10,155 matches
-
regional, Radio Basarabia, au început la Chișinău în primele zile din iunie 1939. Emițătorul de 20 kw. instalat de firma Marconi la Chișinău a devenit cel mai bun din România datorită antenei moderne anti-fading care reduce radiația și favorizează propagarea undelor ce călătoresc aproape de suprafața solului. Radio Basarabia, condus inițial de Gheorghe Neamu, cu un program propriu de emisiuni în limba română și în limba rusă se inaugurează oficial pe 8 octombrie 1939. Numărul abonaților crește de la 274 314 în 1938
Societatea Română de Radiodifuziune () [Corola-website/Science/305968_a_307297]
-
și Unite. Oficiul poștal din localitate prestează servicii de livrare a corespondenței și distribuire a pensiilor. În activitatea menționată sunt implicați 3 angajați. Recepționare posturilor TV din Republica Moldova este anevoioasă deoarece satul este amplasat in zona cu recepție instabilă a undelor radio și TV. În prezent aprovizionarea cu apă potabilă a locuitorilor și instituțiilor publice se efectuiază din 150 de fîntîni mină, dintre care doar 128 sunt cu apă potabilă. Fintînile arteziene, care au existat în localitate pentru necesitățile fermelor de
Salcia, Șoldănești () [Corola-website/Science/305249_a_306578]
-
Bessel de ordin întreg (α = n); rezolvând ecuația în sistemul de "coordonate sferice", obținem funcții Bessel de ordin fracționar (α = n +1/2). Importanța funcțiilor Bessel rezultă din faptul că soluționează multe probleme de potențal static și de propagare a undelor, de exemplu: Deoarece ecuația lui Bessel este o ecuație diferențială ordinară de ordinul doi, aceasta va avea două soluții liniar independente, iar datorită diverselor formulări ale funcției Bessel, în serie sau integrală, se alege forma cea mai convenabilă pentru problema
Funcție Bessel () [Corola-website/Science/305359_a_306688]
-
H(z), definite prin: unde i este unitatea imaginară. Aceaste combinații liniar independente sunt cunoscute și sub numele de funcții Bessel de speța a III-a. Funcțiile Hankel de prima și a doua speță sunt folosite la exprimarea soluției propagării undelor cilindrice, respectiv spre exterior sau interior, în funcție de convenția de semn aleasă pentru frecventă. Ele au fost denumite după numele lui Hermann Hankel. Folosind relațiile de definiție de mai sus ele pot fi scrise și sub forma: în care, dacă α
Funcție Bessel () [Corola-website/Science/305359_a_306688]
-
avem expresia: iar h este funcția complex conjugată a acesteia pentru z real. Funcțiile Riccati-Bessel diferă puțin de funcțiile Bessel sferice, fiind date de formulele: Ele satisfac ecuația diferențială: Acestă ecuație diferențială și soluția ei Riccati-Bessel apar în problema împrăștierii undelor elecromagnetice printr-o sferă, cunoscută ca împrăștierea Mie. Câteodata se folosesc și notațiile ψ, χ în loc de S, C. Funcțiile Bessel au următoarele forme asimptotice pentru valori α nenegative. Pentru valori mici ale argumentelor formula 46, obtinem: unde γ este constanta Euler-Mascheroni
Funcție Bessel () [Corola-website/Science/305359_a_306688]
-
J este folosită adesea prin intermediul seriei Laurent pentru funcția generatoare: care poate fi generalizată pentru orice α prin metoda integrării pe contur sau altă metodă. O altă relație importantă pentru ordine întregi este "expansiunea Jacobi-Anger": folosită pentru a dezvolta o undă plană ca o sumă de unde cilindrice, sau pentru a găsi seria Fourier a unui semnal modulat în frecvență. Mai general, o serie: este numită dezvoltarea Neumann de `f`. Pentru ν = 0 are forma explicită: Unele funcții admit reprezentarea specială: în
Funcție Bessel () [Corola-website/Science/305359_a_306688]
-
Prin undă se înțelege fenomenul de propagare a unei oscilații într-un mediu material sau spațiu și care este însoțit de transport de energie. După modul de oscilație a particulelor mediului față de direcția de propagare se deosebesc două tipuri fundamentale de unde: a
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
particulelor mediului față de direcția de propagare se deosebesc două tipuri fundamentale de unde: a) unde transversale; b) unde longitudinale. Exemple de unde transversale: oscilația unei corzi elastice, vibrația unei bare care a fost lovită lateral, vibrația membranei unei tobe. Ca exemplu de undă longitudinală se poate da cazul undelor sonore care se propagă în aer (sub forma unor variații continui ale presiunii aerului). Altfel spus, o undă este un fenomen fizic ce se propagă și se reproduce singur "un pic" mai târziu în
