11,589 matches
-
perfectibil. Cu această unealtă râurile și-au croit făgașul optim pentru a purta excesul de apă. Iar atunci când Încercăm să corectăm acest făgaș, apa va relua tot drumul cunoscut, cu prima ocazie, potopind ceea ce am vrut să-i smulgem. Un “geniu ciuruit” a Încercat să Îndrepte meandrele Brațului Sfântu Gheorghe; astăzi, Dunărea depune aluviuni taman În acele canale, deși sunt mai drepte... Cred că e mai bine să ne adaptăm noi la relieful care e oricum mai vechi, deci echilibrat, decât
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se ascund În spatele frumosului, secrete care, respectate, ne oferă și nouă oarecari foloase, respectiv nerespectarea, necazuri În plus. Și, În sfârșit, Între acele secrete se mai găsesc și Învățăminte. Ca acela că nici societatea umană nu poate trăi exclusiv cu genii ori cu mediocrități. Ea are nevoie de ambii. Mai mult, etichetările pripite, ca “floarea iadului” sau buruiană, nu corespund Întrutotul realității. Romanii ofereau zeiței grâului - Ceres - flori de mac. “Radiosfera”, 22 iulie 1996, ora 12,36 91. Mănăstire ’ntr’un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poate fi caracterizată, pe plan filosofic, ca o revenire la concepții mai vechi, formulate cu cîteva decenii înainte, dar care acum, după puternica dezvoltare a științelor, aveau nevoie de o puternică infuzie de idei noi, generate de cuceririle recente ale geniului uman. Este, poate, și o slăbiciune a filosofiei acelei perioade care n-a putut oferi sisteme cu totul noi, ci s-a mulțumit să preia concepții mai vechi, împrospătîndu-le. Așa au apărut: neokantianismul, neohegelianismul, neospiritualismul, neoromantismul (1), precum și neotomismul. Acesta
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
propună să pună de acord știința epocii cu revelația. Tomismul a fost și continuă să fie considerat ca philosophia perennis (3, p. 20). ,,Drept vorbind", scria J. Maritain, "filosofia Sfîntului Toma, adică filosofia lui Aristot regîndită și rectificată de un geniu mai luminos și mai sintetic, nu se dă drept un sistem particular printre alte sisteme, ea nu vrea să fie filosofia unei epoci istorice, ci filosofia neîncetat progresivă a umanității" (4, p. 289). Trebuie făcută precizarea că, aderînd la raționalismul
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
teoretice de educație. Ele erau cu putință într-o perioadă în care un singur teoretician putea cuprinde într-o viziune aproape integral originală fenomenul paideutic. "Educația", scrie G. Mialaret, "nu mai poate rămîne la discreția unor opinii ale oamenilor de geniu, asupra ei se întreprind cercetări meticuloase ca asupra oricărui alt fenomen al realității obiective" (11, p. 119). Perioada "călătoriilor" științifice prin toate domeniile pedagogiei aparține trecutului. Cine se aventurează totuși într-o astfel de acțiune riscă să rămînă la suprafața
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de l'Éducation en France, 1960. 7. ȘT. BÂRSĂNESCU, Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, E.D.P., București, 1976. 8. ELLEN KEY, Secolul copilului, traducere de VICTORIA C. PETRESCU și ELVIRA BALMUȘ, E.D.P., București, 1978. 9. Cf. NADIA NICOLESCU, "Intuiție și utopie, geniu și naivitate în pedagogia Ellenei Key", studiu introductiv al volumului ELLEN KEY, Secolul copilului, op. cit. 2. Aspirația spre științifizare a pedagogiei 1. J. J. van BIERVLIET, Pedagogia experimentală, traducere de I. G. MARINESCU, București, 1923. 2. A. BINET și V.
