10,006 matches
-
000 de latino-americani nu au acces la apa potabilă (Ziarele) America Însă nu e cinică. Ea, ca și aliații săi europeni, nu reușește să priceapă că dușmanul, Într-o lume a foametei, nu este comunismul - este foamete. În satul meu natal, În Siria, locuiam la câțiva metri de conducta companiei Irak Petroleum. Copil fiind, vedeam această bogăție țâșnind din pământ pentru a se furișa În conductele ce o transportau spre porturile de unde era exportată, În timp ce acasă și la școală tremuram de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
gândul acestuia - al lumii, din care se construiește imaginarul artistic al volumului. Răstignit, așadar, între două culturi, între două istorii, între două lumi, la fel ca Basarabia, și impregnat de această dihotomie, deși rămâne, în mod firesc, atașat de spațiul natal, poetul propune, prin scrierile sale, un univers în care armonizează influențe distincte, aspecte care i-au înrâurit formarea personalității, de la Ecleziast și până la beat generation, într-o așteptare, aparent fără obiect, în care Godot, pe care îl amintește de câteva
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
mai avea cu cine-i vorbi, acolo, departe, limba, dar După ceva tăcere / de sus / Dumnezeu a spus: / - Cu mine. Spre deosebire de confrații lor din țară, scriitorii români contemporani din afara granițelor nu se sfiesc să-și exprime direct sentimentele față de pământul natal (Iubesc țara în care m-am născut) și, de aceea, între frustrare, nostalgie și cinism, Leo Butnaru își manifestă mândria de a aparține unui popor și unei țări, care i-au dat lumii pe Brâncuși, pe Brauner, pe Tristan Tzara
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
această categorie, un indirect omagiu închinat dacismului și, totodată, un avertisment: Te bucură, moșule, baciule, de zestrea bordeiului, / brazii, gorunii, păstrează-i ca brâie de viscol..., fiindcă, oricum, ajungem, suntem / pe marginea genunii. Un vădit atașament față de strămoși, față de pământul natal, față de tot ce constituie zestrea neamului, se remarcă în multe dintre poemele din volum (Sfinte transfuzii, Legenda perfectă, Râu blestemat etc.): De ce, râu sărman, blestemat / (blestemat cu blestem de durere!) / de ce încă te mai iubim..., susținut de un tezaur de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
lui Vasile Voiculescu, ne bate primăvara-n inimi, în poezia lui Florentin Popescu, toamna e vizitatorul aproape ritualic: ne bate iar toamna în ferestre, iubito și, din nou, tăcerile vin ca zăpezile, încât aproape orice duce gândul înapoi la satul natal, ale cărui zvonuri numai el, poetul, le aude, după cum tot el le poate recepta pe cele străvechi, ale copitelor cailor călăriți de vizigoți, străbătând Caucalandra, și pe care eul liric îi urmărește, închis într-un trunchi de arin, cu sufletul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
fotă și ie, ca-n basme de frumoase, imagine emblematică, susținând paseismul poeziei: a fost demult / demult / serafic de demult. Instantanee marcante pentru o epocă de suflet a poetului, icoane ale trecutului, al căror fundal e lumea rurală din Muntenia natală, se construiesc în basorelief: C-un snop de grâu în brațe cum privea / spre cerul plâns în ochii puri răsfrânt / era ca o nălucă din pământ / mișcată la un semn de teama mea. Înclinat spre spectacular, eul artistului se manifestă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
deși a fost traversat de atâtea experimente literare, a rămas fidel visului de a-și înnobila, continuu, prin creație, Astralia, universul căruia a învățat devreme să-i identifice și să-i slujească pe altarul poeziei coordonatele pornite din lumea sa natală și crescute apoi în orizontul sufletului mare al poetului. Volume apărute sub egida Asociației Universul Prieteniei Iași Universul Prieteniei-Primăvara Volum colectiv de poezie, Editura AS`S, Iași2008 Universul Prieteniei Vara Volum colectiv de poezie, Editura AS`S, Iași 2009 Universul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
totală, primind ce îi va oferi destinul. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU ȘI KATHERINE MANSFIELD “Literatura la feminin” articol de Andreea Rasuceanu O neștiută competiție pare să se desfășoare, în intervalul dintre anii 1919-1922, între două scriitoare ale vremii, fiecare cu spațiul ei natal, un topos exotic și mărginaș, misterios și aparte: Katherine Mansfield se naște în Noua Zeelandă, tărâm insular pierdut în apele Pacificului de Sud, iar Hortensia Papadat-Bengescu de cealaltă parte a lumii, la porțile Orientului, tărâm aflat la confluența dintre giubeaua turcească
