10,156 matches
-
în Sports Illustrated Swimsuit Issue, devenind primul model israelian al acestei reviste, în care a apărut în compania formației rock Aerosmith. În 2009, Refaeli a fost covermodel pentru Sports Illustrated Swimsuit Issue. O fotografie a ei în bikini, a fost pictată pe un avion de tip Boeing 737 în cadrul unei campanii de promoție pentru Southwest Airlines, dar această idee a fost foarte criticată de o parte din public, ca nefiind decentă. În luna octombrie a aceluiași an, Refaeli a fost din
Bar Refaeli () [Corola-website/Science/318558_a_319887]
-
zugravul este întâlnit în numeroase monumente din satele transilvănene, pentru Filip, avem la Acmariu, singura mărturie a activității sale, după prezenta, alături de Stan și celălalt frate Iacob, în 1761, pe șantierul de la Curtea de Argeș. Pereții lăcașului de la Acmariu nu au fost pictați, ci, printr-un sistem de panouri, au fost împodobiți cu xilogravuri, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, și prima parte a celui următor, atestând perioadă de înflorire a acestei creații artistice a țărânilor români din Transilvania.
Biserica de lemn din Acmariu () [Corola-website/Science/318598_a_319927]
-
Academia "Julian" în clasa profesorului Tony Robert-Feury, iar în iunie 1997 este admis la Academia de Arte Frumoase din Paris în atelierul profesorului Jean-Léon Gérôme. Îl interesează pictarea tablourilor cu naturi moarte realiste și interioarele domestice. Mai târziu, Vuillard va picta deasemenea peisaje sub formă de mari panouri decorative. În 1889, Maurice Denis îl convinge să se asocieze unui grup de artiști dizidenți din Academia "Julian", care realizează opere impregnate de simbolism și spiritualitate, grup care se autoproclamă confreria ""Les Nabis
Édouard Vuillard () [Corola-website/Science/318673_a_320002]
-
a tencuit biserica pe exterior. Pereții au fost văruiți în culoarea albă. În perioada 1995-2000, s-au efectuat o serie de reparații curente, fiind revopsit interiorul, iar pereții exteriori au fost retencuiți și văruiți în culoarea kaki. Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind recent zugrăviți în culorile galben, albastru și roșu. Catapeteasma datează din secolul al XIX-lea, pictura sa fiind refăcută. Ea provine de la Schitul din Pădurea Boroșești (care aparținea de Epitropia Sf. Spiridon), iar icoana "Crucea
Biserica de lemn din Boroșești, Iași () [Corola-website/Science/318690_a_320019]
-
află un text scris în limba română cu caractere chirilice. La sud-vest de biserică se află o piatră veche de mormânt cu o inscripție cu litere chirilice: ""1838 maiu 28 sau săvr(șit) Marie, Nede.. de.. 1843"". Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind acoperiți cu multe icoane, dreptunghiulare (Maica Domnului cu pruncul, Sf. Nicolae) și în medalion (Maica Domnului, Nașterea Domnului etc.), pictate pe lemn, datând din secolul al XIX-lea. Catapeteasma din lemn sculptat datează din secolul
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
litere chirilice: ""1838 maiu 28 sau săvr(șit) Marie, Nede.. de.. 1843"". Biserica nu este pictată în interior, pereții săi fiind acoperiți cu multe icoane, dreptunghiulare (Maica Domnului cu pruncul, Sf. Nicolae) și în medalion (Maica Domnului, Nașterea Domnului etc.), pictate pe lemn, datând din secolul al XIX-lea. Catapeteasma din lemn sculptat datează din secolul al XIX-lea și are o pictură valoroasă. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. În anul 1995, s-au efectuat
Biserica de lemn din Ipatele () [Corola-website/Science/318754_a_320083]
-
baza octogonală. Pereții interiori ai bisericii sunt zugrăviți cu stele de culoare galbenă. Catapeteasma bisericii este donată de Vasile Lupu și datează din anul ctitoriei, numele meșterului fiind necunoscut. Ea este confecționată din lemn de stejar sculptat. Icoanele sfinților sunt pictate în stil neobizantin, acestea fiind restaurate în decursul timpului, observându-se suprapuneri de culori, mai ales la ramele icoanelor. Ca elemente decorative, este întâlnit aici un brâu de frânghie împletită, precum și chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare.
