9,370 matches
-
predomină nisipul grosier în stratificații cu pietrișuri provenite în mare parte din materialele proluviale aduse de torenți. Valea Argeșului răzbătând din spectaculoasele chei cu același nume, se lărgește în Depresiunea Arefului printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12% și mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea se îngustează căpătând aspect de defileu, cu versanți
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
de 2-3m de pietrișuri. La confluența cu Valea Iașului al treilea nivel de terase de 30-45m se continuă spre nord -vest pe valea amintită, cu extindere de peste 1km, fiind plană cu unele zone depresionare în bună parte ocupată de intravilan. Lunca situată la 1-2m față de albie, este puternic influențată de modificările antropice survenite aproape pe toată lungimea văii Argeșului prin crearea lacurilor și canalelor de dirijare și regularizare a cursului. Valea Argeșelului. Sectorul subcarpatic pe care îl traversează această vale se
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vale se desfășoară între Nămăiești și Boteni adică din prelungirea nord-estică a Depresiunii Câmpulungului și până în depresiunea de la Lucieni. La ieșirea din zona montană în depresiunea de contact dintre conglomeratele de Mățău și marnele și șisturile disodilice, valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
valea Argeșelului are lunca mai ridicată cu 80-120m față de cea a Râului Tîrgului sau a Dâmboviței (700m altitudine pe Argeșel, 620m pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cu energie mare. De asemenea rama depresiunii formată din conglomerate helvețiene cu elemente cristaline cu ciment silicios s-a păstrat înaltă și cu versanți abrupți. De la baza acestor contraforturi, acoperite în cea mai mare parte de păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă doar la albia minoră de circa200-300m lățime și coborâtă la 480m altitudine. Pe versanții abrupți și afectați de pornituri de teren, se văd conglomeratele, nisipurile și gresiile burdigaliene scoase la zi de eroziunea foarte puternică. Depresiunea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
-i verifica adâncimea, iar căpitanul decide atunci să se ducă el. Batalionul reușește să forțeze albia râului și să ajungă pe malul celălalt cu pierderi mari, permanentizând astfel capul de pod. Trupele române urmau să încercuiască armata germană în depresiunea Lunca, iar în acest scop trebuia aruncat în aer viaductul care o străbătea pentru a tăia posibilitățile de retragere ale trupelor germane. Succesul acțiunii ar fi dus la scoaterea din luptă a aproximativ 200 de tancuri ale Wehrmachtului. Petrescu și-l
Sfînta Tereza și diavolii () [Corola-website/Science/327455_a_328784]
-
cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal și, prin extensie, o porțiune de teren cu suprafața înclinată. ul reprezintă o suprafață înclinată, desfășurată între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul de
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
ei un profil de echilibru. Este stadiul de maturitate, când relieful evoluează mai încet și mai echilibrat. După sute de mii sau milioane de ani, se ajunge în stadiul de bătrânețe al reliefului, când interfluviile sunt măcinate până aproape de nivelul luncilor râurilor; în locul muntelui eroziunea a creat o câmpie ușor ondulată, numită peneplenă. Cea mai rapidă nivelare a reliefurilor înalte are loc în climatele secetoase și se face prin glacizări; aici interfluviile se reduc că lățime, dar rămân mereu înalte, până ce
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali. Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, cu păduri de conifere sau de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi de luncă, de pajiște sau de stâncărie. Păduri de conifere cu arboret de brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Spre deosebire de torenți, care desfășoară o eroziune impresionantă, dar de scurt timp și pe spații foarte restrânse, râurile și fluviile au cursuri permanente ce merg de sub vârfurile munților sau dealurilor până la mare sau ocean
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
uneori brusc poziția în spațiu și a caror formă nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
după ce s-a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează un strat de aluviuni
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc, retezate aproximativ la același nivel. Urmează un strat de aluviuni, heterogen din punct de vedere petrografic și granulometric. În partea superioară, albia majoră este acoperită de un strat de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
din spălarea solului; de aceea malul rezultat este în general foarte fertil. Afară de stratul de argilă aluviala se mai pot întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită creșterii volumului de apă și datorită rocii care este mai friabila în această
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
întâlni, la marginea albiei majore și materiale coluviale, venite de pe versant, precum și conuri de dejecție, formate de afluenții laterali. Aspectul luncii în profil longitudinal este în funcție de marile unități morfologice pe care le străbate râul precum și de rocile traversate. De regulă, lunca se lărgește din amonte spre aval, datorită creșterii volumului de apă și datorită rocii care este mai friabila în această parte. Pe parcurs ea poate prezenta lărgiri și îngustări locale, ce merg până la dispariția să. O mare influență, în dezvoltarea
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
o au nivelele de bază provizorii, adică: pragurile, cascadele și alte rupturi de pantă ale profilului longitudinal, precum și cheile. Acestea impun formarea în amonte sau în avale de ele, a unei zone inundabile mai largi. În chei, cascade și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o câmpie aluviala. În profil transversal, lunca este ușor
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și praguri, lunca dispare de cele mai multe ori. În schimb, în unele depresiuni intramontane, pește zonele subsidențe și pește câmpiile din apropierea nivelului de bază ea se poate dezvolta mult în lățime, devenind ceea ce se numește o câmpie aluviala. În profil transversal, lunca este ușor bombata lângă albia minoră. La inundații, apele care au ieșit peste maluri își pierd viteza în mod brusc și sunt nevoite să depună. Cele mai intense aluvionari se fac imediat în apropierea mâlurilor, care în felul acesta se
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]