64,222 matches
-
socială, antropologia culturală), care vizau omul sub aspect bio-constituțional sau din punctul de vedere al comportamentelor lui sociale și culturale). Totodată, prin program, ea așeza în unitatea unei viziuni universale despre om și discipline propriu-zis filosofice, cum ar fi etica, teoria culturii, filosofia valorilor, filosofia istoriei etc., devenind astfel o veritabilă philosophia generalis. C. Rădulescu-Motru propune un sens conceptului acestei discipline filosofice, cu toate că teoria sa a personalității nu se prezintă în formula unei antropologii filosofice ca atare, ci, după cum voi încerca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ea așeza în unitatea unei viziuni universale despre om și discipline propriu-zis filosofice, cum ar fi etica, teoria culturii, filosofia valorilor, filosofia istoriei etc., devenind astfel o veritabilă philosophia generalis. C. Rădulescu-Motru propune un sens conceptului acestei discipline filosofice, cu toate că teoria sa a personalității nu se prezintă în formula unei antropologii filosofice ca atare, ci, după cum voi încerca să dovedesc, în forma unei ontologii a umanului. Lucrarea de față privește personalismul energetic în unitatea sa de sistem, ca teorie a personalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofice, cu toate că teoria sa a personalității nu se prezintă în formula unei antropologii filosofice ca atare, ci, după cum voi încerca să dovedesc, în forma unei ontologii a umanului. Lucrarea de față privește personalismul energetic în unitatea sa de sistem, ca teorie a personalității născută din problema unității conștiinței, a identității de structură dintre persoană și energie, și aplicată problemelor omului. 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic Valabilitatea unei filosofii, dincolo de timpul istoric al genezei sale, este condiționată de interpretarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Petrovici socotea că filosofia lui C. Rădulescu-Motru se ridică "până la schițarea unei concepții proprii, pe temelii kantiane"12. Mircea Djuvara evidenția faptul că finalismul constituie elementul kantian permanent în filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Influența lui Kant este mai consistentă în teoria cunoașterii și în doctrina personalistă ale lui C. Rădulescu-Motru, susține Simion Ghiță; potrivit lui Gheorghe Al. Cazan, doctrina lui Kant, față de personalismul energetic, face "oficiul unei indicații". Iar mai aproape de noi, Alexandru Surdu aprecia: "C. Rădulescu-Motru, chiar după propriile sale mărturii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceea a personalității, a semnificației sale filosofice. Pentru a o rezolva pe cea dintâi, spune Rădulescu-Motru, Kant postulează identitatea formală a eului și construiește ipoteza apriorismului și conceptul "unității sintetice de apercepție". Soluția kantiană este socotită nesatisfăcătoare de către filosoful român; teoria sa asupra identității de structură dintre conștiință și "unitatea lumii" reprezintă răspunsul filosofic la această problemă, care deschide, în personalismul energetic, două orizonturi: a) ontologic, instituit pentru a răspunde la întrebarea: în ce raport se află unitatea conștiinței cu unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fost, pe linia lui Wilhelm Wundt, adept al "filosofiei științifice" și socotea că filosofia trebuie să aibă forma unui discurs ale cărui afirmații să poată fi verificate prin metode obiective 19. Fără îndoială, nu în felul în care sunt verificate teoriile științifice, cu toate că discursul filosofic s-ar afla la granița experimentalului cu teoria pură, iar controlul său asupra faptelor "concrete" ar fi sau ar trebuie să fie pe măsura afirmațiilor de principiu. Filosofia întrebuințează metodele științelor în scopul "completării și verificării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că filosofia trebuie să aibă forma unui discurs ale cărui afirmații să poată fi verificate prin metode obiective 19. Fără îndoială, nu în felul în care sunt verificate teoriile științifice, cu toate că discursul filosofic s-ar afla la granița experimentalului cu teoria pură, iar controlul său asupra faptelor "concrete" ar fi sau ar trebuie să fie pe măsura afirmațiilor de principiu. Filosofia întrebuințează metodele științelor în scopul "completării și verificării rezultatelor fiecărei științe speciale în parte"20. Teoria filosofică apare, astfel, ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la granița experimentalului cu teoria pură, iar controlul său asupra faptelor "concrete" ar fi sau ar trebuie să fie pe măsura afirmațiilor de principiu. Filosofia întrebuințează metodele științelor în scopul "completării și verificării rezultatelor fiecărei științe speciale în parte"20. Teoria filosofică apare, astfel, ca o generalizare a faptelor științifice. Totuși, teoria sa asupra personalității nu este o simplă generalizare a faptelor oferite de psihologie și de alte științe, căci ea depășește și limitarea metodologică "pozitivistă" și experiența