10,741 matches
-
nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statul are dreptul de a expropria bunuri - inclusiv orice drepturi la despăgubire consfințite de lege - și de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor prin mijloace legislative. În speța de față, Curtea observă că interpretarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a textului criticat nu are ca efect afectarea în vreun fel a normei juridice, ci doar coroborarea ei cu legislația în vigoare. De altfel, Curtea observă că
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
cu însuși dreptul de proprietate. Așadar, în mod evident criticile referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului de proprietate sunt întemeiate. Or, deși este adevărat că drepturile nu sunt absolute, ci pot fi supuse restrângerii, în speță nu sunt îndeplinite condițiile pentru restrângere, deoarece ne aflăm în prezența unei piedici absolute la executare și la o lipsire efectivă de proprietate. Astfel, art. 21 alin. (3) din Constituție statuează că "Părțile au dreptul la un proces echitabil", iar
DECIZIE nr. 253 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263043_a_264372]
-
Dumitru Daniel contra României era atins în acea situație deoarece actele normative în cauză (ordonanțele de eșalonare a plății unor titluri executorii) stabileau termene precise și procente clare de plată a acelor datorii ale statului, ceea ce nu este cazul în speța de față, în care mijloacele legale de executare reprezintă doar impedimente absolute pentru încasarea sumelor datorate de stat prin C.N.V.M. Pentru aceste motive apreciem că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 și art. 2 din Legea nr. 116/2011
DECIZIE nr. 253 din 6 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 116/2011 privind stabilirea unor măsuri temporare pentru funcţionarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263043_a_264372]
-
cale de atac, precum și efectele circumstanțelor atenuante prevăzute de Codul penal anterior (art. 76 din Codul penal anterior sau art. 76 din Codul penal actual) în condițiile neagravării situației în propria cale de atac. II. Expunerea succintă a cauzei În speță, inculpata P.M. a fost condamnată prin Sentința penală nr. 4.077 din 3 decembrie 2013, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 30.259/215/2013, în baza art. 215^1 alin. 1 și 4 din Codul penal anterior, cu
DECIZIE nr. 10 din 2 iunie 2014 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia penală şi pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 30.259/215/2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263056_a_264385]
-
care să depindă soluționarea pe fond a cauzei, putând doar ca excepție viza o problemă de drept procesual, doar în măsura în care soluția dată acesteia se repercutează semnificativ asupra rezolvării date fondului. Raportat la aceste considerente teoretice, s-a arătat că, în speță, pe rolul Curții de Apel Oradea se află în curs de judecată, în ultimă instanță, apelurile declarate de inculpați împotriva Sentinței penale nr. 147/P din 28 februarie 2014, pronunțată de Tribunalul Bihor în Dosarul nr. 5.559/111/2013
DECIZIE nr. 11 din 2 iunie 2014 privind examinarea formulată de Curtea de Apel Oradea prin Încheierea din 27 martie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 5.559/111/2013 prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor chestiuni de drept privind interpretarea dispoziţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
să nu fi fost încă dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin mecanismele legale ce asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești sau să nu facă în prezent obiectul unui recurs în interesul legii. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Oradea fiind învestită în dosarul nr. 5.559/111/2013 cu soluționarea apelurilor declarate de inculpații F.C.F., B.M.
