10,090 matches
-
etc. Așa; îmi reiau refrenul: te iubesc și mi-e dor de tine, un dor nebun, de nesuportat. Fii mai clară despre Cinci. Transmite-i lui Georges bunele mele gânduri prietenești și vechea, calda mea tandrețe. Fii frumoasă, scumpa mea. Gluma aceea a mea vanitoasă nu era decât dorința de-a cârcoti nițel. Fii frumoasă și, dacă ți se spune asta, să crezi, dar să nu te lași prinsă în capcană. Cu atâta duioșie alături de tine, că mă prăpădesc. Mamina II
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
amuțise și-mi încleștase dinții; cuvintele se strecurau vătuite și tu-mi spuneai „Mai tare, mama, ca să te aud“. Toată seara mi-am cuibărit impresiile și bucuria pe jumătate tristă în mine și am mâncat cu toții, fără ca să mă derideze glumele lui Mihai și nici maimuțăriile Luciei. Am sfâșiat depărtarea și, ca într’o vrajă malefică, imediat s’a închis, ca și cum între noi ar fi căzut de sus o poartă de fier masivă. Am pus masa pe biuroul tatei, eu și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dragoste et puise dans cette affection ca în tr’un izvor nesecat. Fiecare suflu ți-l datorez și ți-l dau ție, îi măresc prețul pentru că tu trăiești, exiști, te gândești la mine. Mă cheamă Lina la masă și în glumă îmi spune (ce glumă!): „Poftiți, domnișoară, la masă, că vă pleacă trenul spre Paris!“ Te strâng în brațe cu lacrimi și putere. Printre lacrimi nu pot zări scumpii tăi ochi frumoși, nici fața ta... Bâjbâi în întuneric. Te sărut, draga
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cette affection ca în tr’un izvor nesecat. Fiecare suflu ți-l datorez și ți-l dau ție, îi măresc prețul pentru că tu trăiești, exiști, te gândești la mine. Mă cheamă Lina la masă și în glumă îmi spune (ce glumă!): „Poftiți, domnișoară, la masă, că vă pleacă trenul spre Paris!“ Te strâng în brațe cu lacrimi și putere. Printre lacrimi nu pot zări scumpii tăi ochi frumoși, nici fața ta... Bâjbâi în întuneric. Te sărut, draga mea. Scrie-mi, te
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să pârască, să răstălmăcească - și vai de cine n-a știut să-și țină gura, sau a scăpat o vorbă, cum mi s-a întâmplat mie de curând, acum două săptămâni, când, la vagile condoleanțe pentru excludere, am răspuns cu gluma care circulă pe toate drumurile: „Am intrat tov. și-am ieșit doamnă“. „Niciodată n-ați încetat să fiți o doamnă“, mi-a răspuns o fată din clasa burghezo-moșierească. Ce dramă a mai ieșit! [...] M. 34/1950 I 1 aprilie [1950
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toată lumea. O secretară, cam stupidă în împrejurarea asta, a venit la mine zâmbitoare (din timiditate?) și mi-a spus: „Știți că ați fost pensionată?“ Am mai stat acolo preț de vreo oră, povestind vrute și nevrute, vorbind când serios și când în glumă, dar odată ajunsă în stradă m-a apucat amețeala și mi-a venit să strig: „Ce mă mai așteaptă, Doamne, ce mă mai așteaptă?“ Pe urmă m-am întors acasă; chiar am cumpărat și un pepene; și abia în fața ușii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vrut să i-l toarne în cap și am început să râdem cu toții isteric - până în clipa în care Luke a coborât și ne-a întrebat ce e atât de amuzant, și a trebuit să ne facem că râdem de o glumă de la radio. Sincer, n-am nici cea mai mică idee ce să fac cu Luke și cu maică-sa. O parte din mine e de părere că ar trebui să fiu cinstită și să-i spun cât de tare ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
una ca ea. — Rebecca! zice, privindu-mă extrem de amuzată. Măi, să fie! — Bună, Alicia, spun și mă sforțez din răsputeri să îi zâmbesc amabil. Ce mai faci? — Auzisem că lucrezi într-un magazin, dar am crezut că e doar o glumă. Râde scurt. Dar... iată-te. Ți se potrivește. Nu „lucrez într-un magazin“! îmi vine să strig furioasă. Sunt consilier personal de shopping! E o profesie adevărată! Ajut oamenii! Și, mai ești cu Luke? Îmi aruncă o privire fals preocupată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
