11,568 matches
-
43 Leo Butnaru 51 Adrian Popescu 75 Adrian Alui Gheorghe 83 Christian W. Schenk 95 Ioana Pârvulescu 107 Lucian Vasiliu 113 Gellu Dorian 121 Daniel Corbu 131 Mihail Gălățanu 141 Theodor Codreanu 149 George Vulturescu 163 Ion Cristofor 173 Angela Furtună 185 Dan Mănucă 205 Dan Mircea Cipariu 217 Paulina Popa 235 Horia Gârbea 243 Șerban Codrin 251 Ștefan Ion Ghilimescu 261 Vasile Baghiu 281 Adrian Munteanu 287 Mihaela Albu 305 Adrian Grauenfels 313 Balasz F. Attila 321 Cristina Rhea 327
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
până acum: fără ostentație și fără piedici. Pentru când ne vom mai întâlni: oare ce am putea spune despre prietenia oamenilor frumoși? Mai există oameni frumoși, astăzi? Din ce sunt făcuți oamenii frumoși? Pe curând, așadar! Mulțumesc, om frumos!" (Angela Furtună) "Mulțumesc aici Angelei Baciu, pentru ocaziile oferite, pentru activitățile noastre fructuoase și sper să vă întâlnesc la noi în Israel întru noi aventuri artistice bilaterale. Vă rog să transmiteți cititorilor din România un salut cald de sub... măslinii Țării Sfinte." (Adrian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
opțiunile erau așa de limitate, iar acum sunt excesiv de multe. Cred că aș avea probleme cu alegerea. Uitați-vă în jur, la obiecte și la fețele oamenilor, la noutatea umbrelor copacilor pe case și pe caldarâm, admirați mișcările violente ale furtunii, grafia instantanee a fulgerului pe cer, imaginați-vă că n-ați fi și că n-ați vedea aceste lucruri. Trăim într-o lume pe care n-o cunoaștem. Pe care n-avem disponibilitate s-o cunoaștem. Parafrazându-l pe Nazim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după fiecare asalt în fiecare por se adună zeci de cadavre care îmi întunecă orice perspectivă personală. Sînt cimitirul cel bun al familiei cu nume scrise pe pietre care într-o zi vor dispărea în plesnetul norilor șampanizați. Va fi furtuna de dinaintea liniștii? Dar lucrurile nu se opresc aici Luptătorul de la Marathon coboară din cînd în cînd ca să vestească lehamitea de după izbîndă. Învinșii coboară și ei istoria le-a dat dreptate pulberea rodește deopotrivă în valea mănoasă a Nilului dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
În ce privește influența curentele culturale, singura grupare care m-a influențat a fost cea a mișcării echinoxiste, caracterizată prin echilibru, spirit critic, rigoare și respect față de marile tradiții ale culturii noastre naționale. Cuvintele poemelor mele s-au întunecat ca marea-n furtună A.B.Domnule Ion Cristofor, întrucât este ziua Dumneavoastră de naștere, permiteți-mi să vă urez "La mulți ani!", bucurii, sănătate, împliniri și inspirație. Iubită poetă Angela Baciu, vă mulțumesc pentru urări și, la rândul meu, vă doresc sănătate, viață
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cu trecerea timpului, cum vă simțiți poezia? Tonul, exprimarea, temele sunt aceleași? Cu trecerea timpului, e sigur că nu numai structura oaselor ni se transformă, ci și cea a poemelor noastre. Cuvintele poemelor mele s-au întunecat ca marea-n furtună. Sunt tot mai convins că Nietzsche și Freud au avut dreptate atunci când au arătat că omul e construit pe un eșafodaj irațional, pe care doar fragila structură a culturii și artei îl mențin pe un plan al raționalului. Acolo unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după stingerea finală, vorba lui Lucian Blaga, "în ciclul elementelor". A.B. La ce lucrați în prezent? Mai lucrez încă la un volum de poezie intitulat Cronica stelelor, care sper să apară anul acesta la editura Eikon. (Aprilie 2014) Angela Furtună Doamne, dar prieteniile literare sunt atât de rare... Mi-am dorit întotdeauna bucuria de a sta pe un țărm Arhanghelii nu au fost niște balerini firavi din Lacul lebedelor, ci niște războinici dispuși la sacrificii, arhistrategii ce păzesc bunele rânduieli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
brusc se instituie un fel de magnetism care agregă și coagulează direcțiile, șirurile de idei noi și de gânduri, fluxurile de cuvinte, firul epic și fragila atmosferă lirică... încep să caut foaia de hârtie sau pagina de fișier... se potolește furtuna, se găsesc soluții stilistice, scriu, scriu, scriu...liniștea cucerește ființa pe măsură ce energia scrisului o armonizează din nou... Cea mai puternică prezență când scriu e aroma cafelei, muzica de Bach și de Mahler, de care sunt dependentă, atmosfera biroului meu, plin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pointiliste, abstracte, invitând spiritul cititorului la o liberă interpretare. Încerc traducerea ultimei părți, sinteza neliniștii poetice la gândul de a fi după cum spune titlul titlul caligramei: "vierme sub un pantof cu toc cui". "Ea (gândirea) nu se compara Cu o furtună Și nici cu o furtună într-un pahar cu apă Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
