10,085 matches
-
intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. De altfel, Curtea constată că, în esență, autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, aspectele invocate vizând consecințele "nefaste" pe care le-ar avea reglementarea criticată asupra dezvoltării fizice și morale a copilului minor. Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 194 din 10 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 43 şi art. 97 din Codul familiei, precum şi ale art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231132_a_232461]
-
părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibilă, apreciind că aspectele invocate nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci tind spre modificarea și completarea reglementării criticate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 13 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.901/314/2009, Tribunalul Suceava - Secția civilă a
DECIZIE nr. 292 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 37 alin. 2 lit. a) şi b) din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei şi ale art. 15 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231210_a_232539]
-
acestea privesc procedura prezentării materialului de urmărire penală, procedură care îl vizează în exclusivitate pe inculpat. Faptul că organul de cercetare penală nu are nicio obligație de a proceda în consecință și cu privire la partea responsabilă civilmente nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci cu o încercare de a transforma Curtea Constituțională în legiuitor, situație care, potrivit art. 61 din Constituție și art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu poate fi
DECIZIE nr. 341 din 10 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. 1, art. 173 alin. 1, art. 250, art. 252 şi art. 257 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231217_a_232546]
-
Justiție - Completul de 5 judecători, prevăzut de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 . Curtea reține că acest "recurs" nu trebuie calificat ca fiind acea cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură civilă, ci ca o veritabilă cale de atac, devolutivă, împotriva hotărârii organului disciplinar (Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile sale, având doar rolul unei instanțe de judecată), cale de atac soluționată de către o instanță judecătorească, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin luarea în considerare
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât sub
DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231173_a_232502]
-
Justiție - Completul de 5 judecători, prevăzut de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 . Curtea reține că acest "recurs" nu trebuie calificat ca fiind acea cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură civilă, ci ca o veritabilă cale de atac devolutivă împotriva hotărârii organului disciplinar (Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile sale, având doar rolul unei instanțe de judecată), cale de atac soluționată de către o instanță judecătorească, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin luarea în considerare
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
atac la o instanță judecătorească, consacrate prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să-l aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
Justiție - Completul de 5 judecători, prevăzut de art. 49 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 . Curtea reține că acest "recurs" nu trebuie calificat ca fiind acea cale extraordinară de atac prevăzută de Codul de procedură civilă, ci ca o veritabilă cale de atac devolutivă împotriva hotărârii organului disciplinar (Consiliul Superior al Magistraturii, prin secțiile sale, având doar rolul unei instanțe de judecată), cale de atac soluționată de către o instanță judecătorească, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin luarea în considerare
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate aspectele, atât asupra
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca fiind inadmisibilă. Astfel, în ceea ce privește prevederile criticate din Legea nr. 230/2007 , apreciază că aspectele invocate nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci privesc circumstanțele concrete ale situației de fapt, aflate pe rolul instanței de judecată. De asemenea, arată că nu poate fi primită nici critica referitoare la Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 , întrucât Curtea se poate pronunța
DECIZIE nr. 293 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. c) şi art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi ale art. 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231269_a_232598]
-
a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, excepție ridicată de Doru Nanciu într-o cauză civilă având ca obiect o acțiune în răspundere contractuală. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică, ci, în esență, este nemulțumit de conduita unor vecini, precum și de modul de calcul și de repartizare a cheltuielilor de întreținere pe persoane. Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, motivat de faptul că autorul
DECIZIE nr. 293 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. c) şi art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi ale art. 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231269_a_232598]
-
este nemulțumit de conduita unor vecini, precum și de modul de calcul și de repartizare a cheltuielilor de întreținere pe persoane. Judecătoria Pitești - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, motivat de faptul că autorul excepției nu face o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la reglementarea criticată, limitându-se la invocarea în mod formal a excepției. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIE nr. 293 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. c) şi art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi ale art. 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231269_a_232598]
-
Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007 este inadmisibilă. Totodată, referitor la textele criticate din Legea nr. 230/2007 , Curtea constată că susținerile autorului excepției nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, acesta invocând prevederile constituționale ale art. 16 din perspectiva propriei interpretări, fiind, în realitate, nemulțumit de conduita unor vecini, precum și de modul de calcul și de repartizare a cheltuielilor de întreținere pe persoane. Pentru motivele expuse, în
DECIZIE nr. 293 din 24 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 47 lit. c) şi art. 49 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, precum şi ale art. 44 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.588/2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231269_a_232598]
-
citare este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că aspectele invocate de autorul acesteia nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci tind spre modificarea textului de lege. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 40.024/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a