DECIZIE nr. 11 din 2 iunie 2014 privind examinarea formulată de Curtea de Apel Oradea prin Încheierea din 27 martie 2014 pronunţată în Dosarul nr. 5.559/111/2013 prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării unor chestiuni de drept privind interpretarea dispoziţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263068_a_264397]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis de
ORDONANŢA nr. 92 din 24 decembrie 2003 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul de procedură fiscală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262681_a_264010]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis de
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 republicată**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262682_a_264011]
-
are ca obiect soluționarea unei acțiuni de chemare în judecată, introdusă în anul 2012 în temeiul Legii nr. 10/2001 , prin care autorii excepției de neconstituționalitate au solicitat instanței judecătorești ca, în principal, să oblige entitatea învestită de lege (în speță municipiul București, prin primar general) la restituirea în natură a unui imobil, iar în subsidiar, la emiterea unei dispoziții prin care să propună acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent bănesc asupra cererii cu care a fost notificată, în situația în
DECIZIE nr. 207 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262998_a_264327]
-
decizie. 11. Tribunalul București - Secția a V-a civilă, exprimându-și opinia asupra excepțiilor de neconstituționalitate invocate, apreciază că textele de lege criticate sunt constituționale. Se arată, în acest sens, că nu se poate reține încălcarea principiului neretroactivității, deoarece în speță este vorba despre situații în curs de constituire (facta pendentia), și nu de drepturi definitiv câștigate sau situații juridice deja constituite, iar regula tempus regit actum guvernează actele juridice contravenționale; prin urmare, nu este vorba despre raporturi juridice determinate de
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
27 februarie 2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014. 25. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, în procesul de aplicare și interpretare a legislației incidente în speța dedusă soluționării, instanța de judecată urmează să respecte deciziile Curții Constituționale, atât sub aspectul dispozitivului, cât și sub cel al considerentelor pe care acestea se sprijină. Prin urmare, Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014 urmează să își producă efectele
DECIZIE nr. 209 din 8 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportat la art. 33, precum şi ale art. 31-35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263001_a_264330]
-
a creării unei lex tertia. IV. Punctul de vedere al părții cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept În urma comunicării raportului întocmit în temeiul art. 476 alin. (7) din Codul de procedură penală, inculpata C.M.M., prin avocat ales, a opinat că, în speță, dispozițiile art. 5 din Codul penal se aplică pe instituții autonome de drept, și nu în mod global, întrucât Decizia Curții Constituționale nr. 265/2014 își produce efectele doar pentru raporturile juridice născute ulterior datei publicării acestei hotărâri în Monitorul
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
aplica legea cea mai favorabilă, adică prevederile dintr-o singură lege. Combinarea dispozițiilor din mai multe legi succesive ar însemna crearea de către instanță a unor dispoziții legale (lex tertia), atribuție pe care nu o are". Referindu-se la situația din speța dedusă judecății, Tribunalul a constatat că "instanța a aplicat în ceea ce privește incriminarea faptelor dispozițiile legii anterioare, sub imperiul cărora au fost comise. Cu privire la individualizarea pedepsei, în raport de starea de recidivă, circumstanțele agravante și atenuante, s-au aplicat dispozițiile legii noi
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
legea anterioară". Alegerea legii penale mai favorabile prin raportare fie la Codul penal din 1969, fie la cel anterior s-a făcut în ansamblu, nu prin combinarea de dispoziții mai blânde din legile penale succesive și în alte decizii de speță ale Tribunalului Suprem, prin care condițiile de incriminare, de tragere la răspundere penală și regimul sancționator au fost aplicate global, în funcție de unul dintre cele două coduri, apreciat ca fiind mai favorabil în ansamblul său (deciziile nr. 2.185 din 22
DECIZIE nr. 9 din 2 iunie 2014 referitoare la sesizarea formulată în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală prin Încheierea din 6 martie 2014, în Dosarul nr. 2.390/2/2013, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a unor chestiuni de drept. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262994_a_264323]
-
rezultatul negocierii politice între Președinte și prim-ministrul în spiritul principiului colaborării și echilibrului puterilor în stat, sub aspectul loialității în exercitarea atribuțiilor constituționale pentru care este necesar concursul mai multor autorități publice. 39. De aceea, se apreciază că, în speță, nu există un conflict juridic, ci unul politic, motiv care determină inadmisibilitatea sesizării. (4) Refuzul prim-ministrului și blocajul instituțional ... 40. Se susține că "dreptul Președintelui României de a acorda decorații nu este discreționar, îndeplinirea atribuției sale depinzând de colaborarea
DECIZIE nr. 285 din 21 mai 2014 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262829_a_264158]
-
de chemare în judecată, excepție invocată din oficiu). 16. În fine, Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 16-31 din cap. III al Legii nr. 165/2013 aduc atingere prevederilor art. 20 și art. 44 din Constituție. Se susține că, în speță, procedura de acordare a măsurilor reparatorii stabilită de Legea nr. 165/2013 este nu doar greoaie, ci și de lungă durată, și că aceasta nu conduce la pronunțarea unor soluții concrete și finale în perioade scurte de timp, în dosarele
