15,863 matches
-
sunt sau nu armonizabile cu ale noastre. Ce simpatii, ce antipatii se 'ncap aci, în cestiuni de daraveri materiale, de negoț, de import și esport? Nici una. Pozitiv simpatică ar deveni monarhia numai atunci când și românul de acolo ar fi în patria lui tot atât de ne]mpiedecat în dezvoltare precum e ungurul sau polonul; când monarhia l-ar considera și l-ar pune pe-un picior egal cu celelalte naționalități. Atunci în adevăr n-am avea cumpăna lui Shylock în mână nici în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Copiii ei? O mai fi având ea copii adevărați, sau tot ce furnică deasupra mulțimii e o adunătură de bastarzi suplantați adevăraților ei fii, fără umbră de simțire pentru onoarea și demnitatea țării? Bastarzi rahitici cari speculează numele și demnitatea patriei lor, mijlocitori ai rușinei între țară și străini! Astfel cel întîi An Nou al noului regat primește în inventarul lui o umilire. Ce-ar fi fost mai simplu în adevăr decât de-a evita cu totul o asemenea umilire, de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
kilometru. În În orice caz mare efuziune de sentimente patriotice și de vin profir. CREDITUL MOBILIAR (1) 2264 Proiectîndu-se înființarea unei bănci în companie numită Credit Mobiliar avem în România spectacolul comic de-a vedea foile invocând când naționalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. {EminescuOpXII 466} {EminescuOpXII 467} Între fondatorii acestei bănci întîmpinăm în adevăr o sumă de nume cunoscute, începînd cu inevitabilul prinț Dumitru Ghica și sfârșind cu onor. redactor al "Romînului" pe care ne-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zidește; ele n-au nimic sfânt și numai lucruri sfinte creează idealuri și 'mboldesc pe oameni să se-ncumete a lupta pentru ele. La rasele {EminescuOpXII 489} {EminescuOpXII 490} vechi câștigul de bani și plăcerile materiale sunt singura țintă. Dar patrie, dar naționalitate, dar religie, dar binele public sunt cel mult pretexte ce se invoacă pentru a amăgi mulțimea. Ele sunt minciuni oficiale, nimic mai mult. De aceea-i vom și vedea pe fanarioții noștri luând de zece ori pe zi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
dar naționalitate, dar religie, dar binele public sunt cel mult pretexte ce se invoacă pentru a amăgi mulțimea. Ele sunt minciuni oficiale, nimic mai mult. De aceea-i vom și vedea pe fanarioții noștri luând de zece ori pe zi patria în gură, pentru a o vinde de zece ori. Părerea cronicarului Ion Neculce că toate relele țării acesteia de la greci se trag e adevărată azi pentru copiii acelor oameni, precum era adevărată în vremea cronicarului. Basarabia de la Hotin pân-la mare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
apartenență politică. Aceștia nu știu sau au uitat că 70-80% din patologie se rezolvă cu cheltuieli minime și În unități cu dotare medie de tipul unui spital orășenesc sau rural, la Îndemâna omului sărac uitat de lume În cătunele și satele patriei, la rândul lor uitate de binefacerile civilizației și În egală măsură neînțeles de cei care conduc din birou. Pentru aceștia din urmă (plebs scribax, cum Îi numea Eminescu), nu are nici o importanță dacă o boală se tratează cu 100 lei
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
fost dictatura comunistă. Prin programul său diabolic de Îndoctrinare și de exterminare, mai ales În rândul studențimii, dictatura comunistă manifesta o adevărată obsesie Împotriva studenților, pentru simplul fapt că această categorie socială nu rareori a marcat decisiv evoluția istorică a patriei noastre, animată fiind de nobilele sentimente ale dragostei de neam, patrie și Dumnezeu. Am aici În vedere cele două generații de aur ale istoriei noastre naționale: generația pașoptistă și generația de la „22” din perioada interbelică. Ori aceste sentimente contraveneau flagrant
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