combinat cu... Rupert Everett... combinat cu... — Danny, e hetero, știi asta, da? — Normal că știu asta! Ce crezi, că-s vreun tâmpit? Danny se oprește meditativ. Dar a învățat la un internat englezesc, nu? — Danny! îi dau un pumn în glumă, după care ridic privirea. Bună, Tarquin! Ai reușit să scapi! — Salut! zice Tarquin, cu o privire hăituită. Suze, draga mea, i-ai dat lui Bex chestia aia de la mama ei? — A, am uitat-o la hotel, spune Suze și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
O să-mi cam fie dor de ea. Îmi place să vorbesc cu ea, deși nu are cine știe ce simț al umorului. Cred că i-ar plăcea foarte mult să aibă - dar, din păcate, pur și simplu nu înțelege la ce folosesc glumele. — Bună, Elise! spun mirată. Aveai programare la mine? Credeam că pleci azi. — Mâine. Dar am vrut să-ți cumpăr un cadou de nuntă înainte de a pleca. — Ee! Nu-i nevoie să faci asta! exclam, încântată în sinea mea. — Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
oară când îl aud pe Luke spunând așa ceva. De obicei, dacă eu încep o conversație despre viață și cât e de important totul - OK, nu o fac foarte des - el fie mi-o retează scurt, fie o transformă într-o glumă. Niciodată nu mi-a mărturisit că are dubii în legătură cu viața lui. Vreau foarte mult să-l încurajez, dar mi-e teamă să nu spun vreo prostie și să-l fac să se simtă prost. Acum se uită iar în gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
4. Un cort v-ar distruge grădina. 5. Nu va trebui să o invitați și pe mătușa Sylvia. 6. Veți primi rame foto gratis, de la Tiffany... Când le-am scris, mi s-au părut motivații extrem de convingătoare. Acum par niște glume. Mami și tati nu știu nimic despre Plaza. De ce-ar vrea să facă o zi întreagă cu avionul ca să ajungă la hotelul lu’ pește, pe care nu l-au văzut în viața lor? De ce ar vrea să renunțe să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
extrem de amabil de a-i invita la nunta dintre Becky și Luke de la Plaza, de pe data de 22 iunie. Din păcate, nu pot da curs acestei invitații, din cauza faptului că tocmai le-a murit câinele. Șaisprezece S-a cam îngroșat gluma. Luke nu s-a dus la muncă de mai mult de-o săptămână. Nici nu s-a mai bărbierit. Tot pleacă și rătăcește Dumnezeu știe pe unde și nu ajunge acasă decât dimineața în zori, de regulă afumat. Și ieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
fiecare dimineață și nu știu cum, dar reușesc să vorbesc pe un ton foarte normal cu ea. Robyn mă sună în fiecare după masă și nu știu cum, dar reușesc să vorbesc pe un ton foarte normal cu ea. Recent am făcut chiar o glumă - cum ar fi să nu apar în ziua respectivă. Am râs amândouă, iar Robyn mi-a zis ghiduș „Te dau în judecată!“, iar eu am reușit să nu izbucnesc într-un plâns isteric. Sunt în cădere liberă. Mă îndrept vertiginos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Fuck. — Dar nu... Îmi dreg glasul. Nu am de gând să fug nicăieri! Din câte-am auzit eu, așa aveai de gând. Își examinează o unghie. Nu există o clauză despre asta în contractul ei? — Glumeam! Făceam și eu... o glumă... — Mă întreb dacă pe Robyn ar amuza-o gluma asta. Îmi aruncă cel mai drăgălaș zâmbet cu putință. Biata de ea! Să vezi ce față o să facă atunci când o să audă că Becky Bloomwood nu dă doi bani pe recepția pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
gând să fug nicăieri! Din câte-am auzit eu, așa aveai de gând. Își examinează o unghie. Nu există o clauză despre asta în contractul ei? — Glumeam! Făceam și eu... o glumă... — Mă întreb dacă pe Robyn ar amuza-o gluma asta. Îmi aruncă cel mai drăgălaș zâmbet cu putință. Biata de ea! Să vezi ce față o să facă atunci când o să audă că Becky Bloomwood nu dă doi bani pe recepția pentru care se străfoacă ea. Că mironosița Little Miss Perfect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
p. 197)"/>. În 1860, Într-o circulară trimisă rabinilor din Moldova pe același subiect, Mihail Kogălniceanu considera că portul tradițional de sorginte poloneză este o adevărată „stavilă” În calea „stârpirii antipatiilor și prejudecăților naționale” și că Îi expune pe evrei „glumelor și chiar brutalităților gloatelor” <endnote id="(195, pp. 129-130)"/>. La rândul său, venind de la Berlin, În 1841-1842, prin Galiția, Bucovina, Moldova și Muntenia, dr. Iuliu Barasch - adept al Haskalei și deci propovăduitor al modernizării evreilor - considera că „acest port antic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a devenit o adevărată monstruozitate, care le stă [evreilor] În drum”, și că „mulțumită acestui port se ridică o barieră inutilă, plină de ură, Între evrei și creștini” <endnote id="(194, pp. 75-77)"/>. Exemple de „desplăcute tratarisiri” aplicate evreilor, de „glume și chiar brutalități ale gloatelor” erau veșnicele distracții ale găști- lor de derbedei, care Încercau să facă diverse „farse jidanilor”. Printre acestea - În afară de bătaie, aruncare cu pietre, strigăte injurioase -, la mare preț erau trasul evreilor de barbă sau de perciuni