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și vede părinții întorcându-se încet de la mormântul lor, „înfrigurați în haine cenușii", prinde o idee într-o groapă cu lei și o aruncă într-o oală cu vin, mai face câte un chef cu vin de Burdusaci, satul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: „învălurau cu chiot băutura/Holtei pizmași albiți în țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin". Sarabanda versurilor rupte din
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
se afla capital Daciei? Cum l-a salvat Șuier pe stăpânul său? 2. Delimitați fragmentele și scrieți ideile principale. 3. Povestiți textul în scris. 4. Alcătuiți familia de cuvinte a substantivului prieten. Citiți și aflați mai multe informații despre locul natal. " Drumeția prin mahalalele Iașului, prin łicău, prin Tătărași, pe sub dealul Galatei au însemnat un izvor nesecat de fericire .... Drumețiile pe dealul și pe coasta de la Aroneanu, pe piscul Cetățuiei, pe versantul de la schitul lui Tărâța, pe toate văile împreunate dinspre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
tineretului legionar, suflete neprihănite. A stat doi ani în captivitatea Moscovei, dușmanul Crucii, împotriva căruia a luptat, adus apoi în țară și judecat de trădătorii de țară, condamnat la moarte și împușcat la Jilava. A murit, totuși, pe pământul său natal și, probabil, osemintele lui au fost arse și aruncate în necunoscut. Ura lui împotriva Mișcării Legionare a întunecat orice rațiune, a consternat și a însângerat multe inimi românești, iar această nefericită Țară a fost aruncată în anarhia panslavă comunistă datorită
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Iuda lucrează, șarpele amăgitor ne încolăcește tot mai mult grumazul până la sufocare și scuipă otravă! Închid ochii și văd cum ocupantul bolșevic ne pângărea credința, ne dărâma altare, ne mutila și falsifica istoria, jefuia și îneca în sânge pământul meu natal. De ce și azi când guvernează o democrație atât de lăudată, legionarii sunt pândiți de aceeași soartă de osândiți și puși în afara legii? De ce, pentru ce și până când? Neamul nostru, mereu rătăcitor, nu-și mai regăsește matca sa, când faptele sale
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
întîmplat și sunt mulțumit că nici măcar zeii n-au puterea să schimbe ceva în trecut. Amănuntul că sunt primul din Lisa care visează deșerturi mă poate face, doar, să zâmbesc, înseamnă că adaug și eu ceva la zestrea meleagurilor mele natale. 30. Dacă sunt un conservator ― și, probabil, sunt ―, ar mai fi ceva de lămurit. În destule privințe, am "progresat" (depinde ce sens dau "progresului") între Calea Secii și Calea Victoriei. Am devenit un orășean oarecare, cu simțurile tocite și comod. Nu
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
programa școlară. Toate însă făceau parte din așa zisa pregătire și educație a viitorilor specialiști puși să conducă un oarecare proces de producție, sistem similar folosit de altfel în toată lumea. Din gară trebuia să ia trenul, să ajungă în orașul natal unde locuiau părinții și a petrecut copilăria până la terminarea liceului, când a plecat spre alte centre universitare. În timp ce alerga prin Gara de Nord l-a străbătut iar sentimentul acela ciudat de tristețe și inutilitate care punea deseori stăpânire pe el. Dar să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
sau o mare avere, dar visa - așa cum visase de multe ori - ca lucrările ei să fie văzute și apreciate de alți pictori; să impresioneze unele persoane din public și să le coloreze percepțiile; să fie expuse, poate, în orașul ei natal, ca să poată dărui ceva în schimb oamenilor cu care crescuse, să-și răsplătească părinții pentru credința și răbdarea pe care ei le sădiseră și care o ajutaseră atât de mult în cele mai grele moment de îndoială în valoarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și el în dimineața aceea. Avea o înfățișare cu totul diferită de Conrad, deținătorul anterior al acestui post dezirabil: căci abia dacă avea un metru cincizeci înălțime, peste șaizeci de ani și stabilindu-se de curând în Anglia din Polonia natală, nu vorbea boabă de engleză. Dădu din cap brusc spre Michael și Phoebe, apoi rămase la oarece distanță de ei, sprijinit de balustradă. — Cred că soțul lui Hilary ar fi pus piciorul în prag, șopti Phoebe. Ultimul ei pilot era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aceea cu zborul pe deasupra pomilor din grădina părintească de pe malul Nistrului (sau pe malul Bâcului?), sub privirile admirative ale tatălui și fraților (unii deja decedați). De altfel, Domnul R. constată adeseori că, deși parte din familie doarme în cimitirul satului natal (dar și sub zăpezile lagărului siberian!), sentimentul morții nu este atât de copleșitor, cel puțin în vis. P.H.L. are o intuiție remarcabilă: Eros este mai puternic decât Thanatos atâta vreme cât în viața Profesorului continuă să existe (chiar dacă acum se întâlnesc ceva