Biserica de lemn din Șcheia () [Corola-website/Science/318771_a_320100]
-
păstrat. Pr.prof.dr.acad. Mircea Păcurariu în lucrarea sa ""Sfinți daco-romani și români"" (Ed. Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994) menționează că biserica din Scânteia este atribuită de tradiția locală lui Ștefan cel Mare. În biserică este păstrat un amplu tablou votiv pictat în 1846 și care are, la partea inferioară, următoarea inscripție: "„Acest sfânt locaș cu hramul sfinților mai mari voievozi Mihail și Gavriil, din temelie ridicat întâiul de fericitul întru pomenire de Ștefan voievod cel Mare și apoi de Duca voievod
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
iconar renumit prin lucrările executate la cele mai alese biserici din țară. Pictura a fost executată de pictorii Iosif Keber și Vasile Rudeanu,stilul adoptat de cei doi fiind pictura neoclasică în frescă.Icoana Maicii Domnului cu Pruncul a fost pictată de către Părintele Arsenie Boca în Altarul Bisericii. Date cu privire la construirea bisericii oferă pisania aflată în interiorul bisericii, deasupra ușii de intrare: Biserica este așezată cu absida Sfântului Altar spre Strada Dr. Lister, cu intrarea dinspre Strada Sfântul Elefterie și prezintă o
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
în argint, o cruce din lemn ferecat în argint aurit, o icoană a Maicii Domnului îmbrăcată în argint, o Evanghelie cu litere chirilice datând din 1845, ferecată în argint, un policandru din lemn tare, o strană arhierească precum și tabloul ctitorilor pictat în ulei pe pânză. Biserica are formă de navă (corabie). Acoperișul este în formă de șarpantă învelit cu tablă galvanizată. Pe părțile laterale ale pereților exteriori se află câte trei pilaștri fictivi cu capiteluri murale, dispuși simetric, deasupra cărora se
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
transversale. Pe latura de nord a naosului se află un amvon din lemn ornamentat cu sculpturi simbolice și având un vultur ca suport pentru evanghelie. Altarul are o absidă semicirculară, cu adâncimea de 5,60 m. Biserica nu a fost pictată, pe pereții ei aflându-se icoane pictate în ulei pe lemn în stil bizantin, aparținând secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
al XIX-lea și al XX-lea. Catapeteasma este din lemn de tei cu 8 colonete verticale, cu baze și capiteluri ornamentate cu ramuri și frunze de viță de vie, sculpturi aplicate și poleite cu aur. Icoanele de pe catapeteasmă sunt pictate în secolul al XIX-lea și au rame poleite cu aur. Ușile împărătești sunt sculptate cu ramuri și frunze poleite cu aur.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
al României) venea adesea la vânătoare în pădurile Dobrovățului cu arhitectul Constantin Iotzu. Profesorul Iorga a stăruit către industriașul Malaxa, care a acceptat să confeționeze clopotele și să le doneze bisericii de lemn. De asemenea, mai sunt aici icoane vechi pictate pe lemn și potire din metal prețios lucrate în filigran. Biserica de lemn din Dobrovăț a fost inclusă într-un program de restaurare cu fonduri europene. În jurul bisericii se află o curte de 4.000 de metri pătrați, în care
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
circa 160 de metri pătrați. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Lăcașul de cult are un geam în absida altarului și două în pereții naosului. Pereții interiori și bolta de deasupra naosului sunt pictați în întregime în frescă reprezentând chipuri de ierarhi și sfinți și tablouri biblice. Printre decorațiunile care împodobesc biserica sunt de menționat două rozete pe tavan sculptate în lemn cu motive populare deosebite. Aceste rozete au fost copiate în perioada interbelică
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
se ajunge prin urcarea unei scări aflate într-o nișă din zidul nordic. Deasupra pronaosului se află o turlă clopotniță cu acoperiș în formă de bulb. Absida altarului are formă semicirculară și este decroșată față de restul construcției. Biserica nu este pictată în interior. Singurele porțiuni pictate sunt pe cupola naosului și pe pandantivii cupolei. Pereții interiori sunt văruiți în culoarea albă. Iconostasul bisericii este vechi.