științifică propriu-zisă, legată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concrete" ar fi sau ar trebuie să fie pe măsura afirmațiilor de principiu. Filosofia întrebuințează metodele științelor în scopul "completării și verificării rezultatelor fiecărei științe speciale în parte"20. Teoria filosofică apare, astfel, ca o generalizare a faptelor științifice. Totuși, teoria sa asupra personalității nu este o simplă generalizare a faptelor oferite de psihologie și de alte științe, căci ea depășește și limitarea metodologică "pozitivistă" și experiența științifică propriu-zisă, legată de experiment și de verificare a ideilor prin teste empirice. Originalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desigur, prin interpretare. Dar originalitatea nu poate fi gândită în sine, ci numai pe temeiul "lucrării" gândului originar în cazul acestei filosofii românești, pe temeiul desfășurării ideii după care "realitatea este un personalism energetic" în sensul unei unități de gândire ("teorie") care poate avea forma sistemului. Prin urmare, este necesară dezvăluirea unității în sistem a filosofiei lui C. Rădulescu-Motru (chiar dacă interpretarea își asumă de la început o anume perspectivă, anume cea "antropologică"), pentru ca, pe temeiul originalității sale astfel dovedite, să o putem
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
istoria și sistematica filosofiei. Continuitatea gândului filosofic nu poate fi negată, cel puțin din punct de vedere formal, căci există o formulă epistemică proprie filosofiei, apoi chiar o formulă atitudinal-noetică specifică acesteia. Dar trebuie afirmată și discontinuitatea întreprinderilor filosofice, căci teoriile, sistemele, ideile, în conținutul lor, sunt altele, cu fiecare moment istoric. Sau, cum afirma Husserl: "atunci când spunem 'filosofie' trebuie să deosebim bine între filosofie ca fapt istoric, legat de o anumită epocă, și filosofie ca idee, idee a unei sarcini
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai mult sau mai puțin reușită de a realiza ideea directoare a infinității" Husserl; cunoașterea prin metode obiective a "pozițiunii omului față de restul universului" C. Rădulescu-Motru; determinarea "ființei în lucruri" Constantin Noica; "descrierea ființei determinate" Gheorghe Vlăduțescu) ale unui sistem, teorii filosofice. Istoria filosofiei cuprinde momente de schimbare a stilului teoretic și a statutului cultural al acestei discipline, fără a se depăși, desigur, de-limitarea sa epistemică și atitudinal-noetică. Acest fapt interzice dogmatizarea aspectului formal și, totodată, îngăduie diferențierea lui de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față de o "logică formală". O astfel de poziție o are conceptul determinismului prin finalitate din filosofia lui C. Rădulescu-Motru față de structura formală a conceptului kantian al finalității. Tocmai această participare face posibilă, în orizontul filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, o anumită "teorie" asupra omului încadrată "logicii personaliste". Principiul de construcție a interpretării din această lucrare ideea că personalismul energetic propune, prin unul dintre conceptele fundamentale sub condiția vizării sale antropologice, anume determinismul prin finalitate (gândit de Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un sens relativ. Întâi, pentru că finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este principiu al facultății de judecare reflexive, nu determinative (constitutive), apoi, deoarece ea este extinsă asupra naturii, omul fiind astfel re-specificat. Scopul "ontologiei fundamentale" instituită de Heidegger este refundarea metafizicii și întemeierea ontologiei, ca teorie a "ființei ființării", printr-o teorie a ființei omului (Dasein), a ființării către care se deschide ființa. Kant socotește omul ca ființă finită și îi problematizează esența, dar intenția sa nu este construirea unei ontologii chiar dacă, potrivit probelor formulate de Heidegger, "critica rațiunii pure" este o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metafizicii. Prin urmare, filosofia critică a lui Kant nu este caz al nici unuia dintre aceste trei modele de reconstrucție a umanului; ea cuprinde însă un proiect antropologic. Acesta constă dintr-un set de enunțuri despre om pe care se articulează teoria filosofică, în cazul filosofiei kantiene, proiectul metafizicii. Ideea principală a proiectului antropologic kantian este aceea a omului ca scop final al existenței. Întrucât finalitatea este principiu al facultății de judecare reflexive, aparținând, astfel, omului ca ființă rațională, acceptarea ideii omului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înainte, în lucrarea Sein und Zeit (1927); sensul lui era acela al unei "analitici" a Dasein-ului. O critică a rațiunii pure, așa cum a conceput-o Kant, exprimă exigența elucidării problemei celui care deschide chestiunea metafizicii. Prin urmare, ea este o teorie a omului acesta pune chestiunea metafizicii vizat ca "subiect" al interogației asupra ființei, mai bine-zis, ca ființare privilegiată în sensul că ei doar îi este originar-structurală relația cu ființa. Ontologia, interogându-se despre ființă (ființa în ea însăși și ființa
