9,602 matches
-
slăbirea cunoașterii și respectării normei limbii), atunci între ele există o legătură cauzală rezultată dintr-o determinare exterioară, indiferent cît de apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
apropiate sînt concepute cultura și știința lingvistică ce fundamentează competența lingvistică. Treapta esențială a schimbării lingvistice, reprezentată de adoptarea inovației prin generalizare intensivă și extensivă, nu mai poate avea însă, după Coșeriu, motivații precum deprinderile de articulare sau conștiința fonologică. Inovația cu asemenea motivații este, potrivit opiniei sale, un simplu accident, în vreme ce schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe cu această manifestare individuală (de la nivelul vorbirii), care poate rămîne fără nici un efect la nivelul limbii (al normei și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
schimbarea lingvistică propriu-zisă ține de esența limbii și nu începe cu această manifestare individuală (de la nivelul vorbirii), care poate rămîne fără nici un efect la nivelul limbii (al normei și al sistemului) dacă acceptarea interindividuală a fenomenului lingvistic nou nu dă inovației statut de schimbare efectivă. De aici ar decurge faptul că, în epocile-salt, adoptările se fac mai repede și în număr mai mare, lucru greu de explicat numai prin factori mentali, într-o epocă de decădere culturală, prin finalitatea și libertatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
condiționări: 1) condiția necesară (în sens restrîns), 2) condiția suficientă (cauza obișnuită, multiplă), 3) condiția suficientă și necesară (cauza exclusivă, unică)207. Prin raportarea la aceste nivele, s-ar putea admite drept condiții ale schimbării lingvistice toți factorii care produc inovația și adoptarea, fiecare element favorizator al schimbării reprezentînd unul dintre tipurile de condiții. Astfel, inovația ar fi explicată de cele mai multe ori prin condiția necesară, care favorizează producerea fenomenelor întîmplătoare, fără a exclude în cele mai multe cazuri (așa cum procedează Coșeriu) factorii de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
suficientă și necesară (cauza exclusivă, unică)207. Prin raportarea la aceste nivele, s-ar putea admite drept condiții ale schimbării lingvistice toți factorii care produc inovația și adoptarea, fiecare element favorizator al schimbării reprezentînd unul dintre tipurile de condiții. Astfel, inovația ar fi explicată de cele mai multe ori prin condiția necesară, care favorizează producerea fenomenelor întîmplătoare, fără a exclude în cele mai multe cazuri (așa cum procedează Coșeriu) factorii de natură fiziologică (baza de articulație). De asemenea, factorii sociali pot reprezenta condițiile sificiente (cauzele obișnuite
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceea, în folosirea obișnuită a limbii, în limba populară, folosirea limbii se face printr-o orientare exclusivă aproape spre a realiza aplicarea la obiectul comunicării și la posibilitatea de înțelegere a interlocutorului, încît nu se pune problema unei intenționalități a inovațiilor, iar uneori nici a adoptărilor, fiindcă acestea se fac pur și simplu prin urmarea unui model, chiar dacă este singular. A observat în mod just Eugen Coșeriu că, de fapt, regularitatea caracterizează actul creării unui fapt de limbă, deoarece, fiind un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
nivelul limbii populare, regularitatea schimbării se explică, în primul rînd, prin factori sociali și antropologici (baza de articulație și baza psihologică în mod deosebit), în vreme ce, după Eugen Coșeriu, această regularitate nu este decît rezultatul generalizării intensive și extensive a unei inovații individuale. Analizînd lucrurile, se poate constata că, în general, opinia schimbării cu bază socială poate explica adecvat multe dintre regularitățile fonetice, iar schimbările cu pornire individuală, punctuală, sînt acceptabile în mică măsură la nivelul limbii populare. Aceasta înseamnă că trebuie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