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Ralea, o nouă sinteză, grație adaptabilității și forței noastre de regenerare. Dureros e că nu ne-am exprimat, ca popor, conștiința superiorității profilului nostru spiritual și obligația de a ne apăra patrimoniul cultural în împrejurări nefaste, când capodopere arhitectonice ale geniului românesc au fost demolate, eludându-se alternative de conservare. Poate că am fi putut contempla și noi, în turnul clopotniță de la Curtea de Argeș, stemele voievodale despre care am vorbit. Fiecare dintre noi simte că Mănăstirea Curtea de Argeș a fost una dintre victimele
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
ria civilizațiilor, Începând de la acel „homo faber“ de care vor bește preistoria când ajunge la capitolul evadării strămoșului din animalitate și până În zilele noastre, când Încă mai existau unele vechi meșteșuguri din bătrâni, cu rea lizări unice și pro prii geniului popoarelor și locului lor de baștină, ale măiestriei, invenției și fanteziei populare, opere de migală ale ochilor și mâinilor meștere, iar nu confecții anonime și stereotipe de fa brică; produse care Îmbătrâneau, dar nu se deteriorau, precum ceramica noastră oltenească
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Isac sau delirul egocentric al scriitorului; Ramiro Ortiz sau seriosul și ridicolul unui profesor de lirică medievală și cu temperament napolitan; Mihail Sorbul sau enigma celulei noastre creatoare; Adrian Maniu sau poetul anarhic acomodat cu lumea și cu vremurile; dacă geniul literar al scriitorilor evrei este creator sau numai asimilator; Ion Trivale, exponentul literaturii noastre de tradiție autohtonă; F. Aderca, exponentul literaturii noastre scă pate din „Sahara eminesciană“; I. Brucăr, omul cu marota filo zo fică: farse, glume și escrocherii literare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tuturor priete nilor de la Ideea Europeană. Am putut duce casă bună cu o lume Întreagă de colaboratori cu caractere, firi, temperamente, titluri și pretenții, fizionomii fizice și morale cu umori, bizarerii și capricii, oameni cu talente, competențe și fărâmi de geniu - atât de feluriți! - respectând, menajând sau Înlăturând În fel și chip susceptibilitățile unora, gâdiliciunea altora, competițiile și rivalitățile abia aparente sau născânde ale acestui neam al scriitorilor, reputat genus irritabile vatum; mai introducând În redacția Noii Reviste Române din Pasajul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
deo camdată și cu goluri mari sau simple Însăilări cu creionul, „Infernul“, „Purgatoriul“ și „Paradisul“ lui Dante. Profesorul Ortiz era un savant Într-ale operei marelui flo rentin și introdus În lucrările comentatorilor imensei și stu foasei capodopere, mândrie a geniului omenesc. A revizuit așadar, Împreună cu Coșbuc, traducerea acestuia cu mari lipsuri, cum am spus, dar cu o superioară Înțelegere și afinitate spirituală cu tragicul dantesc, cu ciudățeniile, obscuritățile, Întortocheturile de stil, Îndrăznelile verbale și sintactice ale Comediei; l-a Îndemnat
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În stare să te dezonoreze și declaseze definitiv. (Multă vreme după aceea m-a urmărit această Întâlnire cu Adrian Maniu, ambiguă figură de tânăr, cât p-aci ase muită, În imaginația mea delirantă, cu Arthur Rimbaud, haimanaua extravagantă și de geniu, domnul frumos și tânăr, geniul rău al lui Verlaine și deschizător de cercuri noi În poezie, așa cum Îl putem ghici În portretul lui Fantin-Latour.) N-am crezut, firește, nici de astă dată În realitatea acestui Adrian Maniu, nume neverosimil după
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și declaseze definitiv. (Multă vreme după aceea m-a urmărit această Întâlnire cu Adrian Maniu, ambiguă figură de tânăr, cât p-aci ase muită, În imaginația mea delirantă, cu Arthur Rimbaud, haimanaua extravagantă și de geniu, domnul frumos și tânăr, geniul rău al lui Verlaine și deschizător de cercuri noi În poezie, așa cum Îl putem ghici În portretul lui Fantin-Latour.) N-am crezut, firește, nici de astă dată În realitatea acestui Adrian Maniu, nume neverosimil după sonoritățile lui prea alese și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scrisului românesc - Începând cu debutul său amintit, care-l dezlega de cele mai intime rațiuni ale rasei sale; continuând cu activitatea lui de critic literar care Îndemna pe scriitori spre „făgașul tra di țional... fără de care o manifestare puternică a geniului național nu e posibilă“; și Încheind această sforțare a lui continuă de integrare firească și deplină printr-un martiriu total și edifiant. După campania din 1913, Ion Trivale analiza Într-un articol din Noua Revistă Română poezia patriotică inspirată cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ducă Înspre periferiile nobilei Îndeletniciri a scrisului, cercând, fără a reuși, să-și acomodeze mintea și scrisul, ambele de esență superioară, pe măsura unui culturalizator neapărat al maselor, a unui educator, vezi Doamne, al bietului nostru popor, de la al cărui geniu autentic, noi, scriitorii, cărturarii, intelectualii, sau cum naiba ni se mai spune, avem Încă atâtea și atâtea de Învățat. Un viitor istoric al culturii românești de după războiul nos tru cel norocos va trebui să insiste, odată și odată, asupra acestei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