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
față de cele care, potrivit "experienței" sale obișnuite în mediul în care trăiește, sunt mai apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat în perioada modernă a istoriei filosofiei, odată cu momentul "Kant", nu se rămâne niciodată aici, la o teorie sau măcar o idee despre om semnificativă în ea însăși, fiindcă o asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să facă totdeauna parte dintr-un proiect filosofic mult mai larg, care cuprinde, alături de probleme diverse, și problema omului. Primul act al antropologiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
apropiate de el. Până la autonomizarea rostirii despre om, fapt consacrat în perioada modernă a istoriei filosofiei, odată cu momentul "Kant", nu se rămâne niciodată aici, la o teorie sau măcar o idee despre om semnificativă în ea însăși, fiindcă o asemenea "teorie" sau "idee" trebuie să facă totdeauna parte dintr-un proiect filosofic mult mai larg, care cuprinde, alături de probleme diverse, și problema omului. Primul act al antropologiei filosofice, al cărei model va fi prezentat mai departe, constă în concentrarea ființării umane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
însușire care, deși nu este esențială, aparține totuși în mod specific omului); acest prim act este esențializator (țintește către dezvăluirea esenței omului), căci atributul care specifică (în ordine logică) are semnificația esenței 38. Ceea ce prezintă ca o exigență a unei teorii despre om anumiți filosofi contemporani interesați de problematica antropologiei filosofice, cum ar fi Max Scheler, Helmuth Plesner, la noi Mihail Ralea, anume faptul că antropologia filosofică trebuie să afirme și să analizeze esența omului, este anunțat încă în filosofia veche
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
cartesiană ca ființă cugetătoare; peste tot este vorba de concentrarea ființei umane într-o trăsătură de esență: de aici subordonarea formală față de modelul antropologiei filosofice. Desigur, încadrarea este motivată dacă, pornind de la postularea esenței omului, demersul continuă către forma unei "teorii" care are ca principiu această postulare și care desfășoară determinațiile existenței umane. Gândit formal, prin raportare la operațiile sale, prezente, într-o anumită măsură, în demersurile lui Max Scheler și ale altor filosofi contemporani interesați de problema omului, modelul antropologiei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
rata această renaștere; prin urmare, omul nu are o trăsătură de esență, așa încât un demers după regulile antropologiei filosofice nu ar fi posibil. În același spațiu al lucrului după anumite convenții ale modelului ontologiei umanului cred că se așează și "teoria" blagiană despre om ca existență întru mister și pentru revelare sau "demonstrația" lui C. Rădulescu-Motru privind identitatea de structură dintre personalitate (persoana umană ca formă energetică finală a evoluției) și lumea al cărei principiu este energia. Întreprinderea teoretică ce tematizează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Kant, de exemplu, am avea, chiar în Critica rațiunii pure, o "interpretare" în modelul ontologiei fundamentale, potrivit argumentelor aduse de Heidegger.) De asemenea, ele au o valoare în sine numai ca modele, dar "interpretările" lor nu sunt pure: în orice teorie asupra umanului poate prevala un anumit model de reconstrucție, însă niciodată el nu este singurul prezent. Orice "realizare" (interpretare) în teorie a unui model de reconstrucție a umanului este, relativ la modelul ca atare, impură. Trebuie să admitem acum o întrebare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De asemenea, ele au o valoare în sine numai ca modele, dar "interpretările" lor nu sunt pure: în orice teorie asupra umanului poate prevala un anumit model de reconstrucție, însă niciodată el nu este singurul prezent. Orice "realizare" (interpretare) în teorie a unui model de reconstrucție a umanului este, relativ la modelul ca atare, impură. Trebuie să admitem acum o întrebare firească, ținând seama de existența multiplă a modelului de reconstrucție a umanului: doar aceste trei modele sunt valabile, sau putem recunoaște
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este plasată, precum-pănitor, în planul evoluției energiei. Aceste sensuri dovedesc faptul că personalismul energetic propune o reconstrucție a omului în modelul ontologiei umanului, așa cum acesta a fost schițat aici. Mai mult, filosofia de care ne ocupăm nu este numai o teorie despre "existența" umană așa cum ea apare ca ființare în lume, nici numai despre natură sau cultură, vizate, fiecare, prin ceea ce le desparte; ea este mai degrabă o teorie asupra ființei omului, căci omul este determinat și prin ceea ce el este
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]