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uimit și scandalizat de nemaipomenitele lucruri pe care ea i le-a arătat, obișnuite Într-un mediu urban, dar care nu erau 112 Imaginea evreului În cultura română cunoscute În mediul țărănesc de acasă” <endnote id="(746, p. 218)"/>. O glumă a naționaliștilor șovini din România spune multe : „Afară cu ungurii din țară, ca să ne rămână nouă unguroaicele”. În Europa și mai ales În Balcani, surplusul de sexualitate și senzualitate este asociat În mod special cu femeia orientală : turcoaica (vezi imaginea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unii reformiști au admis până la urmă acest tip de compromis, care „Îndulcea” interdicția biblică : evreul ar avea voie să călătorească de sabat, cu condiția să nu manevreze el vehiculul cu care se deplasează. Ulterior, această situație a dat naștere unei glume evreiești : - Are voie un evreu să sară de sabat cu parașuta ? - Sigur că da, dar n-are voie să o deschidă. Însă ecourile reformei nu au ajuns prea curând (uneori, deloc) În stetl-urile din estul Europei. Totuși, evreii mai activi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istorice, a dispărut și „proverbiala frică a evreilor”. Faptul că Israelul are astăzi una dintre cele mai puternice și mai eficiente armate din lume este un exemplu concludent. 3. Evreul bun, evreul rău „Evreu bun” vs „jidan rău” O macabră glumă a șovinilor spune că „un evreu bun este un evreu mort”. Pentru alții (Gustav Freytag, de pildă, În romanul Soll und Haben, 1855), „evreu bun” este cel care se integrează până la dispariție În „societatea-gazdă”, iar „evreu rău” este cel care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și humorul românilor privește cu deosebire popoarele vecine. Românii au râs totdeauna cu deosebire pe socoteala sârbilor și bulgarilor, a ungurilor și a turcilor. Ei s-au socotit totdeauna superiori acestor vecini. Și din conștiința acestei superiorități au decurs toate glumele și ironiile ce au făcut pe socoteala lor. [De asemenea,] țiganii sunt un izvor nesecat de humor pentru țărani” <endnote id="(326, p. 409)"/>. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, În satirele politice care, din cauza cenzurii, circulau clandestin - oral sau În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au batjocorit răstignirea, purtându-l pe falsul Isus pe o cruce improvizată. Ei au fost văzuți de târgoveții creștini, arestați și judecați, mai Întâi de „Departamentul Criminalicesc” și apoi chiar de „Domnescul Divan” al Moldovei. În mod exagerat, pentru o glumă proastă a unor bețivi netrebnici, s-a hotărât ca „patru [inculpați] să se omoare prin spânzurătoare, iar pe patru să se trimeată la groapa ocnei pe toată a lor viață”. Sentința s-a dat pe baza Pravilelor Împărătești (Vasilicale, de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
va dispărea pentru că Editura „Junimea” e aproape falimentară (după știrile pe care le am din interior). Paginile de jurnal le-am citit pe nerăsuflate. M-am gîndit la bietul Mișu cu care nu te plictiseai, care era simpatic în depănarea glumelor și mîndru într-adevăr că era poet. Cît despre Vasile , iar n-o să te ierte. El e la antipodul lui Mișu: nu are deloc umor! Îți trimit pentru Sinteze o nouă mențiune critică: Debuturile lui Eminescu (se împlinesc 125 de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în toate, de la cea vestimentară la cea comportamentală. înainte de facultate fusese impiegat de mișcare în gara din satul natal. își păstrase conduita profesională, care cere exactitate și fermitate. Amiciția cu el
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]