primordiale; condiții, prin urmare, de bază, cu reflexe cosmice, telurice, clima terice, rasiale și cu influențe și Împrumuturi directe sau indirecte, permanente sau trecă toare, vizibile sau puțin vizibile, dar pe care le descoperi, ca Într-un adevărat creuzet al geniului nostru național, În cratița și În tigaia româncii, care, fapt uimitor!, combină, preface, per fecționează, „pune ceva de la ea“ (Îmi spune coana Eugenia, căreia Tudor Arghezi i se mărturisea, Înfulecând nu mai știu ce minuni ieșite din mâinile ei, că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fiindcă musacaua trebuie așteptată la gura cuptorului, nu să te aștepte dânsa pe tine; iar peste tot repertoriul de până acum și care va mai urma, trebuie să facem loc de cinste ghive ciului, impresionantă, odoriferantă și picturală operă a geniului tracic, balcanic, străvechi și multiplu În compoziția lui etnică, ca și În compoziția unui ghiveci, În care toate legu mele ajunse la maturitate deplină Înspre sfârșitul verii, deci cu virtuțile lor integrale, se grămădesc ca să și facă loc, fierb, se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de atunci. În mod obișnuit Însă, numai dispariția de pe această lume a cârciumarului din soiul cel bun și cu frica lui Dumnezeu al [a]celora de odinioară a pus capăt vadului lor, Întemeiat cu cinste și cu simplitatea omului de geniu, cum fură tata Pascale de pe Romană, Gherghiceanu de pe Calea Moșilor și Niculae Mircea de la Carul cu bere, care se vor fi Întors cu fața pe partea cea laltă În groapa lor dacă ar fi văzut pe urmași servind sifon, pră
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu tăcere și răceală. [...] În redacția revistei Ideea Europeană (1919) - cu odăița ei din fund mobilată sobru de tot, numai cu o foarte Îngustă dor meuză, care, așa Îngustă cum era, numai că nu putea vorbi; odăiță Încălzită iarna de geniul propriu și incan descent al redactorilor, dar și cu lemnele aduse În servietă de vestalele acestui geniu propriu și incandescent -, În această redacție, minunat așezată În cel mai central și discret loc al Bucureștiului și despre care mai povestesc În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de tot, numai cu o foarte Îngustă dor meuză, care, așa Îngustă cum era, numai că nu putea vorbi; odăiță Încălzită iarna de geniul propriu și incan descent al redactorilor, dar și cu lemnele aduse În servietă de vestalele acestui geniu propriu și incandescent -, În această redacție, minunat așezată În cel mai central și discret loc al Bucureștiului și despre care mai povestesc În altă parte, se cultivau și celebrau, ca nicăieri, grațiile și tentațiile inspiratoare ale acestor vestale, din colabo
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe vremea aceea, vorba lui Aretino din Re naș tere, libertatea se plimba cu poalele ridicate pe stradă fără să se găsească cineva să-i spună: dă-le jos! - care mi-a răvășit ima ginația intoxicată, Încă din tinerețe, de geniul elucubra ției, [geniul] morbid al lui Maurice Rollinat, discipolul rău al lui Baudelaire. Era o apariție de cavou, o fantasmă străvezie, prin care-i numărai oasele, iar ca figură, o pată mare de fard gros cu două adâncituri mari, ochii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vorba lui Aretino din Re naș tere, libertatea se plimba cu poalele ridicate pe stradă fără să se găsească cineva să-i spună: dă-le jos! - care mi-a răvășit ima ginația intoxicată, Încă din tinerețe, de geniul elucubra ției, [geniul] morbid al lui Maurice Rollinat, discipolul rău al lui Baudelaire. Era o apariție de cavou, o fantasmă străvezie, prin care-i numărai oasele, iar ca figură, o pată mare de fard gros cu două adâncituri mari, ochii, ochii ei aprinși
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
un discipol, un continuator, și era hotărât să aplice lecția marelui dictator pe spațiul mic în care-i fusese dat lui să se miște: fiindcă, își reprezenta el situația, poți să fii și la scară redusă un mare dictator, un geniu al puterii. Oricum, Cameniță ardea de nerăbdare să înceapă treaba și să verifice cât de adâncă, de adevărată e transformarea de sine. Se simțea ca un înotător care s-a tot antrenat cu sârg într-un bazin și acum abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Zubin Mehta, sau al soliștilor actuali cei mai străluciți, cum ar fi legendarul pianist american Murray Perahia, distins cu două premii Grammy și o carieră de 35 de ani, pianistul Boris Berezovsky, Evgeny Kissin, numit de marele dirijor Karajan „un geniu” sau de presa internațională „copilul minune al pianului”, Lisa Batiashvili, una din cele mai vânate violoniste, pianista Juja Wand, violonista Amma Tifu, laureată a concursului Enescu 2007, violonistul Vadim Repin, pianistele Katia și Marielle Lobeque, prima pianistă din România care
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
prezențe pe podium, și recitalul pianistului Evgeny Kissin în sala arhiplină a Ateneului Român, nu-Ți poți stăpâni trăirile fără să le comunici și celor din jur. Pianistul a fost descoperit de Herbert von Karajan, care l-a considerat un geniu încă de când era copil, prevestindu-i viitorul, așa cum a făcut și Caudella în ceea ce îl privea pe George Enescu. Evgeny Kissin este o prezență plăcută, aproape adolescentină, cu statură senină, degajând o atitudine detașată de cele ce se petrec în jurul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]