trebui notat în scriere printr-un grafem distinct). Pe baza articulațiilor și a sunetelor distincte în orice poziție, crede Philippide, se poate stabili scrierea unei limbi. Dar, predispozițiile voinței de a integra realitățile în anumite scheme se confruntă permanent cu inovațiile realizate prin variabilitatea infinită a vorbirii, astfel că scrierea ar trebui deseori emendată. În mod similar, Eugen Coșeriu arată că scrierea este un sistem de semne, paralel cu sistemul fonetic (sau fonologic), dar care se deosebește de acesta, fiindcă parlelismul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin transformarea radicală a vechilor limbi literare. Fără îndoială, acest aspect a fost avut în vedere de George S t e i n e r cînd arăta că, în anumite momente, limbile se transformă într-un ritm extraordinar, deoarece achiziționează inovații lexicale și gramaticale, renunțînd la elementele învechite cu rapiditate și prin activitatea conștientă a oamenilor 226. Dar, dacă epoca-salt din cadrul limbii populare coincide pe plan social cu o perioadă de decădere, dimpotrivă epoca-salt cunoscută de limba literară corespunde cu un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unitate de vorbire concretă, posibilă în diferite forme, de la o simplă frază pînă la o întreagă operă culturală. Deși vorbirea se prezintă ca și cînd ar fi doar realizarea unei tradiții, ea este întotdeauna și o adăugare la tradiție, o inovație, o schimbare lingvistică. Dar, datorită preponderenței tradiției în limbă, vorbitorii nu-și dau seama cînd se schimbă limba, deși ea se schimbă permanent, însă în așa fel încît chiar în epocile-salt schimbarea se produce printr-o succesiune de generații, iar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tradiției transmise din generație în generație. Impus prin activitatea voinței normative și prin acordul social, aspectul limbii de cultură (un aspect comun, generalizat și unitar) exercită o acțiune coercitivă asupra membrilor comunității, nu în sensul că ar exclude creația individuală, inovația, ci prin faptul că devierea de la aspectul normat și comun, raportată la indicii de corectitudine, nu are decît în mică măsură posibilitatea de a se generaliza, rămînînd de obicei o trăsătură a stilului individual. Prin acțiunea voinței normative s-a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cele mai revelatoare situații ale manifestării acestui fenomen. Creațiile artistice populare, caracterizate și ele deseori prin sincretism, sînt fundamentate aproape întotdeauna pe texte transmise oral și sînt supuse, din acest motiv, unor prefaceri permanente (dovadă este existența variantelor), fără ca autorii inovațiilor să fie determinabili. Cunoașterea și comunicarea sînt la nivel popular aproape în întregime tributare limbii, fiindcă aici alte limbaje au o întrebuințare redusă, deși limbajele nonverbale nu lipsesc. Înmagazinînd cunoașterea seculară, limba populară stabileș-te cea mai durabilă tradiție, nu numai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și regulile lor de folosire, formîndu-și și consolidîndu-și știința, conștiința și competența lingvistică. Vorbitorul intuiește însă că atît componentele limbii, cît și regulile lor de folosire sînt relativ fixe dar au și o oarecare mobilitate, situație care îi permite anumite inovații (conștiente sau inconștiente), deși, în mod obișnuit, orientarea sa este de a le respecta. În aceste condiții, el tinde în activitatea de utilizare a limbii, în vorbire, să fie cît mai aproape de norma socială, care decurge pe de o parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
baza radicalului), care determină nuanțarea sau structurarea conținutului. Numărul unor astfel de termeni nu este însă foarte mare, dacă limba-scop se caracterizează printr-un nivel ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante, iar aceasta nu le împiedică să conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și, în acest caz, sînt necesare mijloace speciale pentru a le
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ridicat de dezvoltare și de cultivare. Pe de altă parte, în unele lucrări nu apar inovații conceptuale și terminologice marcante, iar aceasta nu le împiedică să conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și, în acest caz, sînt necesare mijloace speciale pentru a le releva prin intermediul altei limbi. Unul dintre aceste mijloace ar fi perifraza (sau, chiar, definiția), ceea ce presupune în fapt explicarea conținutului, iar nu traducerea propriu-zisă, încît
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
moderne, germana s-a impus atenției multora dintre învățații români, întrucît reprezenta, pe de o parte, mijlocul de expresie al unei mari culturi (în care prevala o latură filozofică de o excepțională valoare) și, pe de altă parte, putea realiza inovații lexicale prin combinarea elementelor proprii, încît să poată reda conținuturi de gîndire noi. Acest ultim aspect a făcut din germană un model de limbă ce se bazează pe resursele proprii, care a stimulat pe unii dintre învățații din secolul al
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