la o liberă interpretare. Încerc traducerea ultimei părți, sinteza neliniștii poetice la gândul de a fi după cum spune titlul titlul caligramei: "vierme sub un pantof cu toc cui". "Ea (gândirea) nu se compara Cu o furtună Și nici cu o furtună într-un pahar cu apă Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele sau răul Cu o durere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a fi după cum spune titlul titlul caligramei: "vierme sub un pantof cu toc cui". "Ea (gândirea) nu se compara Cu o furtună Și nici cu o furtună într-un pahar cu apă Nici cu paharul de apă pe timp de furtună Anticipând frenezia statică Umbra unei incertitudini Care încă se învârte în capul meu Înspre rea devenire Că tot ce înconjoară Binele sau răul Cu o durere de cap comparabilă Cu frenezia statică a unei gândiri Comparabilă cu incomparabilul." Prietenii literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în ordine aleatorie: Nora Iuga, Norman Manea, Constantin Abăluță, Ana Blandiana, Liviu Antonesei, Leo Butnaru, Adrian Popescu, Adrian Alui Gheorghe, Cristian W. Schenk, Ioana Pârvulescu, Lucian Vasiliu, Gellu Dorian, Daniel Corbu, Mihail Gălățanu, Theodor Codreanu, George Vulturescu, Ion Cristofor, Angela Furtună, Dan Mănucă, Daniel Mircea Cipariu, Nicolae Grigore Mărășanu, Paulina Popa, Horia Gârbea, Șerban Codrin, Ștefan Ion Ghilimescu, Vasile Baghiu, George Vulturescu, Adrian Munteanu, Mihaela Albu, Adrian Grauenfels, Balasz Attila, Cristina Rhea, Constantin Frosin și regretații Nina Cassian, George Astalos, Constantin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
are 4 m. lungime și e destul de largă pentru a adăposti două paturi cu un culoar Între ele. Al treilea pat e sus. Baia o avem separat. Paturile au câte o apărătoare laterală, ce o ridicăm În cazul când, din cauza furtunii, vaporul are tangaj mare sau balans de la babord la tribord. Un dulăpior, pe care e un afiș, ne atrage atenția, prin instrucțiunile sale. Fiecare avem câte o haină de plută, pe care urmează să o Îmbrăcăm În caz de nevoie
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de timp. Cu această mică mașină s-a produs o adevărată revoluție În consumul de portocale. Cum călătorim 11 zile, avem tot timpul să Încercăm Întreaga gamă de produse alimentare, care au revoluționat munca femeilor. Dupa 4-5 zile, În plină furtună, sala e mai mult goală. Începuse răul de mare. Timp de trei zile am stat mai mult Întins În pat. La Le Havre s-au urcat și comesenii noștri din California. Când au auzit că suntem din România, doamna cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ne anunță că suntem liberi pentru debarcare. Pe chei, lume multă, batiste de toate culorile, Îmbrățișări și lacrimi de bucurie, poate și de durere. O familie Îndoliată așteaptă debarcarea unui cetățean, mort de un atac de inimă În timpul voiajului, pe furtună. Cheiul e Împărțit ca o cutie imensă de șah, În pătrate de 10 m², fiecare marcat cu o literă de alfabet. E cea mai rapidă 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 32 metodă de Întălnire, de recunoștere
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
agriculturii din regiunea de stepă. În primul rând acelea referitoare la lucrarea solului. În timpul primului război mondial a fost extinsă cultura grâului În vest. Terenul de aici În mare parte era folosit ca pășune. Luat sub plug s-a pulverizat. Furtunile de nisip sunt din ce În ce mai dese. Se Încearcă acum creșterea de plantații de salcâmi contra vântului dominant. Solul e deosebit de fertil. La Hays mi se arată o parcelă pe care se cultivă de 20 de ani numai grâu cu bune rezultate
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
-l vedem pe cel mai Înalt exemplar al lumii, de 122 m. Înconjurat de un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac al lumii. Dar uriașul mamut care a Înfruntat veacurile și furtunile, e culcat la pământ, dormind somnul de veci. Naturaliștii i-au pus un epitaf, prin care ne roagă să nu-i tulburăm somnul. Un altul e botezat „General Grand”, eroul din războiul civil și președinte al țării. Cel prin care
