11,500 matches
-
cu starea noastră de distrofici'. Alături de el, erau printre agresori Blăgescu, Mărculescu și Stănescu. Era de o duritate ieșită din comun. L-a bătut la tălpi pe Gheorghe Chivulescu până ce acestuia i s-a rupt carnea dintre două degete. Cu toate că rana sângera, Mărtinuș a lovit în continuare, impasibil, 'rar, calm, căutând locurile cele mai dureroase'. De asemenea, a jucat cu genunchii pe pieptul lui Viorel Gheorghiță, l-a dus apoi în lovituri la W.C. și i-a turnat apă rece de-
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
câte trei deținuți așezați unul peste altul, până la zece rânduri. Mâncarea era servită în aceeași gamelă în care erau puși să-și facă necesitățile, de obicei în patru labe, ca porcii, ori li se turna direct pe gâtul plin de răni din cauza arsurilor. Timaru a fost spânzurat de picioare, cu capul în jos, și bătut la tălpi până i s-a rupt laba piciorului stâng, moment în care le-a spus călăilor că va vorbi. I s-a dat hârtie, însă
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
copil, apoi izbucnea în plâns. Cum torturile încetaseră la Gherla, a fost scos la muncă în ateliere, dar a fost în continuare șicanat de Avădanei, care i-a cerut în 1952 să își rescrie autodenunțurile. Revoltat, Timaru i-a arătat rănile supurânde, refuzând să colaboreze cu el, însă după câteva zile a fost bătut de Avădanei și de încă un ofițer, fiind apoi aruncat pe scări. A fost permanent șicanat de acesta, lovit și înjurat ca să recunoască declarațiile smulse sub torturi
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
unui Crăciun mirosind a santal și mosc, hrănindu-se din miracolul inocenței lui Shri Ganesha și al spiritului lui Mahatma Gandhi. Românul Florin Meșca a făcut în India, o călătorie stranie, parcurgând distanțe geografice mari pentru a ajunge acolo unde rănile se vindecă miraculos: în propriul suflet. A descoperit India ca pe o altă lume, o altă dimensiune a existenței, un loc în care oamenii sunt halucinant de... reali, trăind fără măști de protocol, fără inhibițiile și accelerațiile civilizației europene. Trăind
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de yoga? Te rog, dă-mi motive, dă-mi argumente care sămi îndepărteze orice urmă de îndoială! - Ei, da! Se poate spune că nu te-ncurci cu jumătăți de măsură și nu accepți afirmații gratuite! Da: ai pus degetul pe rană! Vorbind la modul figurativ, bineînțeles! - Figurativ-nefigurativ, tu răspunde la modul cel mai clar cu putință! - Bine, dar va trebui să intri în jocul meu și să participi activ la formularea răspunsului. - Nu prea-ți înțeleg jocul vorbelor, dar... mă prind
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
împotriva rectorului Universității din Iași, bunul român și marele cărturar Traian Bratu. În drumul de la Universitate spre casă, spunea ziarul, acesta a fost atacat în stradă de cei trei studenți, care au încercat să-l ucidă cu cuțitul. Victima are răni adânci și grele la gât, în spate și la frunte, iar urechea stângă ia fost tăiată cu totul.” La 28 martie, în pagina întâi, redacția prezenta fotografia profesorului Petre Andrei de la Universitatea din Iași, fost subsecretar de stat al Ministerului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a administrat țara noastră. Însă încorporarea cu Galiția de la 1786-1848, urmată de o sistematică persecutare a limbei române a cauzat naționalității noastre dezastre care au făcut ca neglijarea limbii noastre să fie cauza celei mai mari și mai dureroase răni pe capul nostru național.” Este și motivul pentru care se făcea apel la toată suflarea românească din Bucovina ca să persevereze la respectarea dreptului nostru inalienabil al păstrării limbei noastre în scris și în viu grai.” Într-un alt apel, Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
poate fi decât un răsunet al Doinei Oltului. La urma urmei, caracterul revistei nu interesează. Este de ajuns că dl. (CELER-is et Comp) ne asigură că deabia azi spiritualitatea de aici „se întâlnește cu spiritualitatea mamă, cu care chibzuiește vindecarea rănii și un nou impuls de viață la înălțimea chemării latine. Alegoria este prea frumoasă, mai ales când observăm cum spiritualitatea mamă (CELERis et Comp.) chibzuiește cu spiritualitatea de aici, spre înălțimea chemării latine, ne-a făcut să strănutăm cu entuziasm.” Pretenția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și redactor responsabil Onufrei Dobrea, redacția și administrația: strada C. Negruzzi nr.13 B, Cernăuți. Tiparul la