DECIZIE nr. 213 din 15 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate industrială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231380_a_232709]
-
în mod disimulat, întrucât conținutul său normativ presupune ca desființarea locului de muncă, pe lângă efectivitatea sa, să fie reală și serioasă, respectiv să aibă caracter obiectiv, adică să nu țină de persoana salariatului, să fie precisă, și anume să fie veritabilul motiv al concedierii, și să fie serioasă, în sensul că motivele invocate de angajator să fie de o anumită gravitate. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al
DECIZIE nr. 175 din 8 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230655_a_231984]
-
reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în cauza de față. De altfel, Curtea constată că, în argumentarea pretinsei neconstituționalități a textelor de lege criticate, autorii acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci vizează, în esență, aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 și a celor ale art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 , precum și o lipsă de
DECIZIE nr. 6 din 18 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 şi art. III alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230313_a_231642]
-
îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât aspectele invocate de autorul excepției nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. După închiderea dezbaterilor, se prezintă autorul excepției Rița Gărgărița, care depune note scrise la dosar. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 16 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 10.243
DECIZIE nr. 1.496 din 18 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) şi alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a celor ale art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229313_a_230642]
-
stat într-un cuantum exagerat în sarcina justițiabilului, practic persoana interesată nu se mai poate adresa instanței de judecată. Cu privire la prevederile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 , Curtea reține că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, este vorba de o problemă de apreciere a circumstanțelor concrete ce conturează fondul litigiului. Acesta își manifestă, mai exact, nemulțumirea față de maniera în care s-a desfășurat litigiul, apreciind că "nu se poate accepta
DECIZIE nr. 1.496 din 18 noiembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) şi alin. (1^1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, precum şi a celor ale art. 24 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229313_a_230642]
-
cauză civilă având ca obiect o plângere contravențională. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale menționate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), deoarece reglementează forța probantă a procesului-verbal de contravenție, instituind o veritabilă prezumție de adevăr și legalitate a acestui act emis în regim de autoritate publică. Consideră că, deși contravenția este de natură penală, sarcina probei este răsturnată, contravenientul fiind expus abuzului agentului constatator, pe care este obligat să-l înlăture prin
DECIZIE nr. 1.468 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237370_a_238699]
-
Legea nr. 47/1992 , republicată. 2. Analizând motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 141 alin. (2) lit. e) și f) și alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Curtea reține că autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci, în realitate, dorește modificarea și completarea dispozițiilor privind scutirea de taxe, în sensul eliminării caracterului urgent al acestei proceduri. Or, dintr-o asemenea motivare, rezultă indubitabil că autorul excepției nu reclamă neconstituționalitatea dispozițiilor legale pe care
DECIZIE nr. 1.096 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) ��i f) şi alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal coroborate cu cele ale "pct. 38 alin. (3) şi pct. 39 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237417_a_238746]
-
nr. 176/2010 contravin dispozițiilor art. 1 alin. (4) și art. 116 alin. (2) din Constituție, deoarece Agenția Națională de Integritate, prin atribuțiile ce i-au fost conferite, a fost instituită - contrar normelor constituționale menționate - ca un organ administrativ cu veritabilă activitate jurisdicțională, subordonat Parlamentului. Pe de altă parte, inspectorii de integritate, deși sunt controlați politic prin intermediul Consiliului Național de Integritate, se supun Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și au atribuții specifice unui organism jurisdicțional. Aceștia pot solicita
DECIZIE nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 34 alin. (1)-(3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238892_a_240221]
-
raportată la dispozițiile art. 1 alin. (4) și art. 116 alin. (2) din Constituție, în sensul că Agenția Națională de Integritate, prin atribuțiile ce i-au fost conferite, a fost instituită - contrar normelor constituționale menționate - ca un organ administrativ cu veritabilă activitate jurisdicțională, subordonat Parlamentului, Curtea reține că, potrivit Legii nr. 176/2010 , Agenția desfășoară doar o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute
DECIZIE nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) şi art. 34 alin. (1)-(3) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238892_a_240221]
-
care Curtea a examinat instituția revocării președintelui Senatului. Se susține, față de considerentele care au fundamentat decizia menționată, că hotărârea criticată, care a validat alegerea unui candidat propus de Grupul parlamentar al PDL, în condițiile în care principiile constituționale instituie un veritabil "fine de neprimire" la depunerea candidaturilor pentru funcția de președinte al Senatului din partea altui grup parlamentar decât cel căruia acest drept îi aparține ca efect al algoritmului politic rezultat în urma alegerilor - Grupul parlamentar al PSD. Se mai arată și că
DECIZIE nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr. 54 din 28 noiembrie 2011 pentru alegerea preşedintelui Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238554_a_239883]
-
judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită menținerea jurisprudenței Curții Constituționale cu privire la textele de lege criticate în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca inadmisibilă, arătând că autorul excepției nu a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate a textelor de lege supuse controlului Curții, ci a soluției pronunțate de instanța de recurs. În subsidiar, în situația în care Curtea va trece la examinarea fondului excepției, apreciază că se impune menținerea jurisprudenței în materie în
DECIZIE nr. 1.601 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art. 43 alin. 1 şi 3 din Codul familiei, art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238611_a_239940]
-
statuat în jurisprudența sa, de exemplu prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din
DECIZIE nr. 1.601 din 15 decembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, art. 43 alin. 1 şi 3 din Codul familiei, art. 318 alin. 1 teza a doua şi art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238611_a_239940]