exterminare, mai ales În rândul studențimii, dictatura comunistă manifesta o adevărată obsesie Împotriva studenților, pentru simplul fapt că această categorie socială nu rareori a marcat decisiv evoluția istorică a patriei noastre, animată fiind de nobilele sentimente ale dragostei de neam, patrie și Dumnezeu. Am aici În vedere cele două generații de aur ale istoriei noastre naționale: generația pașoptistă și generația de la „22” din perioada interbelică. Ori aceste sentimente contraveneau flagrant doctrinei ateist-comuniste, susținută cu cerbicie de o structură de torționari (alogeni
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aici că nici Dumnezeu nu a Îngrădit libertatea omului, lăsându-i dreptul și privilegiul de a alege, aspect care a fost și este de neconceput pentru ideologiile totalitare. Nu ați cunoscut prin urmare Îndoctrinarea materialist atee care Începea cu șoimii patriei și ajungea până la elita privilegiată a vremii, trecând prin stadiile de pioneri și uteciști, elită care din nefericire și astăzi după 18 ani, cu puține excepții, formează grosul vorbitorilor și reformatorilor de ocazie, populând deseori de o manieră grotescă media
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu uitați nici un moment că pentru ea au pătimit generații Întregi. 4. Indiferent unde vă vor duce pașii pe cărările greu de descifrat ale destinului, nu uitați că pentru om ca ființă, identitatea sa este dată de părinți, naționalitate și patrie, așa cum la nivel de colectivitate identitatea este dată de etnie, tradiție și cultură. Prin urmare: cunoașteți-le și prețuiți-le pentru că; strămoșii, tradiția și baștina reprezintă trecutul fără de care prezentul nu ar fi posibil, așa cum nici viitorul nu s-ar
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ei și pe care tezaurul de Înțelepciune al bibliei ni le oferă cu generozitate. idealul profesional; ceea ce Înseamnă pregătirea asiduă pentru dobândirea competenței și performanței care să contribuie deopotrivă la Înălțarea voastră și propășirea materială și spirituală a neamului și patriei. În spiritul acestor idealuri avea să Înflorească cea mai fertilă perioadă din istoria culturii române, când românismul cuprins În spațiul său natural al României Mari, așa cum preconiza Eminescu, avea să intre În rândul marilor culturi europene prin marii creatori de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
un drum fericit În viață cu Împliniri și realizări care să-i bucure În primul rând pe ei și În egală măsură pe cei care i-au ajutat și-i ajută să-și Împlinească idealurile, pentru propășirea, Înflorirea și dăinuirea patriei străbune. Cuplul mamă-copil, o realitate biologică și socială “Viața naște viață, viața cere viață; este eternul adevăr pe lângă care toate celelalte realități nu sunt decât simple artificii”. Nimic nu pare mai emoționant decât atunci când privești un cuplu format dintr-o
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ceea ce a făcut ca În primele etape ale dezvoltării societății umane să constituie nucleul organizării sociale prin formarea triburilor, ginților, neamurilor și apoi națiunilor. În acest context nu este de mirare că pentru antinaționaliști sau internaționaliști (de regulă oameni fără patrie) distrugerea familiei a fost și este o țintă, pentru că ei știu foarte bine că subminând-o și distrugând astfel temelia unei națiuni poți distruge națiunea Însăși. Politicile agresive de deznaționalizare ale marilor imperii, mișcările culturale care Însoțeau valurile migratoare: panelenismul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
producția de rulmenți sau despre un sejur turistic pe care pacientul și l-ar dori. Supralicitarea acestei idei s-a dovedit a fi o gafă monumentală a sistemului când a desființat spitalele orășenești și rurale, ceea ce pentru cătunele și satele patriei Înseamnă un dezastru, pentru că efectiv condamnă 48% din populația României trăitoare În mediul rural. Este o pornire atât de evidentă Împotriva acestui segment de populație, Încât se creează impresia dorinței efective de a decima mediul rural. Pentru susținătorii acestui mod
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lor fiind cele netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