Glasul Bucovinei. Lumina apărea ca o necesitate a apropierii ei de „cei pentru care e menită”, pentru ca „fiecare să poată vedea lipsurile și rănile care trebuie vindecate.” - spunea redacția. Fiind o revistă profesională „trebuia să fie pentru cântăreții bisericești ceea ce pentru soldat e arma”, completa Onufrei Dobrea. În „vesela grădină” a Bucovinei revista venise pentru că „existase în vremuri uitate o revistă intitulată tot „Lumina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bou. După bătaia la tălpi, te puneau să joci pe cîrpe ude, pentru ca tălpile să se dezumfle și să poată continua bătaia. După ce tocau pe tot corpul pînă cădeai în nesimțire, erai înfășurat în cearșafuri ude și urma bătaia pe răni deschise, peste plăgile mai vechi. Erau provocate cu predilecție durerile violente: te obligau să te bați cap în cap cu altul sau să te izbești singur cu capul de pereți pînă se umfla capul; îți fracturau coastele; te băteau la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au fost nenorociți, însă vinovați n-au existat. Iar cînd cineva încearcă să deschidă gura: "Dar cum rămîne cu aceia, care...", din toate părțile este bombardat cu reproșuri, la început în mod amical: "Nu-i bine, tovarăși! De ce să zgîndărim rănile vechi?!" (Chiar și privitor la Ivan Denisovici, pensionarii albaștri anume asta reproșau: de ce să zgîndărim rănile acelora care au stat în lagăr? Ei, chipurile, trebuie menajați!) Apoi cu ghioaga: Hei, voi cei care ați scăpat teferi, tăceți! Voi nu ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cum rămîne cu aceia, care...", din toate părțile este bombardat cu reproșuri, la început în mod amical: "Nu-i bine, tovarăși! De ce să zgîndărim rănile vechi?!" (Chiar și privitor la Ivan Denisovici, pensionarii albaștri anume asta reproșau: de ce să zgîndărim rănile acelora care au stat în lagăr? Ei, chipurile, trebuie menajați!) Apoi cu ghioaga: Hei, voi cei care ați scăpat teferi, tăceți! Voi nu ați fost reabilitați". Și iată că în Germania de Vest pînă în anul 1966 au fost condamnați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
țara noastră asta ar însemna un sfert de milion! Dar nici într-un sfert de secol noi n-am găsit nici unul dintre ei, pe nici unul dintre ei nu i-am chemat în judecată, nouă ne este frică să le zgîndărim rănile. Și ca simbol al lor al tuturor, pe strada Gronovski, la numărul 3, trăiește Molotov: plin de sine, mărginit, care nici pînă în ziua de azi nu s-a convins de nimic, impregnat pe de-a-ntregul cu sîngele nostru, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
zbughit-o în pădurea din apropiere să culeagă vreascuri și alte uscături pentru soba improvizată din vagon, al cărei burlan îl amenajase Virginia să iasă afară, făcând o gaură cu mâinile goale prin tabla ruginită. Era toată zgâriată pe mâini, răni adânci, care dureau ca naiba, umplute de mizerie și rugină. Nu mai fugiți, că transpirați ! s-a auzit strigătul mamei din depărtare. M-auzi, Bibi ? Pițule ! Să nu cumva să transpirați ! Pentru că, dacă transpirau, riscau să moară pe drum cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Minciuna sau Pe boltă când apare luna, cum mai era cunoscută, urmată de scandaloasa vremii, Morfina, ambele compuse și cu texte de Fernic. Alini dureri de-amor Ori sufletele zbor Prin minunatele grădini persane Erotice dureri, erotice plăceri Plăceri și rane, Morfină, dai doar tu... Din ’32, ultimul an în care Pribeagu a mai semnat pe vreun disc de-al lui Cristian Vasile sau al altui cântăreț, au rămas întipărite bine în sufletele oamenilor ale sale Siboney, Jyra, Jyra sau De ce
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
politicos. — Mă bucur că v-ați întors, într-un final, am fost foarte îngrijorată. — Și eu mă bucur, tanti Apostolescu. Și eu... Atât i-a spus, după care a mai lenevit câteva minute, simțindu-și pe rând toate vânătăile și rănile. Îl durea tot corpul și mai ales oasele. S-a ridicat, slăbit, cu mâinile tremurânde și stomacul ghio- răindu-i de foame. Îi venea încă să vomite, dar n-avea ce. S-a dus să se privească în oglindă. Era un
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
-o pe doamna Apostolescu, care imediat l-a întrebat dacă e bine. N-am nimic, plătesc pentru păcate, i-a răspuns. Și am cam multe, a râs, și din nou a tușit puțin. După baie și-a dezinfectat cu spirt rănile și a strâns din dinți cât a putut, ca să nu urle din nou. Și-a dat apoi pe tot corpul cu cremele scumpe, franțuzești, pe care le mai folo- sea pentru față când era obosit și avea concert după concert