există și o diferență între modul de constituire și de funcționare a limbilor literare răsăritene în raport cu cele apusene. Limbile literare italiană și germană s-au creat prin inițiative individuale, dezvoltîndu-se printr-un contact redus cu nivelul popular, și, de aceea, inovațiile nu pot veni aici prin preluarea de elemente dialectale și populare, ci numai prin creația personalităților culturale. În estul european, arată Blaga, limbile literare s-au născut treptat din graiurile populare și păstrează mereu legătura cu sursa originară, nu printr-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Actuala reformă a învățământului românesc vizează inovarea sistemică a tuturor dimensiunilor curriculum-ului școlar. În consecință, reforma curriculară a inițiat o serie de transformări și inovații și la nivelul concepției și practicii evaluării rezultatelor școlare. Dintre acestea, putem menționa: extinderea acțiunii de evaluare de la verificarea și aprecierea rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei ce au condus la aceste rezultate; luarea în calcul și a altor parametri
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
dintre ele au o memorie mai slabă reținînd numai principiile de funcționare ideile principale. Persoane obeze, blînde, îngăduitoare, tolerante, visătoare. Au o capaciate de a decide mai redusă, făcînd tot felul de planuri, etc.. 165 Prin tot felul de cercetări, inovații, descoperiri viața de zi cu zi s-a complicat pierzînd echilibru devenind foarte Yang. Treptat, treptat acest dezechilibru s-a mutat și în societate și în mai toate domeniile, inclusiv în medicină. Prin aceasta a apărut o medicină superficială foarte
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ales. Influența legislativă a Parlamentului a crescut și s-a concretizat prin introducerea unei noi proceduri legislative, cunoscută și ca procedura de co-decizie. Deși obiectivul său a fost mai limitat, și activitatea sa mai complexă decât și-a imaginat, totuși inovațiile Parlamentului au fost privite ca un remarcabil pas înainte. Pentru prima oară, acesta a fost un partener egal în procesul legislativ. Drept consecință, legăturile neoficiale interinstituționale s-au extins ca răspuns la procesul co-decizional. Imediat după tratatul de la Maastricht s-
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
de codecizie 407. Pe parcursul istoriei sale, Uniunea Europeană și-a modificat considerabil procedurile sale legislative. Constituirea unei Comisii de Conciliere paritară, care să reunească membrii Consiliului și reprezentanții Parlamentului European precum și posibilitatea Parlamentului de a interzice adoptarea unui act, sunt două inovații principale ce fac parte din procedura de codecizie introdusă prin Tratatul de la Maastricht. În baza procedurii de codecizie (art. 189 B Tratatul de la Maastricht, art. 251 Tratatul de la Amsterdam) Parlamentul este de acum, pentru tot ce constituie elaborarea regulilor comune
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
și calitative, mai degrabă decât intens calculatoare și urmăresc stabilirea de legături pe termen lung mai degrabă decât strict propriul interes. Totuși, el arată limitele acestor rețelelor atunci când gradul lor de insulizare față de piață devine ridicat: informațiile circulă doar intern, inovațiile sunt blocate, iar partenerii pot deveni necompetitivi. Stimulentele economice pot fi serios frânate de imperative sociale, reproducând-se astfel Întreprinderi economic necompetitive; În acest caz, costurile de oportunitate ale tranzacționării În interiorul rețelei față de tranzacționarea pe piață cresc. De asemenea, atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mâna a doua, informații și abordări pe care le obținem de la alții. Mai mult, felul în care ajungem să știm ceva este preluat în termenii simbolurilor, iar înțelesul lor este determinat de forma în care simbolurile sunt împărtășite social. Datorită inovațiilor tehnologice, ca inventarea televiziunii și computerelor, aceste forme simbolice sunt fundamental modificate. Pentru acest motiv, Marshall McLuhan susține că "mijlocul de comunicare este mesajul" (1962); ce este important nu este, de exemplu, ce vizionează oamenii, ci mai mult faptul că
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
suflarea de aer cald în convertizor, prin cuptorul Maartin-Siemens (1864) care îmbunătățește calitatea oțelului, apoi prin procedeul Thomas-Gilchrist (1879) care permite utilizarea minereurilor de fier fosforat, precum cel din Lorena. Forța aburului și oțelul domină industria germană 349. Cele două inovații schimbă profund structura economiei și propulsează Germania în prima linie a țărilor Europei. În anul 1850, producția de oțel a Germaniei o depășea pe cea a Franței: 6,7 milioane față de 4,4 milioane tone. Cărbunele se exploata în zona
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]