13,415 matches
-
pe care ideologia îl propune spațiului public ca și cum ar fi un lucru adevărat; de asemenea, dintotdeauna ideologia nu a creat conștiința acestei substituții. Desigur, numai că a lipsit ceva în ideologia mai veche, ceva ce acum se petrece ca exercițiu ideologic primar: legitimarea culturală a statutului ideologiei ca funcție spirituală și (auto)întemeierea discursului de tip ideologic prin recursul la însușirile culturale încă o dată trebuie spus, "superioare" ale unei comunități, de aici faimosul fenomen al "imperialismului cultural". Însușirile culturale erau prezente
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologia nu a creat conștiința acestei substituții. Desigur, numai că a lipsit ceva în ideologia mai veche, ceva ce acum se petrece ca exercițiu ideologic primar: legitimarea culturală a statutului ideologiei ca funcție spirituală și (auto)întemeierea discursului de tip ideologic prin recursul la însușirile culturale încă o dată trebuie spus, "superioare" ale unei comunități, de aici faimosul fenomen al "imperialismului cultural". Însușirile culturale erau prezente, în formele mai vechi ale ideologiei, dar nu ele constituiau temeiul, ci doar cele "naturale". Lista
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
consumat, fără a mai exista putința retimporizării lor. Desigur, pe acest temei, ea poate conlucra cu alte forme ale discursului în sensul constituirii altor identități în spațiul public, pe fundamente culturale. Tăcerea, afirmam, nu este compatibilă cu discursul de tip ideologic, fie acesta de nuanță culturală, sau cultural-postmodernă etc. Dacă s-ar produce accidental un acord între ideologie și tăcere, atunci ideologia ar deveni act de reflexivitate, obiectul ei ar fi însăși identitatea de sens ontologic (a gândirii cu ființa, mai
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
filosofului francez, "criticii ideologiilor", nicidecum ideologiei ca atare. Tocmai datorită ființei sale judicativ-constitutive, condiția de existență a ideologiei este pluralitatea; corect ar fi să spunem "ideologii", nu "ideologie". Pluralitatea semnifică distribuirea prin împărțire a discursului către "locurile" semnificative ale orizontului ideologic de aplicație și prezența "activă" a regulilor "locale" ale acestuia; semnifică, în fond, natura judicativ-constitutivă a ideologiei. Încrâncenarea cu care ideologia își exercită sarcinile proprii poate constitui, totuși, un indiciu pentru o tematizare a non-judicativului: desigur, prin contrast cu ceea ce
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu care ideologia își exercită sarcinile proprii poate constitui, totuși, un indiciu pentru o tematizare a non-judicativului: desigur, prin contrast cu ceea ce ea legitimează și susține. Ne-am putea înnoi sensibilitatea față de non-judicativ, gândind, rostind și făptuind într-o dezordine ideologică fapt prezentat de ideologiile fel de fel ca fiind imposibil -, de exemplu, după normele unei unități de viață pe care istoria a îngăduit-o la un moment dat chiar ca fenomen public desigur, foarte limitat în "publicitatea" sa lăuntrică -, dar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este astfel constituită încât niciodată să nu fie posibil faptul în discuție. Esoterismul poate fi una dintre formele posibile ale gândirii, chiar ale depășirii dictaturii judicativului, dar el nu poate reveni în spațiul public în compania ideologiei sau prin mijloace ideologice. Oricum, lumea vieții umane (în infinirea virtualității sale), "obiectualizată" în anumite experiențe de gândire exemplare, poate îngădui constituiri non-judicative; experiențele în cauză indică cel puțin posibilitatea acestei reveniri. Discursul însuși se neagă pe sine, prin esoterismul său; un esoterism deschis
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exclusiv judicativ-constitutive, dar care, tocmai de aceea, ține de ideologii. Oricum, știința are un cuvânt greu de spus în această privință, în sensul unei corecții. Dar cine mai este în stare să audă ce spune știința, altfel decât în format ideologic? O asemenea idee poate fi acceptată, desigur, poate fi formulată și "probată" după criterii ideologice, numai că ea are, în asemenea împrejurări, pretenția de a fi adevărată înainte de a fi probată, pentru că ea corespunde imaginii constitutive a modului uman de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
