51,240 matches
-
dreptaci, cât și din cea de stângaci. Testul hi pătrat (c2) se bazează pe o comparație între frecvențele observate și cele prezise în cazul în care ipoteza nulă ar fi corectă. Acesta totalizează, pentru toate căsuțele din tabel, abaterea pătrată - frecvența observată minus frecvența așteptată - împărțită la frecvența așteptată. Σ(valoare observată - valoare așteptată)2/valoare așteptată Din nou, distribuția hi pătrat este interpretată în funcție de gradele de libertate disponibile, calculate în funcție de numărul de categorii diferite pentru prima variabilă (rânduri minus 1
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
din cea de stângaci. Testul hi pătrat (c2) se bazează pe o comparație între frecvențele observate și cele prezise în cazul în care ipoteza nulă ar fi corectă. Acesta totalizează, pentru toate căsuțele din tabel, abaterea pătrată - frecvența observată minus frecvența așteptată - împărțită la frecvența așteptată. Σ(valoare observată - valoare așteptată)2/valoare așteptată Din nou, distribuția hi pătrat este interpretată în funcție de gradele de libertate disponibile, calculate în funcție de numărul de categorii diferite pentru prima variabilă (rânduri minus 1), înmulțit cu numărul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Testul hi pătrat (c2) se bazează pe o comparație între frecvențele observate și cele prezise în cazul în care ipoteza nulă ar fi corectă. Acesta totalizează, pentru toate căsuțele din tabel, abaterea pătrată - frecvența observată minus frecvența așteptată - împărțită la frecvența așteptată. Σ(valoare observată - valoare așteptată)2/valoare așteptată Din nou, distribuția hi pătrat este interpretată în funcție de gradele de libertate disponibile, calculate în funcție de numărul de categorii diferite pentru prima variabilă (rânduri minus 1), înmulțit cu numărul de categorii diferite pentru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trebuie adăugați câțiva absolvenți de filosofie care s-au reorientat spre sociologie. Nemaigăsind locuri de muncă cu profil sociologic, marea lor majoritate au rămas doar cu vocația de sociolog, dar s-au descalificat profesional. Destul de mulți au urmat la „fără frecvență”, de cele mai multe ori, științele juridice sau economice, găsind locuri de muncă ca juriști și economiști. Doar câțiva dintre ei au putut să se dezvolte ca cercetători În sistemul universitar, predând sociologia la diferite facultăți sau continuând cercetarea În Centrul de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
orașe care aveau deja televiziune. Un număr de 45 de copii din trei orașe au fost observați pe terenul de joacă de la școală, În primul și În al doilea an, iar apoi doi ani mai târziu. S-a constatat că frecvența agresiunilor verbale și fizice a fost În creștere În cele trei comunități, dar creșterea cea mai semnificativă s-a Înregistrat În localitatea În care televiziunea a fost introdusă de-a lungul studiului” (Felson, 1996, 107). Totuși, rezultatele nu au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
părinților lor. În acest sens, Attias-Donfut subliniază că „ajutoarele financiare participă la strategia părintească de luptă contra riscului de decădere socială a fiilor sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii, cât și În prestații sociale oferite tinerilor (burse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o relație de dependență directă cu autonomia (respectiv, cu cât autonomia crește, cu atât obligația morală de reciprocitate se mărește). Cercetările recente (Théry, 1998) au demonstrat că familiile În care schimburile dintre generații sunt mai slabe se disting printr-o frecvență semnificativ mai ridicată a rupturilor, dar și a refacerilor familiale. S-a constat că și neînțelegerile, și separările conjugale au tendința de a se transmite intergenerațional: copiii din familiile divorțate sau cei care au cunoscut neînțelegerile dintre părinți sunt mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fi investit dacă ar fi rămas un cuplu (Attias-Donfut, 1994, 29-53). Bunicul ce a format un nou cuplu are tendința de a se distanța de nepoți, noua filiație venind În concurență cu cea din fostul cuplu. Intensitatea relațiilor - măsurată prin frecvența contactelor intergeneraționale - este mai mare Între noul cuplu și copiii comuni ai acestuia decât cu copiii sau nepoții din căsătoriile precedente. În opinia noastră - susținută și de date empirice -, În toate cazurile femeile păstrează mai strâns și mai bine decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inegalităților interși intrageneraționale. Acestea din urmă sunt abordate dintr-o perspectivă macrosocială, la fel ca și interacțiunile dintre transferurile publice și cele private (Coenen-Huther, Kellerhals și Allemen, 1994). Anchetele sociologice Întreprinse de analiștii francezi arată că, prin variația parametrilor de frecvență a darurilor financiare și de valoare totală a acestora, ia naștere un fenomen social interesant: deși unii părinți dispun de un nivel scăzut al veniturilor comparativ cu cel al copiilor, ei continuă să investească financiar În fiii sau fiicele lor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
