9,535 matches
-
fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri de o mare inventivitate care au recreat atmosfera din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în filmul "Horea" (1984) sau Bucureștiul interbelic din filmele lui Sergiu Nicolaescu: "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974) și "Revanșa" (1978) , ambianța aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
atmosfera din Transilvania de la sfârșitul secolului al XVIII-lea în filmul "Horea" (1984) sau Bucureștiul interbelic din filmele lui Sergiu Nicolaescu: "Ultimul cartuș" (1973), "Un comisar acuză" (1974) și "Revanșa" (1978) , ambianța aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
(n. 9 februarie 1971, Nisporeni, Republica Moldova) este un prozator, poet, scenarist, culturolog, filozof al mentalităților, pedagog, jurnalist de opinie și traducător poliglot. Descendent pe linie maternă din dinastia nord-basarabeană a cărturarului Marcu Văluță, director al publicației interbelice Cuget moldovenesc. La finele lunii octombrie 2012 a fost desemnat să organizeze Institutul Cultural Român de la Kiev în calitate de coordonator-adjunct. Catalizator al "semiosofiei înțeleasă ca „"mișcare pneumatică a textului”, s-a remarcat în special ca personaj renascentist și autor polivalent, fiind
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
(n. 8 octombrie 1872, Tomești, județul Iași - d. 1937, București), cunoscut și ca D.D.Pătrășcanu, a fost un om de litere, prozator, profesor de istorie și cunoscut autor de manuale de istorie în perioada interbelică. În politică s-a remarcat ca membru al Partidului Conservator, pe care l-a reprezentat ca deputat în Parlamentul României la începutul secolului al XX-lea. D.D.Pătrășcanu provenea dintr-o familie de nobili moldoveni, fiind fiul lui Dumitru Pătrășcanu
Dumitru D. Pătrășcanu () [Corola-website/Science/326965_a_328294]
-
început, o serie de cărți românești de la profesorii Animpodist Daschevici și Nicu Tarasievici. Fondul inițial de publicații a fost de aproximativ 2.000 de volume, la care se adăugau „cele mai bune reviste și publicațiuni periodice românești”, însă în perioada interbelică biblioteca publică suceveană a primit numeroase donații de la o serie de intelectuali bucovineni, ajungându-se ca în 1944 să se dispună de peste 15.000 de volume (cărți, seriale și periodice). În primăvara anului 1944 orașul a fost evacuat, iar biblioteca
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
-și locul de republici fondatoare ale Uniunii. O republică autonomă a Rusiei, Turkestanul, a fost reorganizat și împărțit în două noi republici sovietice cu drepturi depline - RSS Kazahă și RSS Kirghiză. Numărul republicilor unionale a crescut la 11. În perioada interbelică, mai înainte chiar de declanșarea invaziei germane în URSS, au fost create câteva noi republici. Prima dintre ele a fost RSS Karelo-Finică, care a fost ridicată de la statutul de republică autonomă la cel de republică cu drepturi depline. După anexarea
Tratatul pentru crearea Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/326461_a_327790]
-
a schimbat în anul 1934 hramul bisericii parohiale în cel de "Sf. Rozariu", sărbătorit în a doua duminică din octombrie. Motivația schimbării hramului a fost faptul că sărbătoarea Rozariului este mult mai cunoscută și mai populară în Bucovina. În perioada interbelică, Parohia Câmpulung a primit vizita următorilor episcopi: nunțiul Francesco Marmaggi (1922) și episcopul Mihai Robu de Iași (1931 și 1937). Comunitatea catolică din Parohia Câmpulung Moldovenesc s-a menținut relativ constantă în perioada interbelică. Astfel, dacă în 1925 erau 2
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
mai populară în Bucovina. În perioada interbelică, Parohia Câmpulung a primit vizita următorilor episcopi: nunțiul Francesco Marmaggi (1922) și episcopul Mihai Robu de Iași (1931 și 1937). Comunitatea catolică din Parohia Câmpulung Moldovenesc s-a menținut relativ constantă în perioada interbelică. Astfel, dacă în 1925 erau 2.798 credincioși (dintre care 1.554 la Câmpulung, 425 la Vama, 300 la Vatra Moldoviței, 250 la Moldovița, 165 la Prisaca Dornei, 60 la Frumosu, 22 la Sadova și 12 la Rus pe Boul