netrecătoare, esențiale, dumnezeiești care le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
le aduc bucuria Întâlnirii și a unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unirii cu Dumnezeu. Sfinții mucenici nu prețuiau atât viața aceasta, cât pe cea viitoare, doreau Întâlnirea cu Dumnezeul‑Iubire ai Cărui ucenici erau. Precum Înșiși mărturiseau, orice patrie le era patria lor și orice patrie le era totuși străină, căci patria lor adevărată era cea cerească. Așa se explică curajul lor În fața morții, ei mergând cu picioare vesele la marea Întâlnire cu Domnul vieții. Ei nutreau convingerea că mărturisirea lui Hristos și moartea martirică le este mântuitoare, deschizându‑le, după moartea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
a avut efect vindecător pentru dânsa. Un bărbat din Lamia, care suferea de nebu‑ nie, a mers la sfânt. După ce Sfântul Nectarie a citit rugă‑ ciuni de exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie, În momen‑ tul În care el Împărtășea, ea a văzut că strălucea de lumină divină. A
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spre deosebire de ai lui Nietzsche, sunt doar măști râzânde, sub care străjuiește nimicul: "Iară noi? Noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe zdrobite, / Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte, / Măști râzânde, puse bine pe-un caracter inimic; / Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază; / În noi totul e spoială, totu-i lustru, fără bază; / Voi credeați în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!" De aceea, pentru Eminescu, eterna reîntoarcere, ca simplă mișcare de preluare a măștilor din arhiva umanității, produce
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
momentul închipuitei morți a identicului, la care nici nu mai poate avea acces. Iarba eminesciană crește, pe când iarba epigonului e numai de decor, doar mască. De aceea, epigonii mânjesc marea cu valuri, cerul cu stele, Dumnezeu ucis e doar umbră, patria o frază etc. Mai departe, în confruntarea himenală, implicând clipa ruperii de simetrie, care, în limbaj, e sintaxă, producătoare de sens, Derrida e nevoit la alte nuanțări, zicând că jocul nu e falsitate, ci aluzie iar nu simplă iluzie. Derrida
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
atunci, nu le cunoșteau. Primejdia dezordinii din Turnul Babel nu mai era acum, sensul lumii inversându-se de la opacitate la transparență, la lumea-lumen, într-o splendidă armonie a diversităților, care constituie esența creștinismului. Nu a cunoscut antichitatea sentimentul național? Dimpotrivă, patria a fost o valoare fundamentală a vechii Europe (și nu numai) de vreme ce i s-au dedicat epopei de măreția Odiseei sau a Eneidei. Ithaca este simbolul iubirii de patrie, care nu se stinge nici după zeci de ani. Ovidiu a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
care constituie esența creștinismului. Nu a cunoscut antichitatea sentimentul național? Dimpotrivă, patria a fost o valoare fundamentală a vechii Europe (și nu numai) de vreme ce i s-au dedicat epopei de măreția Odiseei sau a Eneidei. Ithaca este simbolul iubirii de patrie, care nu se stinge nici după zeci de ani. Ovidiu a simțit nostalgia Romei până la moarte, iar Dante a tânjit, din exil, după Florența sa dragă. În atare privință, cei vechi ne erau superiori, cu atât mai mult cu cât
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stinge nici după zeci de ani. Ovidiu a simțit nostalgia Romei până la moarte, iar Dante a tânjit, din exil, după Florența sa dragă. În atare privință, cei vechi ne erau superiori, cu atât mai mult cu cât iubeau fără ideologia patriei. Abia în timpurile moderne, când sentimentul patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cât iubeau fără ideologia patriei. Abia în timpurile moderne, când sentimentul patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită iar nu trăită fiind apanajul demagogilor fulgerați în Scrisoarea III și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]