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
se deosebesc două tipuri fundamentale de unde: a) unde transversale; b) unde longitudinale. Exemple de unde transversale: oscilația unei corzi elastice, vibrația unei bare care a fost lovită lateral, vibrația membranei unei tobe. Ca exemplu de undă longitudinală se poate da cazul undelor sonore care se propagă în aer (sub forma unor variații continui ale presiunii aerului). Altfel spus, o undă este un fenomen fizic ce se propagă și se reproduce singur "un pic" mai târziu în timp și "un pic" mai departe
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
elastice, vibrația unei bare care a fost lovită lateral, vibrația membranei unei tobe. Ca exemplu de undă longitudinală se poate da cazul undelor sonore care se propagă în aer (sub forma unor variații continui ale presiunii aerului). Altfel spus, o undă este un fenomen fizic ce se propagă și se reproduce singur "un pic" mai târziu în timp și "un pic" mai departe într-un mediu sau în spațiu. Asta permite clasificarea anumitor unde (radio, radar, microunde) în funcție de "lungimea lor de
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
este un fenomen fizic ce se propagă și se reproduce singur "un pic" mai târziu în timp și "un pic" mai departe într-un mediu sau în spațiu. Asta permite clasificarea anumitor unde (radio, radar, microunde) în funcție de "lungimea lor de undă" și de frecvență. Lungimea de undă se definește ca fiind cea mai scurtă distanță ce separă unda în două puncte identice ale sale la un moment dat. Frecvența măsoară numărul de ori în care se reproduce fenomenul de oscilație într-
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
propagă și se reproduce singur "un pic" mai târziu în timp și "un pic" mai departe într-un mediu sau în spațiu. Asta permite clasificarea anumitor unde (radio, radar, microunde) în funcție de "lungimea lor de undă" și de frecvență. Lungimea de undă se definește ca fiind cea mai scurtă distanță ce separă unda în două puncte identice ale sale la un moment dat. Frecvența măsoară numărul de ori în care se reproduce fenomenul de oscilație într-o unitate de timp. Oscilațiile se
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
și "un pic" mai departe într-un mediu sau în spațiu. Asta permite clasificarea anumitor unde (radio, radar, microunde) în funcție de "lungimea lor de undă" și de frecvență. Lungimea de undă se definește ca fiind cea mai scurtă distanță ce separă unda în două puncte identice ale sale la un moment dat. Frecvența măsoară numărul de ori în care se reproduce fenomenul de oscilație într-o unitate de timp. Oscilațiile se măsoară în Hertzi, (Hz). Un Hertz este egal cu o oscilație
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
la un moment dat. Frecvența măsoară numărul de ori în care se reproduce fenomenul de oscilație într-o unitate de timp. Oscilațiile se măsoară în Hertzi, (Hz). Un Hertz este egal cu o oscilație pe secundă. Viteza de propagare a undelor este egală cu viteza luminii. Exemplul 1 - undele radio : au o lungime de undă superioară de 10 cm în spațiu și o frecvență de 150 de mii până la 3 miliarde de oscilații pe secundă, (150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
ori în care se reproduce fenomenul de oscilație într-o unitate de timp. Oscilațiile se măsoară în Hertzi, (Hz). Un Hertz este egal cu o oscilație pe secundă. Viteza de propagare a undelor este egală cu viteza luminii. Exemplul 1 - undele radio : au o lungime de undă superioară de 10 cm în spațiu și o frecvență de 150 de mii până la 3 miliarde de oscilații pe secundă, (150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2 - undele radar și microundele : au o lungime de
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
de oscilație într-o unitate de timp. Oscilațiile se măsoară în Hertzi, (Hz). Un Hertz este egal cu o oscilație pe secundă. Viteza de propagare a undelor este egală cu viteza luminii. Exemplul 1 - undele radio : au o lungime de undă superioară de 10 cm în spațiu și o frecvență de 150 de mii până la 3 miliarde de oscilații pe secundă, (150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2 - undele radar și microundele : au o lungime de undă cuprinsă între 1 milimetru și
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