DECIZIE nr. 188 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2), art. 4 teza a doua raportat la art. 33 şi art. 34, art. 9 alin. (3), art. 10 alin. (1), art. 11 alin. (1), art. 20 alin. (4), (5) şi (7), art. 24 alin. (4), art. 27 alin. (1) şi (4), art. 31, art. 33 alin. (1) lit. c) şi alin. (2), art. 34 alin. (1) şi (2), art. 41 alin. (1) şi art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262859_a_264188]
-
de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speță ai taxei de clawback, respectiv operatorii economici care sunt vizați în mod expres de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 . În acest sens este Decizia nr. 263 din 21 mai 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 268 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262885_a_264214]
-
celelalte argumente invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, cu referire la practica administrativă și judiciară, Curtea observă că acestea sunt probleme ce țin de interpretarea și aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 , cu completările ulterioare, la spețele deduse judecății, aspect ce intră în competența instanțelor de judecată. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și
DECIZIE nr. 268 din 7 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262885_a_264214]
-
cele prevăzute de dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 înainte de a accede în magistratură. În continuare face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 785/2009 , considerând că argumentele ce au dus la admiterea excepției în acea speță se aplică mutatis mutandis și speței actuale. 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în măsura în care nu se va reține încălcarea principiului egalității și nediscriminării prin instituirea unui
DECIZIE nr. 274 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262943_a_264272]
-
alin. (1) din Legea nr. 303/2004 înainte de a accede în magistratură. În continuare face referire la Decizia Curții Constituționale nr. 785/2009 , considerând că argumentele ce au dus la admiterea excepției în acea speță se aplică mutatis mutandis și speței actuale. 7. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în măsura în care nu se va reține încălcarea principiului egalității și nediscriminării prin instituirea unui tratament nediferențiat unor cazuri egale, similar
DECIZIE nr. 274 din 8 mai 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262943_a_264272]
-
solicitat instanței judecătorești sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate, instanța, exercitându-și competența prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepției, în cadrul considerentelor hotărârii, și să dispună sesizarea Curții, prin dispozitivul aceleiași hotărâri. Într-adevăr, în speță, instanța de judecată în mod eronat a sesizat Curtea Constituțională prin considerente și nu prin dispozitivul deciziei civile. O atare eroare nu este opozabilă Curții Constituționale, pentru că, în caz contrar, aceasta s-ar răsfrânge asupra autorilor excepției de neconstituționalitate în
DECIZIE nr. 226 din 15 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2013 pentru plata eşalonată a despăgubirilor stabilite potrivit dispoziţiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 9/1998 , Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262183_a_263512]
-
din Codul civil din 1864 referitoare la efectele obligațiilor și în materia răspunderii civile delictuale a fost disputată, practica judiciară a fost constantă în acest sens. Acest fapt este demonstrat chiar de hotărârile judecătorești ce au generat soluțiile contrare în speță, incidența art. 1082 și 1088 din Codul civil din 1864 reprezentând premisa analizei pretențiilor, atât în cazul soluțiilor favorabile reclamanților, cât și în cazul celor defavorabile. Disputa doctrinară a fost însă tranșată prin art. 1.381 alin. (3) din Codul
DECIZIE nr. 2 din 17 februarie 2014 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1082 şi art. 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I şi art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262180_a_263509]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... ------------ Alin. (8) al art. 254 a fost introdus
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260529_a_261858]
-
termenul prevăzut în autorizația de construire și pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilității autorizației, în condițiile legii, la data expirării acestui termen și numai pentru suprafața construită desfășurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speță pereți și acoperiș. Procesul-verbal de recepție se întocmește la data expirării termenului prevăzut în autorizația de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum și suprafața construită desfășurată în raport cu care se stabilește impozitul pe clădiri. ... ------------ Alin. (8) al art. 254 a fost introdus
CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (*actualizat*) ( Legea nr. 571/2003 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261668_a_262997]
-
3) Cu toate acestea, în cazul unor recuperări care creează dificultăți deosebite, care implică cheltuieli foarte mari sau care se referă la crima organizată, autoritatea solicitantă și autoritatea solicitată pot să convină asupra unor modalități de rambursare specifice cazurilor în speță. ... (4) Fără a aduce atingere prevederilor alin. (2) și (3), statul membru solicitant rămâne răspunzător față de statul membru solicitat pentru toate cheltuielile și toate pierderile suportate în legătură cu acțiunile recunoscute ca fiind nejustificate, în ceea ce privește fie fondul creanței, fie valabilitatea titlului emis
CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263428_a_264757]