greu de spus în această privință, în sensul unei corecții. Dar cine mai este în stare să audă ce spune știința, altfel decât în format ideologic? O asemenea idee poate fi acceptată, desigur, poate fi formulată și "probată" după criterii ideologice, numai că ea are, în asemenea împrejurări, pretenția de a fi adevărată înainte de a fi probată, pentru că ea corespunde imaginii constitutive a modului uman de a exista, faptului primordial că el se raportează, înainte de toate, la celelalte existențe, pentru a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea privi ideea însăși ca un fapt secund al cunoașterii de sine, care ar semnala unele asemănări și deosebiri între două ființări, omul și animalul? Fără îndoială, toate acestea pot deveni accesibile unei cercetări, dar numai dacă sunt relaxate condiționările "ideologice". Șansele acestei cercetări vor fi ele însele evaluate în cele ce urmează, tematizând problema modalităților de gândire, rostire și făptuire proprii ideologiei. 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologice". Șansele acestei cercetări vor fi ele însele evaluate în cele ce urmează, tematizând problema modalităților de gândire, rostire și făptuire proprii ideologiei. 5.2. Reluarea reducției judicative pornind de la fenomenul celei de-a doua timporizări. Părtinire, ordonare și autorizare ideologică A fost lămurit în contextul reducției judicative faptul că a doua timporizare se răsfrânge asupra tuturor elementelor judecății și că acest fenomen este hotărâtor pentru saltul de la judecată la judicativ. Dar tocmai pentru că saltul în cauză nu are doar un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Desigur, fiind vorba despre re-timporizare, cele trei acte au un sens temporal direct. De aici trebuie pornit în redeschiderea reducției judicative. Cu ce ne vom alege, acum? Iată o întrebare de natura "tare" a judicativului constitutiv, adică, deja, de natură ideologică. Și trebuie răspuns chiar în manieră judicativă: ne vom alege cu o reducere a sensului de ideologie la timp. Detaliile acesteia vor ieși la iveală pe parcurs. Medodologic, însă, descrierea ideologiei din subcapitolul anterior trebuie, de asemenea, să constituie un
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
elemente autonome. Adică avem motive pentru a gândi împreună "forma" și "structura", în ciuda unor observații exprimate mai sus. Capătă însă semnificație, pentru temă, nu atât faptul acesta de a gândi împreună forma și structura, cât cel referitor la autonomia elementelor "ideologice"; aceasta exprimă posibilitatea de a desprinde cele trei elemente de structura și forma proprie, pentru a le gândi separat și pentru a le reconfigura apoi după fel de fel de criterii, diferite de regulile stricte ale judicativului, deși ele au
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă o cale de intrare în joc a judicativului regulativ. Acesta, așa cum a fost sugerat mai sus, nu are un sens în sine, ci doar unul condiționat de judicativul constitutiv: lui îi lipsesc cele trei acte ale timporizării secunde sau ideologice, dar nu și cele ale timporizării; ca atare, face și el parte din orizontul dictaturii judicativului. El este însă mult mai aproape de non-judicativ decât judicativul constitutiv; de asemenea, pe temeiuri expuse anterior, el apare ca pre-judicativ. Numele din urmă nu
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
mă, cît cheltuie poporul cu voi? Un obuz costă două mii de lei. Salariul unui profesor este de o mie de lei. Fiecare dintre voi va trage 10-15 obuze. Vedeți cît cheltuie poporul? Poporul sîntem noi, mormăi ciudos. Avansasem în cunoștințele ideologice datorită celor trei ani de facultate. Maiorul sare ca ars. Vorbești prostii. Nu voi sînteți poporul! Dar cine? Poporul sînt eu, părinții voștri, muncitorii și țăranii. Și noi ce sîntem atunci? Voi trăiți și sugeți din sudoarea poporului. Poporul muncește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
te temi, dar ai să vezi ce iuți sînt. Din acel moment, Vasilică a prelungit antrenamentele și a dus o viață și mai sportivă decît pînă atunci. Prelucrările psihologice se prelungeau, hrana corespunzătoare indicațiilor medicului era strict măsurată și prelegerile ideologice se înmulțeau. De asemenea, se dădeau sfaturi necesare evitării capcanelor de tot felul. Nu mîncați nimic decît hrana dată de medic, nu beți decît apă îmbuteliată. O să vă momească insistent cu femei foarte frumoase. Băieții băgau la cap indicațiile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
conjunctură, agenda mea zilnică e un inventar de urgențe minore. Gândesc pe sponci, stimulat de provocări meschine. Îmi încep ziua apoplectic, înjurând „situațiunea“: gropile din drum, moravurile șoferilor autohtoni, căldura (sau frigul), praful (sau noroiul), morala politicienilor, gramatica gazetarilor, módele ideologice, cacofoniile noii arhitecturi, dema gogia, corupția, bezmeticia tranziției. Abia dacă mai înregistrez desenul amețitor al câte unei siluete feminine, inocența vreunui surâs, farmecul tăcut al câte unui colț de stradă. Am ajuns să mă comport ca și cum Hrebenciuc și Cozmâncă, Sechelariu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a ține în frâu, fără să-l anuleze, instinctul rătăcirii. O comunitate din metabolismul căreia acest risc a fost definitiv evacuat devine un conglomerat mineral, cadavrul unei solidarități factice. Comunitatea mișcătoare, vie, policromă, comunitatea adevărată (nu cea instituită prin dictat ideologic sau prin șantaj intelectual) e comunitatea întemeiată pe ipoteza fiului risipitor: o comunitate din care poți pleca și la care te poți în toarce. În mod paradoxal, conducătorul comunității nu are decât de câștigat de pe urma „disidenților“ ei. Abia în contact
