10,579 matches
-
gând că-i el." În același sens, în basmul Crăiasa zânelor [Pop-Reteganul], un împărat, ducându-se la război, le interzice feciorilor săi să deschidă cu o cheie ruginită chiliuța de la miazăzi, argumentând: bine nu va fi. Ei deschid ușa și zăresc o icoană întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este "zâna zânelor", care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, își pierde puterea de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru că toate astea urmează la noroc." În Fata din sicriul de ceară [Oprișan, III], eroul pleacă în căutarea fetei menite la naștere. Ajunge într-o livadă frumoasă și cum, printr-o gaură, iese "un fum" din adâncul pământului, acolo o zărește "pe soarta lui", pe fata lui "Jigmond dă Ceară", pe celălalt tărâm, "într-o glajă de sticlă." Le transmite un mesaj părinților: "m-am dus după soarta mea. Nu mai vin înapoi cel puțin mult timp." Eroul ajunge la fată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras de o pasăre, într-un bordei, unde zărește două oale fierbând pe foc. Își amintește, brusc, o vorbă din bătrâni: "dacă găsăști două oale la un foc că fierbe, una s-o spargi și-ntr-una să scuipi. Da' nu-i frumos. Stau așa." Intră pe ușă "o fată cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit - încărcată cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar de trei zile, fiindcă el este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fără ca ea s-o dezlege. Băiatul unui unchiaș își încercă norocul. Pe drum vede doi vulturi lăsându-se pe stârvul unui cal care, fiind otrăvit, îi omorî. Băiatul îi jumuli, îi puse în desagi și porni mai departe. Printre copaci, zări o flacără, lângă care 12 hoți frigeau un vițel. Băiatul îi cinsti cu vulturii jumuliți să-i frigă, zicându-le că-s curcani, și ei muriră. Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
căderea nopții. El nu se întorcea niciodată acasă mai devreme de lăsatul întunericului și pleca din nou la treabă când mijeau zorile. Prietenii fetei o pizmuiau pentru norocul ei. Fata, luându-și inima în dinți, aprinde o lumânare și-i zărește chipul. "Era frumos ca soarele de pe cer și decât toate stelele adunate laolaltă." Tânărul se preschimbă într-o pasăre mare, cenușie și-i spune că datorită faptei ei nesăbuite, nu-l va mai vedea niciodată, decât dacă îl va sluji
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cercetător, atent", cu verbul a se uita, în a cărui definiție nu există nicio informație despre modului de desfășurare a procesului. Semul [±Durată] împarte unitățile analizate în verbe inerent durative (a scruta, a contempla, a privi) și verbe punctuale (a zări, a ochi). Alte unități sunt nonspecificate cu privire la această trăsătură semantică: a atinge, a gusta etc. Structura microcâmpurilor verbelor de percepție este ierarhică. Pentru descrierea structurii lor și a relevării "proeminenței" anumitor verbe în raport cu celelalte în interiorul câmpurilor lexico-gramaticale, în cognitivism s-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
lexicon există două intrări see din punctul de vedere al trăsăturilor temporal-aspectuale: într-o accepție, see desemnează o stare (engl. state), în cealaltă accepție, see desemnează un eveniment instantaneu (engl. achievement), parafrazabil, în sens larg, prin spot 'a observa; a zări'. Pentru verbele din ultima clasă, denumite flip verbs 34, autorul propune un tip de analiză transformațională, conform căreia în structura derivată subiectul și obiectul se inversează: The soupSubiect tastes fine (to me)Obiect < ISubiect tasted the soupObiect (and the soup
