10,628 matches
-
T-54 și T-55 au reprezentat o serie de tancuri principale de luptă proiectate în Uniunea Sovietică. Prototipul tancului T-54 a apărut în luna martie a anului 1945, chiar înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. T-54 a intrat în producție în 1947, devenind principalul tanc folosit de formațiunile blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
de tancuri principale de luptă proiectate în Uniunea Sovietică. Prototipul tancului T-54 a apărut în luna martie a anului 1945, chiar înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. T-54 a intrat în producție în 1947, devenind principalul tanc folosit de formațiunile blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului de la Varșovia și a altor țări aliate cu URSS. Seria de tancuri reprezintă cel mai numeros tanc din istorie. Numărul total de vehicule construite variază între 86.000 și 100
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
înainte de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. T-54 a intrat în producție în 1947, devenind principalul tanc folosit de formațiunile blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului de la Varșovia și a altor țări aliate cu URSS. Seria de tancuri reprezintă cel mai numeros tanc din istorie. Numărul total de vehicule construite variază între 86.000 și 100.000 de tancuri. Tancurile au fost înlocuite de către T-62, T-72, T-64 și T-80 în cadrul armatei sovietice (armata rusă
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
Doilea Război Mondial. T-54 a intrat în producție în 1947, devenind principalul tanc folosit de formațiunile blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului de la Varșovia și a altor țări aliate cu URSS. Seria de tancuri reprezintă cel mai numeros tanc din istorie. Numărul total de vehicule construite variază între 86.000 și 100.000 de tancuri. Tancurile au fost înlocuite de către T-62, T-72, T-64 și T-80 în cadrul armatei sovietice (armata rusă, după 1991), însă ele sunt
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
formațiunile blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului de la Varșovia și a altor țări aliate cu URSS. Seria de tancuri reprezintă cel mai numeros tanc din istorie. Numărul total de vehicule construite variază între 86.000 și 100.000 de tancuri. Tancurile au fost înlocuite de către T-62, T-72, T-64 și T-80 în cadrul armatei sovietice (armata rusă, după 1991), însă ele sunt folosite în prezent de aproape 50 de țări, fiind modernizate cu echipamente sofisticate. Seria de tancuri
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
blindate ale Armatei Roșii, ale țărilor Pactului de la Varșovia și a altor țări aliate cu URSS. Seria de tancuri reprezintă cel mai numeros tanc din istorie. Numărul total de vehicule construite variază între 86.000 și 100.000 de tancuri. Tancurile au fost înlocuite de către T-62, T-72, T-64 și T-80 în cadrul armatei sovietice (armata rusă, după 1991), însă ele sunt folosite în prezent de aproape 50 de țări, fiind modernizate cu echipamente sofisticate. Seria de tancuri T-
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
tancuri. Tancurile au fost înlocuite de către T-62, T-72, T-64 și T-80 în cadrul armatei sovietice (armata rusă, după 1991), însă ele sunt folosite în prezent de aproape 50 de țări, fiind modernizate cu echipamente sofisticate. Seria de tancuri T-54/55 a fost utilizată în numeroase conflicte armate apărute spre sfârșitul secolului XX. Tancul mediu sovietic T-34 din 1940 avea, în opinia multor specialiști, cel mai bun echilibru între putere de foc, protecție și mobilitate dintre toate
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
armatei sovietice (armata rusă, după 1991), însă ele sunt folosite în prezent de aproape 50 de țări, fiind modernizate cu echipamente sofisticate. Seria de tancuri T-54/55 a fost utilizată în numeroase conflicte armate apărute spre sfârșitul secolului XX. Tancul mediu sovietic T-34 din 1940 avea, în opinia multor specialiști, cel mai bun echilibru între putere de foc, protecție și mobilitate dintre toate tancurile contemporane ale epocii. Tancul a fost îmbunătățit încontinuu pe parcursul războiului și a continuat să fie
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
