoseaua județeană DJ704B, care însă deservește doar satele comunei. Prin comună trece și calea ferată București-Pitești, pe care este deservită de stația Călinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călinești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
stâng al Argeșului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de București. Din acest drum, la Călinești se ramifică șoseaua județeană DJ704B, care însă deservește doar satele comunei. Prin comună trece și calea ferată București-Pitești, pe care este deservită de stația Călinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călinești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,12%). Pentru 6,06% din populație, apartenența
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
sud la , , , mai departe în județul Teleorman la , Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), , , , , , și mai departe în județul Giurgiu la , și Giurgiu (unde se termină în DN5B). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Roșiori, pe care este deservită de halta Ionești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Buzoești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,94%). Pentru 1,99% din populație, apartenența etnică
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
Costești (unde se intersectează cu DN65A), (unde se intersectează cu DN65), apoi în județul Olt la și mai departe înapoi în județul Argeș la (unde se intersectează cu DN67B), și . Prin comună trece și calea ferată București-Pitești, pe care este deservită de stația Leordeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Leordeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,89%), cu o minoritate de romi (3
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
DN73C) și . În apropiere de intersecția din care pornește DJ703I, din acesta se ramifică spre sud-est șoseaua județeană DJ703K, ce duce la și (unde se termină în DN73). Prin comună trece și calea ferată Pitești-Curtea de Argeș, pe care este deservită de haltele Borlești Argeș și Merișani. În comuna Merișani se află pista de încercări auto a fabricii de automobile Dacia de la Mioveni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Merișani se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Gruiu, Nucșoara (reședința), Sboghițești și Slatina. Comuna se află la marginea nordică a județului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de , (unde se intersectează cu DN73C), , și (unde se termină în DN73). Este a doua comună ca întindere din țară, cu peste 45.000 de hectare, având 1.500 de locuitori
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
la 4 km. est de satul Cotmeana. În afara rețelei de căi ferate, transportul persoanelor și al mărfurilor se realizează pe drumul județean Pitești-Mozăceni-Vale, DJ 679 și drumul comunal DC 142 Ciești-Stolnici-Martalogi. În satul Stolnici își are sediul Oficiul poștal care deservește și comunele Hârsești și Bârla, oficiu care a fost readaptat, având în vedere că în anul 1977 s-a extins rețeaua telefonică în comuna Stolnici. Pe teritoriul comunei sunt două școli generale cu clasele I-VIII, Stolnici și Cotmeana și
Comuna Stolnici, Argeș () [Corola-website/Science/300644_a_301973]
-
acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ207F, care duce spre vest la Racova și spre est și sud la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind stația Galbenu din comuna Filipești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Berești-Bistrița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
în care el se varsă în Trotuș, orașul Comănești aflându-se la sud-est și în aval de comuna Asău. Prin comună trece șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este străbătută și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de mișcare Asău și de halta de călători Caralița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Asău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc. Este traversată de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea. Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Neamț, în zona de munte pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc, dar și de calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta de călători Brusturoasa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brusturoasa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,48%). Pentru 1,91% din
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Focșani, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind Faraoani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cleja se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,09
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]
-
extremitatea sudica a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malul drept al Trotușului în bazinul afluentului acestuia Bilca. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este deservită de halta Bâlca. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofănești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,71%), cu o minoritate de romi (21
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
Șurina. Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, unde râul formează lacul de acumulare Gârleni. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de stația Gârleni și de halta de călători Lespezi Bacău. Se învecinează la nord cu comunele Racova și Berești-Bistrița, la sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
Din acest drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Hemeiuș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hemeiuș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,04% din
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
leagă Bacăul de Roman. Din acest drum, la Dumbrava se ramifică șoseaua județeană DJ207F, care duce spre est și sud la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F). Prin comună trece și calea ferată Bacău-Roman, pe care este deservită de stația Itești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Itești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,62%). Pentru 2,75% din populație, apartenența
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]