este egală cu viteza luminii. Exemplul 1 - undele radio : au o lungime de undă superioară de 10 cm în spațiu și o frecvență de 150 de mii până la 3 miliarde de oscilații pe secundă, (150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2 - undele radar și microundele : au o lungime de undă cuprinsă între 1 milimetru și 10 centimetri în spațiu și o frecvență cuprinsă între 3 - 300 GHz Exemplul 3 - lumina vizibilă : are o lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
radio : au o lungime de undă superioară de 10 cm în spațiu și o frecvență de 150 de mii până la 3 miliarde de oscilații pe secundă, (150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2 - undele radar și microundele : au o lungime de undă cuprinsă între 1 milimetru și 10 centimetri în spațiu și o frecvență cuprinsă între 3 - 300 GHz Exemplul 3 - lumina vizibilă : are o lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm În mecanica cuantică toate obiectele microscopice au o
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
150 kHz - 3 GHz) Exemplul 2 - undele radar și microundele : au o lungime de undă cuprinsă între 1 milimetru și 10 centimetri în spațiu și o frecvență cuprinsă între 3 - 300 GHz Exemplul 3 - lumina vizibilă : are o lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm În mecanica cuantică toate obiectele microscopice au o proprietate de undă și o proprietate de particulă, dar nu sunt nici una nici alta. Aceasta dualitate undă-particulă se explică prin faptul că obiectul cuantic respectiv este
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
1 milimetru și 10 centimetri în spațiu și o frecvență cuprinsă între 3 - 300 GHz Exemplul 3 - lumina vizibilă : are o lungime de undă cuprinsă între 400 și 700 nm În mecanica cuantică toate obiectele microscopice au o proprietate de undă și o proprietate de particulă, dar nu sunt nici una nici alta. Aceasta dualitate undă-particulă se explică prin faptul că obiectul cuantic respectiv este perceptibil prin proprietățile deținute și nu ca un tot unitar, pentru moment nu există niciun cuvânt pentru
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
unitar. Fizicienii Jean-Marc Lévy-Leblond și Françoise Balibar au propus termenul de « quanton » pentru a desemna obiectul quantic în sine și nu proprietățile sale, dar acest termen nu s-a impus în vocabularul științific . Dificultatea rezidă în faptul că noțiunea de undă este antinomică noțiunii de particulă. Percepția la nivel macroscopic face să se creadă că o particulă este un obiect "solid" iar unda este o formă de "energie", ceva în mișcare, așadar contrară principiului material, solid, fix. Acest sens etimologic ne
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
sale, dar acest termen nu s-a impus în vocabularul științific . Dificultatea rezidă în faptul că noțiunea de undă este antinomică noțiunii de particulă. Percepția la nivel macroscopic face să se creadă că o particulă este un obiect "solid" iar unda este o formă de "energie", ceva în mișcare, așadar contrară principiului material, solid, fix. Acest sens etimologic ne face să admitem cu dificultate că un corp poate să aibă aceste doua proprietăți "undă-particulă" în același timp. De aceea, această dualitate
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
ne face să admitem cu dificultate că un corp poate să aibă aceste doua proprietăți "undă-particulă" în același timp. De aceea, această dualitate ar trebui interpretată astfel: atâta timp cât obiectul cuantic nu este măsurat, el este considerat ca o probabilitate de undă; după ce a fost măsurat, el este considerat ca o particulă cu o valoare fixă. Exemplu: dacă proiectăm o lumină printr-unul din capetele unui cilindru, vedem un cerc pe ecranul de proiecție. Dacă proiecția se face printr-o poziție laterală
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
iunie 1997, fetele au început să filmeze primul lor film intitulat "" regizat de Bob Spiers. Acest film fiind, făcut cu scopul de a aduce un stil hazliu trupei, era strâns legat de albumul Spiceworld. Conținutul filmului a fost pe aceeiași undă cu filme cum ar fi "A Hard Day's Night" creat de Beatles pentru promovarea albumului cu același nume în anii '60. Filmul a vrut să arate starea de spirit a fetelor. În rolurile principale au fost o serie de
Spice Girls () [Corola-website/Science/312987_a_314316]
-
le sunt unde Hertziene a căror lungime de undă este cuprinsă între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz). Aplicațiile microundelor prezintă interes în legătură cu propagarea acestora prin liniile de transmisie și prin ghidurile de undă, precum și cu rezonatoarele electromagnetice, care înlocuiesc circuitele rezonante clasice. Există o
Microunde () [Corola-website/Science/313075_a_314404]