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
piață. Politicienii noștri, mereu prezenți pe micile ecrane, se ocupă de cu totul altceva decât cu acțiunea propriu-zis politică: fac „entertainment“, fac „show“, fac mici spectacole sportive (fără să abuzeze de sportivitate): curse cu obstacole, lupte turco-mongole, wrestling etc. Adversitatea ideologică și electorală se exprimă, de regulă, ca ostilitate. Motivația de fond a tuturor manifestărilor lor e fie ura, fie pofta obscenă de a obține putere și câștig. Confruntările dintre ei seamănă cu un meci de fotbal, în care cele două
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
înalt și cu ochi negri. Nu poți vorbi de libertatea unui câine de a fi vulpe sau bibilică. Preocuparea celor doi părinți cu privire la „libertatea“ copiilor lor este, ca să zicem așa, nemiloasă și potențial schimonositoare. E (încă) un caz în care ideologicul siluiește realitatea, pretinzând că o îmbunătățește. Un gazetar german a mers pe urma originalilor canadieni și a aflat câteva detalii semnificative despre biografia lor. Cu ceva timp în urmă, au făcut un concediu în sudul Mexicului, unde au purtat discuții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
atât de diversului Imperiu habsburgic, prin integrare și centralizare, constituia un deziderat care, în concepția imperială, se putea înfăptui numai printr-o amplă acțiune educațională, vizând diferențiat toate stările, realizată în primul rând prin intermediul școlii și al bisericii etatizate. Fundamentele ideologice ale doctrinei reformiste absolutiste ce au stat la baza programului școlar al Vienei, aplicat, în general, în toate provinciile coroanei 120, înserau instrucția și educația între componentele politicii de stat. Scopul era ca statul habsburgic să dețină primatul și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
perioadă, Vasile Balș, în calitate de căpitan districtual, a reușit să atragă biserica ortodoxă din Bucovina în acțiunea de propagandă împotriva Franței revoluționare și, apoi, napoleoniene, cât și în sprijinirea efortului de război al Imperiului habsburgic. Motivat deplin din punct de vedere ideologic și fundamentat pe conservatorismul austriac, ale cărui origini datează din perioada iosefinistă 140, discursul contrarevoluționar oficial difuzat prin intermediul bisericii ortodoxe din Bucovina, până la nivelul celui mai de jos segment al societății, atât în mediul urban, cât mai ales rural, urmărea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
științei din vremea lui Vico nu i-a permis să se îndrepte în această direcție, teoria sa deschide cunoașterii un drum care duce de la structura gîndirii la structura realității. PLURAL au apărut : 1. Adrian Marino - Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale 2. Lev Șestov - Noaptea din grădina Ghetsimani 3. Matei Călinescu - Viața și opiniile lui Zacharias Lichter 4. Barbey d’Aurevilly - Dandysmul 5. Henri Bergson - Gîndirea și mișcarea 6. Liviu Antonesei - Jurnal din anii ciumei : 1987-1989 7. Stelian Bălănescu
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Scrisori din Washington. Reflecții despre secolul douăzeci 66. Basarab Nicolescu - Noi, particula și lumea 67. Andrei Cornea - Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan 68. AleÍ Debeljak - în căutarea nefericirii 69. * * * - Evanghelia după Toma 70. Adrian Marino - Pentru Europa. Integrarea României. Aspectele ideologice și culturale 71. Paul Ricœur - Despre traducere 72. Adrian Marino - Libertate și cenzură în România. Începuturi 73. Claude Lévi-Strauss - Antropologia și proble mele lumii moderne 74. Umberto Eco - Confesiunile unui tînăr romancier 75. Claude Lévi-Strauss - Cealaltă față a Lunii. Scrieri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sat” și „Bădița cu bondiță”: Lia Vișan și Rodica Mănescu. (ce n-aș da să ne mai cânte odată) aici aparae și echipa de dansuri populare cu protagoniti de la cele două licee. După ce ne-am decontat cu acesti colectiviști, obligațiile ideologice pentru cenzură vremii, ne-am permis și riscantă licență, prin prezentarea tabloului intitulat: „Modul de viață american”. Spun că a fost o scenă riscantă pentru vremurile acelea, deoarece am avut curajul s-o urcăm pe Mary Stein pe masa și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
suferințe, războiul, foametea, colectivizarea forțată, pierderea fiului cel mare la numai șaptesprezece ani, ceea ce-i măcinase sufletul, dar nu-i atinsese demnitatea, voința și credința. Trecuse împreună cu întreaga familie - pe atunci mama avea nouă ani, prin două spasme de intervenție ideologică în forță, când activiștii de partid au intrat în casă și i-au deposedat de două ori consecutiv de cai, căruță și pământ. Prima dată, evenimentul s-a produs în ajunul Crăciunului din 1950, atunci au pătruns în curtea bunicilor
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]