într-un stil concis, “Teoria relativității restrânse”. Einstein consideră că lumina poate fi privită că o sumă de particule în anumite condiții și pe lângă acestea emite ipoteza că energia purtată de orice particulă de lumină, numită foton, este proporțională cu frecvență radiației. Formulă care exprimă aceasta este ε = hυ, unde ε este energia radiației și h este o constantă universală cunoscută sub numele de constantă lui Planck. Einstein a avut și susținători importanți, printre care a fost și fizicianul german Max
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
fost căderea ploilor radiactive în luna mai a aceluiași an, radioactivitatea menținându-se la un nivel măsurabil până în septembrie 1954. Imediat dupa 1954, chimistul american Linus Carl Pauling a demonstrat că izotopul C-14 apare în mod artificial cu o frecvență crescândă, depunându-se pe sol. Tot el a atras atenția asupra prezenței izotopului Sr-90 în depunerile atmosferice de pe teritoriul S.U.A. Poluarea radioactivă a atras atenția pentru prima oara în mod deosebit în anul 1965 la Salt Lake City în Statele Unite
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Mariei-Ioana Cantacuzino; 21.IV.1936, București), prozatoare. Este fiica Ancăi (n. Diamandi) și a lui Constantin (Bâzu) Cantacuzino, aviator. Începe cursurile gimnaziale la Școala Centrală de Fete din București, în 1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952, pe când era elevă în clasa a X-a, e arestată sub acuzația de complot împotriva statului și până în 1954 trece prin închisorile de la Văcărești, Jilava, Târgșor, Mislea ș.a. După eliberarea din detenție, fără dreptul
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca punct de referință armonia și dizarmonia cuplului. Dintre simboluri o mare frecvență o are acela al ochilor, ca în tablourile lui Ion Țuculescu. Cu volumul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B. la Doamna T. (1999; Premiul Uniunii Scriitorilor), P. se dovedește o talentată eseistă, nedesprinsă totuși de aptitudinea ei bine marcată de cronicar
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
în 1979 expresia „la condition postmoderne”, iar în sociologie, cu câțiva ani mai înainte (1976), D. Bell se referea deja la „societatea postindustrială”, fără a menționa însă postmodernitatea. De atunci, post a devenit unul dintre prefixele-cheie ale vremurilor noastre prin frecvența de utilizare, dar mai ales prin referirile la intrarea într-un nou stadiu de configurare a societății. De aceea, am considerat că, pentru a continua tradițiile sociologice, ar trebui să am în vedere asemenea noi dezvoltări. Mai ales că un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
riscurile s-au multiplicat, ci pentru că incertitudinile care li se asociază pătrund în toate interstițiile vieții individuale și sociale, iar cunoașterea asociată, fie ea comună sau științifică, este pusă tot mai mult sub semnul îndoielii. Riscurile naturale sunt depășite ca frecvență, intensitate sau doar potențialitate de riscurile induse de multe produse industriale. Schimbările asociate cu destructurarea claselor sociale, a comunităților și a familiei, dar și a sistemelor de organizare a puterii, de la partide și asociații politice la parlamente și guverne, pun
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
lume?”. Opțiunile identitare de tip agresiv, fie că e vorba despre religiozitate, apartenență etnică sau opulență etalată, și opțiunile temperate, petrecute în liniștea asurzitoare a zbuciumului subiectiv, se îmbină, uneori se confruntă și alteori se ignoră, dar toate au o frecvență și o intensitate care indică distanțarea lentă și sigură față de fatalitatea destinului pentru a face loc libertății de a alege propriile strategii ale vieții. Costurile subiective ale acestei libertăți nu sunt deloc minore. Gestionarea libertății de a decide, de a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
poate că uneori e întrerupt datorită unor „crize de creștere”, iar alteori e părăsit definitiv din cauza pierderii încrederii în sine. Accidente personale au fost și vor mai fi, stilistica feminității aservite a devenit însă un fapt de viață cu o frecvență tot mai mică, întrucât individualizarea feminină se afirmă și are stil. Nu-i mai puțin adevărat că și unii bărbați au adoptat în stilul de prezentare socială simboluri decorative considerate tradițional ca fiind feminine: cercei, brățări, coliere și un întreg