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a mirosi "a apropia nasul de ceva sau de cineva pentru percepe un miros" etc. Aceste verbe exprimă procese durative, nerezultative, iar conținutul le este omogen pe toată desfășurarea. (c) Evenimente cu realizare instantanee (de tip achivement): a vedea "a zări", a zări44, a atinge etc. Polisemantismul verbelor de percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sunt intrinsec durative, în timp ce evenimentele de tip achievement sunt intrinsec punctuale: (27) L-am privit cum pictează timp de două ore (percepție vizuală durativă). (28) L-am ascultat cântând la pian două ore (percepție auditivă durativă). vs (29) L-am zărit de la fereastră (*timp de două minute) - percepție vizuală momentană. Caracteristic verbelor de percepție nonintențională a vedea, a auzi este faptul că durata procesului perceptual nu poate fi interpretată decât ca strict dependentă de durata procesului subordonat percepției 47. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
CHIORÎ refl. (fam.) "a se uita foarte atent, cu curiozitate, făcând ochii mari; a se holba". A CONTEMPLA tranz. și refl. "a (se) privi îndelung, meditativ, cu admirație și cu emoție" A GINI tranz. (arg.) "a observa, a vedea, a zări". A (SE) HOLBA tranz. și refl. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu emoție" A GINI tranz. (arg.) "a observa, a vedea, a zări". A (SE) HOLBA tranz. și refl. "a face ochii mari, a-i deschide tare (de mirare, uimire, spaimă etc.)". A ÎNTREVEDEA tranz. "a întrezări". A ÎNTREZĂRI tranz. "a zări, a vedea în chip vag, a desluși anevoie (printre alte lucruri sau în treacăt)". A OBSERVA tranz. "a examina cu atenție, a studia, a cerceta; a scruta". A OCHI tranz. "a urmări, a fixa cu privirea, a descoperi pe cineva
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
A SE UITA refl. "a-și îndrepta privirea spre cineva sau ceva (pentru a vedea); a privi". A VEDEA tranz. "a percepe cu ajutorul văzului". A VIZIONA tranz. "a privi, a urmări, a vedea un film, un spectacol (înainte de premieră)". A ZĂRI tranz. "a vedea (ceva) slab, vag, nedeslușit (din cauza depărtării sau a întunecimii)". A SE ZGÂI refl. "a deschide tare, a căsca, a holba ochii". Câmpul lexico-semantic al verbelor de percepție auditivă A ASCULTA tranz. "a-și încorda auzul pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a se menține, absurdul nu se poate rezolva. El se sustrage sinuciderii, în măsura în care este conștiința și totodată refuzul morții. Este, la extrema limită a ultimului gând al condamnatului la moarte, șiretul de pantofi pe care, în ciuda a toate, acesta îl zărește la câțiva metri, în chiar clipa căderii sale amețitoare. Căci contrariul sinucigașului este condamnatul la moarte. Această revoltă dă vieții întregul său preț. Manifestată de-a lungul unei întregi existențe, ea îi restituie măreția. Pentru un om care vrea să
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
încearcă să obțină puterea, cum putem explica aspirațiile spre putere ale colectivităților intitulate națiuni? Ce este o națiune? La ce ne referim când îi atribuim aspirații și acțiuni? O națiune ca atare nu este ceva empiric. Ea nu poate fi zărită. Ceea ce observăm empiric sunt doar indivizii care aparțin unei națiuni. Națiunea este o abstracție alcătuită dintr-un număr de indivizi cu anumite caracteristici comune care-i fac membri ai unei națiuni. Individul, membru al unei națiuni, care gândește, simte și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sale” (Sartre, 1943, pp. 277-278). Filosofia modernă, de la Descartes Încoace, trecând prin Berkeley și Leibniz, lăsase moștenire filosofilor spinoasa problemă a legăturii intersubiective dintre două „substanțe” concepute rând pe rând ca niște corpuri Întinse (automatele cu pălării pe care le zărește Descartes de la fereastra sa) și ca monade izolate. Tentația solipsismului Însoțea În mod necesar constituirea carteziană a faimosului Cogito. Reluarea de către Husserl a gestului cartezian, În Meditațiile sale din 1929, relansează problema, deschizând În același timp un nou câmp de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pur și simplu, îmi făcuse cunoștință cu fiică-sa... într-un tramvai, când, desfăcând brațele, ca să-i sărut mâna, mi-au căzut de sub haină cărțile de aventuri împrumutate de la un vechi prieten ce avea un pod plin cu asemenea minuni. Zărind grozăviile de pe coperți (femei goale, cu taliile fragile în ghearele unor urangutani oribili, sticlind canini mortali, asasini feroci, jucându-se cu stilete ascuțite, submarine în flăcări, vulcane azvârlind în aer trupuri sfârtecate de oameni, elefanți luând în trompă englezoaice alarmate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