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Publicul nu vede asta, dar el știe că nu este la capacitate maximă și nu dă tot, iar asta îl mâhnește și mai tare. Și nu din cauza jazzului, nici a tensiu- nilor vremurilor, ci pentru că înăuntrul său mirosul morții deschisese răni vechi, pe care le credea de mult vindecate. Violența de pe străzi îi amintea de anii războiului, de anii fără casă, care i-au răpit tatăl și totodată copilăria. Nesiguranța și frica renăscuseră în viața lui și se așezau în fiecare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
adormea prietenii, când era copil, pierdut pe străzile pline de moarte din Huși. — Trebuia să-i vezi, Sachi, ah, trebuia să-i vezi ! Cum cântecul nostru le stingea durerile ca morfina, iar visele por- nite din versurile tale dulci făceau rănile să se închidă mai repede, iar sufletele să meargă în pace în lumea de dincolo. Trebuia să le auzi inimile cum se liniștesc și moartea cum plânge și ea cu noi în cort, ca un simplu om, ca o furnică
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tărgi, operați pe viu, cusuți cum se poate, printre bubuituri și în condițiile unor amărâte de corturi, nu ale unui spital adevărat, iar seara zac fără speranță și în durere, neștiind dacă vor apuca ziua de mâine, aici tangoul vindecă răni și înlocuiește morfina, atunci când ea lipsește, purtând sufletele și mințile lor într-o lume de dragoste, nu de război și de moarte. Aici tangoul nu este depășit, moda nu există, nici contracte și nici aplauze, iar confortul e o zi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
odată Micul Paris. Mii de locuințe, blocuri, case, dar și clădiri importante fuseseră dărâmate și zăceau în ruine, după zecile de atacuri aeriene ale americanilor și englezilor. Chiar dacă trecuse un an de la tragedie, semnele erau încă vizibile, precum cicatricile unor răni adânci. Marea Gară de Nord fusese aproape ștearsă de pe hartă, în urmă rămânând un cimitir de resturi de șine, bucăți de vagoane, metale, cioburi, betoane, oase și cranii sfărâmate în toate direcțiile, degete, maxilare sau câte o coastă ruptă. Athénée
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
În sensul pozitiv, de bun-simț al celorlalți! -, poeții ating uneori, „cu frică și tremur”, acest prezent, lebădă neagră, orbitoare, ce trece pe sub lucruri - plutind deasupra lor, de fapt, Într-un cer concret, invizibil, și fiecare bătaie de aripă este o rană vie prin care se cască existența - mare, glorioasă, invincibilă, zeiească. Du entfernst dich von mir, du Stunde, Wunden schlägt mir dein Flügelschlag. Allein was soll ich mit meinem Munde, Mit meiner Nacht, mit meinem Tag?!, cântă același Rilke: Te depărtezi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
deplină În conștiințe și care trebuiește de fiecare dată, mai ales În istoria zbuciumată contemporană, „reinstalată”, reformulată, reafirmată. Trădează, de altfel, o altă mare și Încă o dată actuală problemă, temă de discuții și aprinse controverse - aceea a identității naționale. Temă, rană adâncă pe care, cum o spuneam mai sus, noi, Românii o Împărțim cu Nemții; problemă pe care o ignoră Francezii, de exemplu, dar pe care Italienii, fără a fi atât de aprinși de ea ca și noi, o „vizitează” din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a fost Îmbibată de această necesitate adâncă, de acest miracol, al unei legături strînse, profund intime, Între două persoane care nu cultivă relații sexuale și, dacă e adevărat că această nevoie - misterioasă, neprofitabilă! - mi-a adus nu puține dezamăgiri și răni care s-au vindecat greu, e adevărat că Prietenia, aceea, cu majusculă, m-a asistat și ajutat În ceasurile mele cele mai grele, mai năucitoare. Și nu e Întâmplător că atunci când am cunoscut un tinerel ușor spân, Îmbrăcat cam dezordonat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ruse, chineze sau americane. Franța, marea noastră prietenă, „nașa” benefică, salutară, a Unirii Principatelor, ca și a Marii Uniri, modelul nostru cultural prin excelență, Franța, azi, Într-un fel „ne părăsește”, comportându-se „corect” și distant, Încercând să-și ascundă „rănile” și „confuziile” provocate de marile seisme nu numai politice ale ultimelor decenii, dar și economice sau financiare; Franța, care s-a temut de unirea celor „două Germanii”; Franța, care după căderea imperiului moscovit nu a venit „să ne viziteze” și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]