T-54/55 a fost utilizată în numeroase conflicte armate apărute spre sfârșitul secolului XX. Tancul mediu sovietic T-34 din 1940 avea, în opinia multor specialiști, cel mai bun echilibru între putere de foc, protecție și mobilitate dintre toate tancurile contemporane ale epocii. Tancul a fost îmbunătățit încontinuu pe parcursul războiului și a continuat să fie competitiv, însă designerii nu au putut să-l echipeze cu tehnologii de ultimă oră fiindcă producția nu putea fi întreruptă. Încă de la apariția tancului T-
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
fost utilizată în numeroase conflicte armate apărute spre sfârșitul secolului XX. Tancul mediu sovietic T-34 din 1940 avea, în opinia multor specialiști, cel mai bun echilibru între putere de foc, protecție și mobilitate dintre toate tancurile contemporane ale epocii. Tancul a fost îmbunătățit încontinuu pe parcursul războiului și a continuat să fie competitiv, însă designerii nu au putut să-l echipeze cu tehnologii de ultimă oră fiindcă producția nu putea fi întreruptă. Încă de la apariția tancului T-34 existau planuri pentru
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
toate tancurile contemporane ale epocii. Tancul a fost îmbunătățit încontinuu pe parcursul războiului și a continuat să fie competitiv, însă designerii nu au putut să-l echipeze cu tehnologii de ultimă oră fiindcă producția nu putea fi întreruptă. Încă de la apariția tancului T-34 existau planuri pentru proiectarea unui model mai performant. În 1943, Birourile de Proiectare Morozov au reluat lucrul la proiectul T-34M, oprit din cauza războiului. Rezultatul a fost tancul T-44, care avea un blindaj mai gros din cauza unui design
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
ultimă oră fiindcă producția nu putea fi întreruptă. Încă de la apariția tancului T-34 existau planuri pentru proiectarea unui model mai performant. În 1943, Birourile de Proiectare Morozov au reluat lucrul la proiectul T-34M, oprit din cauza războiului. Rezultatul a fost tancul T-44, care avea un blindaj mai gros din cauza unui design superior. T-44 folosea o suspensie de tip bară de torsiune, mult mai puțin voluminoasă decât suspensia Christie de la tancul T-34. Principalul dezavantaj al tancului T-44 era
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
la proiectul T-34M, oprit din cauza războiului. Rezultatul a fost tancul T-44, care avea un blindaj mai gros din cauza unui design superior. T-44 folosea o suspensie de tip bară de torsiune, mult mai puțin voluminoasă decât suspensia Christie de la tancul T-34. Principalul dezavantaj al tancului T-44 era turela, în care nu se putea monta un tun mai mare de 85 mm. Instalarea unui tun de calibru 100 mm era prioritară. Dezvoltarea primului prototip al tancului T-54 a
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
Rezultatul a fost tancul T-44, care avea un blindaj mai gros din cauza unui design superior. T-44 folosea o suspensie de tip bară de torsiune, mult mai puțin voluminoasă decât suspensia Christie de la tancul T-34. Principalul dezavantaj al tancului T-44 era turela, în care nu se putea monta un tun mai mare de 85 mm. Instalarea unui tun de calibru 100 mm era prioritară. Dezvoltarea primului prototip al tancului T-54 a început în octombrie 1944 la Biroul
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
suspensia Christie de la tancul T-34. Principalul dezavantaj al tancului T-44 era turela, în care nu se putea monta un tun mai mare de 85 mm. Instalarea unui tun de calibru 100 mm era prioritară. Dezvoltarea primului prototip al tancului T-54 a început în octombrie 1944 la Biroul de Proiectare OKB-520 al Fabricii Stalin Ural nr. 183 (Uralvagonzavod) din Nijni Taghil. Faza de planificare s-a terminat în decembrie, iar prototipul a fost gata în februarie 1945. În urma testelor
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
octombrie 1944 la Biroul de Proiectare OKB-520 al Fabricii Stalin Ural nr. 183 (Uralvagonzavod) din Nijni Taghil. Faza de planificare s-a terminat în decembrie, iar prototipul a fost gata în februarie 1945. În urma testelor din martie și aprilie 1945, tancul a intrat în dotarea Armatei Roșii cu denumirea oficială T-54. Tancul avea aproape același tren de rulare și șasiu folosit la T-44. Principala diferență era folosirea unui blindaj mai gros în partea frontală și utilizarea unui alt tip
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