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
lemn de stejar, netencuită, cu temelia din piatră. Este în forma bisericilor vechi, cu intrarea laterală. În vârful turnului e crucea cu șapte brațe și păunul alături, semn al creștinismului în primele veacuri și al biruinței. Interiorul bisericii a fost pictat pe pânză în ulei, probabil de către zugravul Petre din Preluca, în anul 1797, după cum rezultă din pisania de pe ușile împărătești în litere chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului mai există anul 1857, probabil atunci a fost consacrată pentru a doua oară, după cum menționează monografia satului, sau atunci să fi fost pictată. Existența acestei biserici a fost asigurată datorită lucrărilor efectuate în anii 1960 și 1972 prin eforturile părintelui Petru Radu, care a slujit timp de cinci decenii în parohia Dealu Mare, filia Drăghia, fiu al satului. Prin diligențele făcute de urmașii
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]
-
nu înăuntru, ci înspre despicătura prin care toată suferință lumii fie se scurge în afară, fie se revarsă, valuri-valuri, înăuntru. Temele lui sunt parte dintr-o cosmogonie care ar fi completă numai dacă pictorul ar fi nemuritor și ar putea pictă toată eternitatea. El nu este Dumnezeu, este un interpret al nodurilor creației. Un nod este un prilej de poticnire a vieții, o problemă: lucrul de care te împiedici când mergi întins, bucuros că toate îți merg. În miezul lor care
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
la rând, a refuzat să expună în saloanele oficiale, ca răspuns discret la excluderea lucrărilor sale de pe simeze - de trei ori consecutiv -, acestea fiind acuzate de indecentă nudului sau de misticism (pentru că, în 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau). (...)Orice cercetare a subtilelor relee spirituale și tematice, care fac posibilă opera acestui mare artist român, trebuie să pornească de la recunoașterea unui adevăr incontestabil: în persoana lui Vladimir Zamfirescu, Biserica Ortodoxă
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
are tablouri în colecții regale, în mari pinacoteci și în colecțiile unor șefi de stat din Norvegia, Danemarca, România, Italia, China, Bulgaria și chiar în Colecția Muzeului de artă al Vaticanului. În anul 1968, din iunie până la finele lui septembrie, pictase în frescă, singur, Biserica din Lunca Asaului, jud.Bacau. Interviuri
Vladimir Zamfirescu () [Corola-website/Science/316053_a_317382]
-
, comuna Baciu, edificată în anul 1710 și pictată în anul 1771 a fost înlocuită de actuala biserică de zid în 1916. Hramul bisericii de lemn era „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, hram moștenit și de actuala biserică. Între cele două războaie mondiale biserica a fost demolată. Construită ca
Biserica de lemn din Suceagu () [Corola-website/Science/316066_a_317395]
-
ugrav)”. Iconografia altarului prezintă următoarele teme: Sfânta Troiță, cete îngerești, proorocii mesianici, în medalioane, delimitate prin decor de flori în cupe; arhidiaconi și arhierei; pe spatele tâmplei Jertfa lui Avram, în decor de copaci. Proscomidiarul este de fapt o laviță, pictată cu florile din decorația murală, prinsă de perete. Pictura naosului de la Cojocani, este realizată de pictorul principal din altar, conform semnăturii, de pe latura de sud, în tema evanghelistului Ioan: “1771 de la Gheorghe sin Iacov zugrav”. Pentru acest zugrav rășinărean, fiu
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
anul 1663 de către obștea satului, pe locul unei biserici mai vechi, a fost desigur ținută vie de inscripția de la intrare, nedatată dar ușor de fixat în timp. Trăsăturile constructive trimit spre aceeași perioadă de timp. În anul 1785 a fost pictată de zugravii Radu Munteanu și Nicolae Man; după cum specifică următoarea inscripție din altar: "„În anul 1785 această sfântă besăric[ă] s-au zugrăvit, în zilele prea înălțatului împ[ăra]t Iosif al doilea, arhireu neunit fiind țăriai Ghedeon Nichitici, protopop
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
și mărgăritare; din vârful coifului betele și panglici de culori variate care atârnă jos, înconjoară și împodobesc foarte frumos laturile sau marginile scutului, după cum toate acestea se văd mai bine în capul sau la începutul acestei scrisori de nobilitate, fiind pictate mai clar de o mână iscusită în arta picturii, cu milostivire îl dăm și conferim susnumitului LADISLAU LADO și tuturor moștenitorilor și urmașilor săi de ambe sexe încuviințând și hărăzind ca ei să poarte blazonul prescris sau însemnul nobilității, după
Ioan Lado de Zakal () [Corola-website/Science/316145_a_317474]
-
perioadă petrecută în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră. Din 1982 a reușit să expună în Toronto, pictură și
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]