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
capăt dezbaterii privind reformarea suveranității republicilor baltice sau acordarea unei mai largi autonomii în cadrul Uniunii Sovietice - statele nu au aparținut niciodată "de jure" Uniunii. Astfel, se putea deschide posibilitatea restaurării continuității legale a statelor independente care au existat în perioada interbelică. Ideea că toate legile sovietice sunt lipsite de putere legală în Țările Baltice ar fi însemnat că nu mai trebuie respectată Constituția Uniunii Sovietice sau alte formalități privind secesiunea. În perioada dinaintea comemorării a 50 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
bisericilor au sunat. Liderii Fronturilor Populare Estonian și Leton s-au adunat la frontiera celor două republici pentru o ceremonie funerară simbolică, în care a fost aprinsă o cruce neagră mare. Protestatarii au aprins lumânări și au înălțat drapelele naționale interbelice ale țărilor lor decorate cu panglici negre în memoria victimelor terorii sovietice: Frații pădurii, deportații în Siberia, deținuții politici, și alți „dușmani ai poporului”. În Piața Pușkin din Moscova, numeroși milițieni au intervenit când câteva sute de oameni au încercat
Lanțul Baltic () [Corola-website/Science/323522_a_324851]
-
Botkowski a construit actuala casă parohială, aflată lângă biserică, până atunci preoții fiind nevoiți să locuiască într-o clădire provizorie aflată mai departe de lăcașul de cult. Comunitatea catolică din Parohia Vatra Dornei s-a menținut relativ constantă în perioada interbelică. Conform recensământului din 1930, în orașul Vatra Dornei locuiau 9.826 persoane, dintre care 6.162 români (62,71%), 1.747 evrei (17,77%), 1.548 germani (15,75%), 153 polonezi (1,55%), 98 ruteni (0,99%), 40 unguri, 36
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Ion Călin (n. 1912 Șoldanu, județul Ilfov (interbelic), astăzi județul Călărași - d. 1945) a fost un luptător comunist. A intrat în Partidul Comunist Român în 1937. În același an a plecat voluntar în Războiul Civil Spaniol. A luat parte la luptele din Aragon și la ofensiva armatei republicane
Ion Călin (comunist) () [Corola-website/Science/323597_a_324926]
-
(n. 1897 Iași, d. 1991 București) a fost un cunoscut solist de romanțe și tangouri, din perioada interbelică, dar și un cunoscut sportiv tot din acea perioadă. Născut în anul 1897, la Iași, într-o familie de vechi boieri moldoveni, a îmbrățișat, în primii ani ai tinereții, cariera militară pe care a părăsit-o în anul 1923, pentru
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. Evreii lucrau în industria cherestelei, printre fabricile deținute de evrei fiind fabrica “Moldova” și gaterul lui Mosses Paecht și Aharon Katz. Cel mai bogat industriaș era Nathan Klipper. Majoritatea croitorilor, cizmarilor și instalatorilor erau
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, același destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. La Liceul "Dragoș Vodă" se preda religia mozaică de către rabinul dr. Wolf Mischel (1907-1921) și de institutorul liber Wetter (1921-1925). Din 1925, profesorul de religie mozaică nu a mai fost plătit din bugetul statului
Templul Havre Gah din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323665_a_324994]
-
Sub diferite forme numele este întâlnit astăzi în Austria, Cehia și Ungaria (mai ales sub formă Kupsa) și posibil în Germania unii dintre purtătorii numelui Kupsch, precum și în SUA, în urma emigrării multor ardeleni înaintea primului război mondial și în perioada interbelică. Numele s-a raspandit mai ales în statele New York, California și Illinois scris sub forma Cupsa, New York și New Jersey sub forma Cupsaw sau Cupsha, iar în New York, North Dakota și Ohio sub forma Kupsa.