183 (Uralvagonzavod) din Nijni Taghil. Faza de planificare s-a terminat în decembrie, iar prototipul a fost gata în februarie 1945. În urma testelor din martie și aprilie 1945, tancul a intrat în dotarea Armatei Roșii cu denumirea oficială T-54. Tancul avea aproape același tren de rulare și șasiu folosit la T-44. Principala diferență era folosirea unui blindaj mai gros în partea frontală și utilizarea unui alt tip de oblon pentru mecanicul conductor. Inelul turelei avea acum un diametru de
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
grosime de 180 mm în partea frontală, între 90 și 150 de mm în lateral și 30 de mm deasupra. Unitatea de foc consta într-un tun de tip D-10TK, calibru 100 mm, și două mitraliere GWT (7,62 mm). Tancul era propulsat de un motor nou, de tip V-54, diesel cu 12 cilindri și răcire cu apă, care avea 520 de cai putere (388 kW) la 2,000 rpm și o cutie de viteze cu două trepte de reducție
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
cai putere (388 kW) la 2,000 rpm și o cutie de viteze cu două trepte de reducție. Capacitatea rezervorului de combustibil a fost mărită la 530 de litri pentru rezervorul intern și 165 de litri pentru rezervoarele externe. Spre deosebire de tancul T-34, rezervoarele externe erau conectate la sistemul de alimentare. Rolele de cauciuc ale galeților au fost lărgite. T-54 cântărea 35.5 tone, fiind mai lent decât T-44 (viteza maximă era de 43.5 km/h). Autonomia era
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
fost lărgite. T-54 cântărea 35.5 tone, fiind mai lent decât T-44 (viteza maximă era de 43.5 km/h). Autonomia era de 360 de kilometri. Înainte ca producția în masă să înceapă, a fost luată decizia modernizării tancului. Noua turelă a fost testată pe două tancuri T-44 modificate. Un alt prototip al tancului T-54 a fost construit în luna iulie 1945, fiind denumit "Obiekt 137". Turela avea un blindaj mai gros (200 de mm în partea
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
fiind mai lent decât T-44 (viteza maximă era de 43.5 km/h). Autonomia era de 360 de kilometri. Înainte ca producția în masă să înceapă, a fost luată decizia modernizării tancului. Noua turelă a fost testată pe două tancuri T-44 modificate. Un alt prototip al tancului T-54 a fost construit în luna iulie 1945, fiind denumit "Obiekt 137". Turela avea un blindaj mai gros (200 de mm în partea frontală și între 125 și 160 de mm
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
era de 43.5 km/h). Autonomia era de 360 de kilometri. Înainte ca producția în masă să înceapă, a fost luată decizia modernizării tancului. Noua turelă a fost testată pe două tancuri T-44 modificate. Un alt prototip al tancului T-54 a fost construit în luna iulie 1945, fiind denumit "Obiekt 137". Turela avea un blindaj mai gros (200 de mm în partea frontală și între 125 și 160 de mm în lateral). Tancul era înarmat cu două mitraliere
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
modificate. Un alt prototip al tancului T-54 a fost construit în luna iulie 1945, fiind denumit "Obiekt 137". Turela avea un blindaj mai gros (200 de mm în partea frontală și între 125 și 160 de mm în lateral). Tancul era înarmat cu două mitraliere medii SG-43 de 7,62 mm montate pe aripile de protecție ale șenilelor în cutii fixe. Acestea erau manevrate de către mecanicul conductor și aveau câte 500 de cartușe fiecare. Pe turelă a fost instalată o
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
Pe turelă a fost instalată o mitralieră antiaeriană grea de tip DȘK de 12,7 mm. Capacitatea rezervorului a crescut la 545 de litri pentru cel intern și 180 de litri pentru butoaiele externe de alimentare. Din acest motiv, autonomia tancului a rămas la fel, deși greutatea a ajuns la 39.15 tone. Acest prototip a fost testat între lunile iulie și noiembrie 1945. Deși încă existau numeroase defecte de corectat și ajustări de făcut la design, producția în serie a
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]
-
fel, deși greutatea a ajuns la 39.15 tone. Acest prototip a fost testat între lunile iulie și noiembrie 1945. Deși încă existau numeroase defecte de corectat și ajustări de făcut la design, producția în serie a fost demarată, iar tancul a intrat în dotarea armatei la 29 aprilie 1946. T-54 a fost construit la fabricile din Nijni Taghil și Harkov începând cu anul 1947. Producția a suferit din cauza modificărilor aduse designului. Primul model fabricat în serie a fost denumit
T-54/55 () [Corola-website/Science/316245_a_317574]