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
incredibil: nu întâlnise niciodată vreo pasăre care să-l confunde (ca pe văru-său) cu un copac sau cu un par! Împrejurările au făcut să nu-și mai vadă vărul timp de vreo 25 de ani. Revenit, în fine, în satul natal, Domnul R. și-a regăsit fostul tovarăș de joacă, bărbat la casa lui, cu nevastă și copii. Fabula cu aceeași dezinvoltură ca odinioară. Între altele, i-a povestit, cu lux de amănunte, participarea („chiar săptămâna trecută!”) la înmormântarea unchiului lor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
propria-i mobilitate, dar preocupat tot timpul să nu atingă sârmele electrice întinse pe stâlpii de pe marginea drumului. Deși zborul din vis ar putea semnifica absolută libertate, totuși (își aduce aminte perfect!) urma totdeauna traseul prestabilit al drumului din satul natal sau al vreunei străzi dintr-un oraș necunoscut. La fel, iubirea pentru Teodora l-a ridicat la înălțimi nebănuite vreodată, conducându-l, pînă la urmă, pe calea previzibilă la capătul căreia a găsit o casă reală, prin ale cărei ferestre
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
din basmele de demult. Dar acum era prea târziu, bătrânul murise. Întovărășirea venise, iar Costică era în pușcărie, că el nu era pe placul noii orânduiri Socialiste de la București. Când a plecat Petrache ultima dată la București din satul lui natal era foarte necăjit că nu l-a putut ajuta pe Costică al lui să scape de pușcărie. Sava, fratele lui, murise, iar el nu mai ținea minte nucul la care îngropase mult aur și acum se ridicase biserica satului pe
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de zile. Ard în pară și în foc, of, noroc, noroc, noroooc ... Biografie Gheorghe Boancă pictor, sculptor Fiul lui Petrache și al Minodorei Boancă, născut la 12 noiembrie 1948 în comuna Țibănești, județul Iași. Școala primară o urmează în satul natal Glodenii Gândului. Ajungând la vârsta maturității vine în Iași și se angajează la Combinatul de Fibre Sintetice. Pasionat de desen și atras de lumea culorilor, pășește în cenaclul de pictură al întreprinderii. Ședințele cenaclului se țineau periodic, unde participau și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
asta și după spusele doamnei care-i stăpînea acum casa și cu care am vorbit despre el, cîntărind nu numai Înfățișarea lui de seninătate latină, așa cum i-o descrisese doamnei fosta lui soție, dar și după actul desprinderii de solul natal, ce dovedea mobilitatea care-l caracteriza și pe care o transmisese fiicei sub forma nonconformismului, ca un alt mod al aventurii existențiale. Mă gîndii la Keti... Dar În după-amiaza aceea, cînd umbrele invadară Încăperea, Keti se ivi din nou lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
întindeau provinciile romane -, iar de cealaltă parte, păduri nesfârșite, unde puterea Romei nu reușise să pătrundă. Își închipui că zboară până în Britannia, ocupată de puține legiuni, și că apoi coboară spre miazăzi și străbate plutind Galliile, Tolosa și satul lui natal, iar mai departe Pirineii și Hispania, unde fratele său luptase curajos pentru Galba, și mai încolo Lusitania, unde într-o zi de vară o îngrijise pe sclava preferată a lui Otho, care fusese un guvernator înțelept vreme de treisprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
municipal Dorohoi, în prezența a peste 200 de oameni, prezenți la aniversarea a 600 de ani de atestare documentară a localității, în calitate și de dorohoian invitat Augustin Eden - Valerian Țopa le-a comunicat participanților cvadropoemele sale, omagiu adus localității natale al cărei cetățean de onoare se numește. Printre cei care i le-au solicitat s-a numărat și subsemnatul. Expediindu-mi-le mi-a comunicat: „Mă bucur că v-au plăcut cvadropoemele mele.” Dar cui nu-i place „joaca” cu
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de la început, el dezvăluie sentimentul pe care l a încercat la întocmirea lu crării și care este al oricărui căutător și explicator de documente, dăruite celor care te adresezi. „Student fiind, am dorit să aflu care erau originile satului meu natal în care am copilă rit, am învățat și am crescut. Pe măsură ce identificam informații disparate, curiozitatea de a afla și mai multe m-a făcut să caut mereu, până când mi-am format o idee generală asupra trecutului satului.ʺ Ușor de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]