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ușor le era înfrântă opoziția, cu atât mai repede puteau fi transformați și folosiți pentru a-i influența pe ceilalți deținuți cunoscuți lor. Lunile august și septembrie nu au fost marcate, prin urmare, de mari evenimente, fiind, practic, liniștea de dinaintea furtunii. La sfârșitul lui septembrie 1949, izolarea a fost dizolvată prin sosirea unui alt lot mare de la Suceava, din care Țurcanu i-a ales ca informatori pe Constantin Sofronie, Frederic Cordun și Maximilian Sobolevschi. Prin luna octombrie, o parte dintre suceveni
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
s-au întâmplat evenimente neplăcute, ce au trebuit depășite cu tact, înțelegere și răbdare. Nu de puține ori, încercările vieții le-am depășit împreună, sfătuindu-ne și sprijinindune moral sau material. Dar cea mai mare cumpănă au trăit-o soții Furtună în momentul în care sa descoperit că Ana suferea de o maladie gravă: cancer la sân. Ca unul ce depășisem cu succes o încercare similară de luptă cu moartea, le-am fost permanent aproape și i-am susținut în toate
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
criminalul, numai că trebuie să te prinzi, am fost cam subtilă, mă tem, există o imagine în Jung că inconștientul colectiv este ca o mare în care se ridică insulele unde sinele e mărginit și poți imagina că la o furtună valurile mătură plaja și ai acest transfer de obsesie istorică la persoane care, peste ani, au urmărit același ideal. Romanul combina narațiunea medievală cu narațiunea contemporană, întrepătrunzându-le. Personajul con temporan, din cauza acestei întrepătrunderi (el spunea că scrie un jurnal
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
P. : Da, Universitățile Curate... V.A. : Care a fost rezultatul ? A.M.P. : În foarte puține locuri din țară s-au creat mici nuclee care au fost mai bătĂioase. În rest, rectorii au cooperat, au făcut tot ce trebuie ca să treacă furtuna și toată lumea și-a văzut de treabă... S-a publicat un clasa‑ ment real, foarte dur, în care nicio universitate din România n-a luat cinci stele. După aceea, chestionarul acesta al meu de evaluare a universităților a devenit foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Bibliografie publica din când în când sumarul revistei Făt-Frumos care apărea la Bârlad. În numărul 76, în sumarul Făt-Frumos de la Bârlad, numărul 12, este publicată schița Puiul de Emil Gârleanu. În același număr 76, Emil Gârleanu semna și materialul „Boerul Furtună.” Drumul către Deșteptarea din Bucovina îl deschisese însă George Tutoveanu, care la 23 septembrie 1900, în suplimentul, publica poezia „Cetatea Nemțului.” Deșteptarea avea rubrici diverse: editoriale, știri mărunte, poșta redacției, foița, revista politică, istoria lumii, Bibliografie literară, uneori pagini literare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
text, comunicări cu autori diverși: Valer A. Baciu: „Anatomia fructelor de boraginee, cu accentuarea ontogenerie caiosomului și a detașării meiicorpiilor”; Gușuleac M. și Tarnovschi I.T.: „Cercetări asupra unui hibrid interspecific steril Nonnea Lutea Rchb XN rosea LK”; G.I. Popescu: „Regimul furtunilor la Cernăuți”. * Buletinul Mihai Eminescu Buletinul Mihai Eminescu. Lămuriri pentru viața și opera lui Mihai Eminescu, redactat de Leca Morariu, cu concursul lui Gh. Bogdan - Duică (1930-1934) și G. Ibrăileanu (19301931). A apărut la Cernăuți în perioada 19301940, la Piatra Neamț
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
război de unire a poporului românesc a murit moarte de erou, scria Glasul Bucovinei în numărul său 606 din 7 ianuarie 1921. Deșteptarea, gazetă pentru popor, reapare în ianuarie 1921. În ea semnau: D. Marmeliuc, Livescu, Simeon Reli, econ. D. Furtună ș.a. Redacția și administrația în Cernăuți, strada Piața Unirii nr.3 * „Gazetarii sunt zilierii condeiului.” D.I. Lupaș „Literele sunt o republică nețărmuită...” „Pana ce ține în mână (gazetarul n.n.) nu este a sa, ci a publicului pentru care scrie...” „Limba
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vieții sociale, deziderate atât de dorite în întreaga Bucovină și România. Deși o revistă de provincie avea strânse în paginile ei condeie de pretutindeni: Leca Morariu, G. Voevidca, N. Drăganu, Dragoș Vitencu, Victor Morariu, Gh. Maxim ș.a. din Bucovina, D. Furtună, A. Gorovei, Al. LascarovMoldoveanu, Pimen Constantinscu,A.C. Cuza, Tiberiu Crudu, M.Gr.Poslușnicu, Lucian Predescu, M. Sadoveanu, V. Tempeanu, I. Șiadbei, Al. I. Zirra, N.N. Răutu, I. Simionescu din Moldova; Constanța Bogdan - Duică, Gh. Brașoveanul, Gh. BogdanDuică, N. Drăgan, R. Cândea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]