prieteni. La un moment dat, au apărut trei băieți - cam de vârsta noastră, cu rucsaci în spate, ușor dezorientați, privind temători de jur împrejur - și ne-au întrebat ceva în germană. Ne-am oprit cu toții ca și cum cineva tocmai ar fi zărit pe cer o navă extraterestră, ca și cum trei alieni tocmai coborâseră să ne salute. Nu știu despre ceilalți, dar pentru mine cred că a fost prima întâlnire cu niște „străini“ autentici. După câteva momente de uimire, am reușit să comunicăm cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
poate chiar de vreo zece, pe râul Someș care trece prin Cluj s-a sălășluit un stol de vreo 40 de rațe, plus un grup de vreo 25 de pescăruși. Pescărușii mai pleacă din când în când și pot fi zăriți mai cu seamă iarna, dar rațele s-au stabilit, se pare, pentru totdeauna în urbea transilvană de pe Someș, în primul rând pe insulițele cu arbori tăiați (căsăpiți, ca să fiu mai exactă) care pigmentează râul dinspre centrul orașului către marginea vestică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
dorm, se cufundă și se ciufulesc pe insulițele despre care am vorbit mai sus. De măcăit, așa cum fac rațele normale, nu prea măcăie, ci sunt silențioase. Nu sunt singura care am remarcat rațele de pe Someș: ceilalți ochi care le-au zărit și au comentat venirea și stabilirea lor la Cluj sunt bețivii întâlniți, uneori, prin tramvaiul care străbate o bună parte din râul Someș, așa încât rațele cu pricina pot fi monitorizate îndeajuns. Un astfel de individ simpatic foc (deși, în același
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
parte din râul Someș, așa încât rațele cu pricina pot fi monitorizate îndeajuns. Un astfel de individ simpatic foc (deși, în același timp, arțăgos) ne-a chestionat într-o zi, în tramvai, dacă am mai văzut rațe cu rotile, întrucât el zărea respectivele rațe de pe Someș ca patinând pe rotile. În rest, locuitorii zac în griul vieții lor plictisite și nu au ochi pentru ciudățenii, minuni, extravaganțe etc. În ce mă privește, am priceput chestiunea rațelor de pe Someș ca pe o ghicitoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
sale păreau să le simtă pe moment intrînd în îmbucături succesive și intermitente, unele după altele, și din cauza unui oareșce sentiment de frică, născut în mare parte din disperare și durere, bineștiuta și înfricoșătoarea năvală a sîngelui (2). Nu putea zări masa la care era așezat Judecătorul și-n fața căreia stăteau în picioare tatăl său și inamicul acestuia, dar îi putea auzi... (3) În cazul de față, prima frază nu reprezintă în exclusivitate perspectiva băiatului, ci a oricărei alte persoane
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
iar fraza a treia îmbină focalizarea acestuia („putea auzi”) cu informații despre relativitatea pozițiilor în care se aflau judecătorul, tatăl său și masa, lucru ce nu poate fi realizat prin ochii copilului, de vreme ce textul explică clar că băiatul nu putea zări aceste detalii. Așa cum există două tipuri de focalizatori, putem la fel de bine vorbi de două tipuri de focalizați, distincția făcîndu-se între ceea ce se vede din exterior sau din interior. În primul caz, sînt relatate doar fenomenele externe observabile din punct de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
considera că viitorul trădează o nesiguranță epistemologică și un stil negativ; dar în context e clar că nu e vorba de nesiguranță în privința utilizării lor. De fapt, sînt acestea elemente esențiale într-un fragment unde, pentru prima oară, cititorul îl zărește pe tînărul Sortoris nemaifiind împovărat, nesigur, sau cu terenul fugindu-i de sub picioare: nemaifiind cuprins de panică și disperare în împrejurări create de alții. Lecturi suplimentare Ca și în capitolul precedent, pentru un studiu aprofundat asupra subiectelor discutate îi recomandăm
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]