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
primul război mondial, germanii au emigrat în Germania și Austria, acelasi destin urmându-l și o parte dintre evrei. Evreii rămași au contribuit la dezvoltarea orașului, unii dintre ei fiind membri în Consiliul orășenesc. Comunitatea s-a dezvoltat. În perioada interbelică funcționau aici două societăți culturale evreiești. La Liceul "Dragoș Vodă" se predă religia mozaica de către rabinul dr. Wolf Mischel (1907-1921) și de institutorul liber Wetter (1921-1925). Din 1925, profesorul de religie mozaica nu a mai fost plătit din bugetul statului
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
de la Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume oficial: «Penitenciarul București» ) a venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de «penitenciarul Jilava» după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție. Masacrul de la Fântâna Albă a fost un
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
munteni din Poiana Micului au emigrat în Bosnia , de unde, în anii 1923-1924, o parte dintre ei au emigrat în Brazilia (în regiunea Rio-Negro). După Unirea Bucovinei cu România (1918), ponderea polonezilor din Poiana Micului s-a menținut ridicată. În perioada interbelică, satul Poiana-Micului a făcut parte din Plasa Homorului a județul Câmpulung. În anul 1930, populația satul Poiana-Micului era de 1.636 locuitori, dintre care 871 germani (53,23%), 741 polonezi (45,29%), 11 evrei (0,67%), 10 români (0,61
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
de locuri, apoi și dispensarul județean, o maternitate, un sanatoriu. Pe această arteră erau, chiar în centrul orașului, trei tipografii, teatrul de lemn, clădirea închisorii (prezentă și acum). În decembrie 1904 a avut loc sfințirea capelei pe lângă păușcărie În perioada interbelică pe această stradă principală a activat Biroul tehnic L. Botviniuc, care se ocupa cu construcția morilor, fabricilor de ulei și instalațiilor industriale, depozit de stofe și postavuri, depozite de lemne, Banca Românească, Banca Moldovei, Liceul evreiesc de băieți și fete
Strada Ștefan cel Mare din Bălți () [Corola-website/Science/323799_a_325128]
-
secolului XIX, de către de profesie avocat. Pînă atunci valoarea științifică a peșterilor era recunoscută doar prin contribuția la alte științe statornicite, cum ar fi geologia. Tot el a întemeiat și prima organizație dedicată studiului peșterilor - Société de Spéléologie. În perioada interbelică cele două mari figuri ale speologiei au fost și , primul fiind amator, al doilea profesionist. De la ei, și bineînțeles mulți alții, a preluat ștafeta mișcarea speologică, care după a doua jumătate a secolului al XX-lea a cunoscut o creștere
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
A urmat în 2009 un volum de lirică pentru copii, "Trippeltrappeltreppe", iar în toamna lui 2011 i-a apărut romanul "Die sieben Leben des Felix Kannmacher" ("Cele șapte vieți ale lui Felix Kannmacher"), a cărui acțiune are loc în România interbelică. Într-o recenzie apărută în "Siebenbürgische Zeitung", Doris Roth remarcă modul în care sunt creionate personajele, atmosfera și limba, considerând că acestea fac din carte una sofisticată și plăcută. Este și traducător, din italiană și română în germană.
Jan Koneffke () [Corola-website/Science/323047_a_324376]
-
după lovitura de stat eșuată din ianuarie 1941, devenind adversari ai regimului Antonescu, s-au văzut nevoiți să colaboreze cu inamicii lor de dinainte de război: comuniștii. Unii "legionari", în special cei din mediul muncitoresc și cei care erau împotriva elitelor interbelice, au profitat de mână întinsă mai ales că alternative părea să fie închisoarea; alții, precum Ion Gavrilă Ogoranu au preferat clandestinitatea, împotrivindu-se pe cale armată împotriva comuniștilor și a ocupantului sovietic. De-a lungul războiului rece, Occidentul, în special Franța
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
După decesul capului de familie, clădirea este scoasă în vânzare și cumpărate de administrația orașului în 1914. Până la 1918 în această clădire s-a aflat zemstva orașului. La 3 martie 1918 aici a fost votată unirea cu România. În perioada interbelică clădirea a servit drept local prefecturii județului Bălți . A fost cea mai arătoasă casă din oraș, construită în mijlocul grădinii conacului. În 1934, Etti-Rosa Spirer realizează proiecului de „Amplificare a Casei Bodescu pentru sediul Prefecturii”. Clădirii cu un nivel i s-
Casa Bodescu () [Corola-website/Science/323087_a_324416]