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cu ce riscuri se confruntă și cât de desuete au devenit sau cât de vii mai sunt în ethosul universitar actual. 5.2. O schimbare de paradigmă: „industria educației” Dintre termenii noi care se utilizează astăzi cu tot mai mare frecvență în proiectarea și analiza învățământului superior, cei de piață, comerț, industrie și corporație trebuie neapărat menționați. Este drept că acești termeni sunt și cei mai contestați în numele idealurilor consacrate ale lumii academice (universitare). Universitățile cele mai performante din lume sunt
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau lirice). Odată cu volumul Casa de fum (1982), discursul poetic se eliberează vizibil de modelul și obsesia lui Nichita Stănescu și surprinde printr-un fel de (auto)referențialitate la actul spunerii, al vederii, al gestului (care coincide cu poemul însuși): frecvența prezentului, a deicticelor, a modului declarativ etc. Poeta își găsește acum o voce proprie, egală cu sine, un echilibru în dezechilibru (acea tendință către clasicism a scriitorului român), îmbrățișând ideea unei jertfe creatoare („mielul” este când ea, când iubitul). În
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
reviste din străinătate. A mai semnat Virgil Mihai sau V. Iahim. Coproducător al unor albume discografice, este și coautor al video-filmului Paradis pierdut în memorie (1995). Este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca pentru Paradis pierdut în memorie (1993). Frecvența metaforelor care aproximează condiția poetului, a scrisului, și, simultan, temeiul lor biografic, transpuse într-un discurs liric apt să conjuge confesiunea și reveria, meditația și evocarea, lumea lăuntrică și lumea exterioară, indică în M. un „poet din spița «livreștilor» ironic-sentimentali
MIHAIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288131_a_289460]
-
despre viața tinerilor și schițe umoristice. În 1946 și 1947 frecventează Liceul Comercial. Atras din ce în ce mai mult de activitatea publicistică, se hotărăște să renunțe temporar la școală, devenind redactor al „Scânteii tineretului”. În 1950 reușește totuși să termine liceul, la fără frecvență, și se înscrie la Facultatea Muncitorească, unde optează pentru aceeași formă de învățământ. Mai târziu se numără printre cursanții Școlii de Literatură „Mihai Eminescu”. Un Poem în cinstea Congresului de la Budapesta îi apare în revista „Flacăra” (1949), iar primul volum
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
9 noiembrie, ca student în filosofie, la Universitatea din Berlin. Un timp predă psihologia la diverse pensioane particulare. Dorind să-și scurteze perioada studiilor universitare, părăsește Universitatea berlineză, transferându-se la cea din Giessen, unde, acordându-i-se scutire de frecvență, obține doctoratul în filosofie magna cum laude, la 2 iulie 1859, cu teza Das Verhältnis. În toamna lui 1859 pleacă la Paris, continuându-și studiile cu o bursă a Eforiei Școalelor. În 1860 scrie lucrarea Einiges Philosophische in gemeinfasslicher Form
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
de basm din episodul întrecerii voinicești dintre Miu și Ianoș, prezente în variantele mai vechi. Balada Miu Cobiul cunoaște o circulație mai mare în Muntenia, Oltenia, la românii din Serbia. Ea a circulat și în Moldova, fără a avea aceeași frecvență ca în sudul țării. Închegate ca formă, variantele reprezentative conțin imagini cu o mare putere de sugestie. Se folosesc unități sintactice cu caracter hiperbolic, cumulul de epitete cu valoare de formulă în momentele esențiale ale acțiunii, repetiția amplificatoare în construcția
MIU COBIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288190_a_289519]
-
sub formă alegorică faptul că păstorul a murit. Cadrul și personajele nunții din Miorița sunt elementele naturii. Nașii sunt soarele și luna, nuntașii sunt brazii și paltinii, păsările țin loc de lăutari, iar mireasa este, în unele variante, „un luceferel”. Frecvența elementelor de bocet în structura unor variante moldovenești evidențiază faptul că elementul funerar prevalează asupra celui nupțial: „Și el mi-o luat / Pe negrul pământ / Nevastă mi-o luat, / Sfântă bătrână, / Cu mușchi pe bârnă”. Finalul nunții mioritice proiectează alegoric
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Hirschhausen-Leclerc, 1994; Sivignon, 1992; Maurel, 1994). Desființarea cooperativelor prin restituirea proprietăților agricole, a condus la fărâmițarea fermelor în parcele minuscule, în timp ce gospodăriile erau lipsite de unelte agricole moderne și eficiente. Pe de altă parte, tranziția a adus cu sine creșterea frecvenței practicilor de a face agricultură de subzistență (Kostov și Lingard, 2002, pp. 83-94). Deteriorarea condițiilor de trai și a șanselor de angajare, absența alternativelor de ocupare nonagricolă din rural (Chaplin et al., 2004, pp. 61-77; Janowski și Bleahu, 2001), dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]