10,539 matches
-
Com. Lespezi) V. Cornescu Sodomeni N. Stoleru Baia Gorovei G. Teodorescu-Kirileanu Sadoveanu T. Radu Rotopănești În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea-mi am lăsat În mormântul dureroaselor iluzii Tinerețea Ca o palidă fecioară a intrat. Și departe Curcubeul cel sinistru-n zori de ziuă Zori de moarte Ca coroană sângeroasă s-a-nălțat, Și o cruce se arată-n țintirim Acolo unde venim Unde stăm și-ngenunchem iubito Cu suspin șoptit La mormântul tinereții ce-a murit! (în 2 minute, punând rămășag că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
rătăciților. Chiote de flăcăi sunau pretutindeni pe văi, pe când corniștii continuau a cânta "amurgul"... În umbra înserării, supt malul pe care ne aveam așezat cortul, se așeza câte un soldat și ofta greu din baierile inimii. A doua zi în zori trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă din Zlatița, de la 25 Iulie, cum ajungem în locurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în zori pe vreme frumoasă. La 30. Tedeumul pentru încheierea păcii. La 31, stăm. La 1 August, după amiază la Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă din Zlatița, de la 25 Iulie, cum ajungem în locurile infectate de holericii altor trupe, încep a cădea și dintre oamenii noștri. Până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Femei în vârstă, fete tinere, copiii fac același lucru, între tristele ziduri afumate ale orașelor-uzină. Se vede deși suntem încă în granița poloneză, că avem de-aface cu populație germană. Dela Benten am mers toată noaptea, am trecut Breslau și în zori de ziuă a revenit același peisagiu de pământuri sărace, năsipoase și mlăștinoase și păduri de pini. Mesteceni și pini. Pini foarte mulți, cultivați ca-ntr-o livadă, îngrijiți, tăiați frumos și rânduiți așa ca să nu se piardă nicio surcică. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul, brânza pentru peșcheșul la Turci.10 Pe când visa în lumina zorilor, a venit un înger grăbit ș-a sărutat-o; și de-atunci buzele ei, zâmbind, par a purta, fără ca ea să știe, amintirea acelui oaspete de-o clipă. IARĂȘI ȘI IARĂȘI Văd că bărbații protestează împotriva modei deși nu-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la "Cina" o masă în onoarea unui scriitor turc, trecător prin România. A fost și la Unguri, care l-au plăcut pe cât înțeleg. Numele lui e Aka Gündüz, deputat în marea adunare națională a Turciei și colaborator al jurnalului "Tan" (Zorile). Locuiește la Istambul și la Ancara. E prietin cu șeful statului Inönü. E președinte al vânătorilor și, în calitate de vânători, ne-am strâns a doua oară mâna. E un om în vârstă de 65 ani probabil; rotofeiu fără a fi gras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cuvine s-o respingem. Retorica Gropilor lui Ouatu nu are ce căuta în literatură. * Cântecul Mioarei* S-aude, s-aude departe, la munte gomăn gomănind oile pornind. Suie și coboară zi lungă de vară ziua până-n sară, din vărsat de zori pân-la sâniori; de la sâniori pân-la cântători. Pe-o gură de rai dincolo de plai ies trei turme mari cu trei păcurari; unu-i moldovean unu-i ungurean și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean și cu cel vrâncean mări s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ce ne spune Ștefan cel Mare ? „Noi am făcut să descalece toți boierii noștri și toată oastea noastră, de la mic la mare și noi am înaintat pe jos și i-am lovit. Lupta a început seara și a durat până în zori. Și sub sabia noastră au căzut multe capete, de înalți demnitari, de căpitani și de mari nobili pe care nu le putem enumera numele. Noi l-am rănit chiar pe rege cu trei răni mortale, și el nu va putea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bine înarmați, [ci] a fost pus pe fugă, și s-a făcut mare măcel printre dușmani, cât n-a mai fost în toate bătăliile, pe vremurile Domnului Rege. Căci ai noștri i-au urmărit pe Valahi toată noaptea, până la lumina zorilor, care se înălțase între timp, până dimineața, neîncetat, cale de cinci mile, tot ucigându-i până la fluviul Zeret, adică „die duro”. E. Antoche a acordat un credit deplin acestui document. Dacă despre Dlugosz afirma că nu i se poate da
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pace în tăcere. Dintr-odată însă turcii, acești prea înfricoșați dușmani ai creștinătății, explorând o parte a țării și trecând pe neobservate Dunărea și Mureșul în a doua zi după sărbătoarea Sf. Dorothea în anul 1474 (7 februarie) înainte de revărsatul zorilor, năvălind în curs repede și pe furiș în cetatea foarte bogată a Orăzii, care era plină de cetățeni și de comori, încât abia i se putea găsi pereche între celelalte cetăți ale țării, o prădară cu totul și prinzând atât
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în ziua de 25 iulie și s-a încheiat a doua zi. Acest punct de vedere s-a bazat pe cronica lui Sa’adeddin în care se arată că, după ce Ștefan și-a întărit tabăra „Afurisitul de ghiaur, despicând, în zori de zi, cu sabia desimea pădurii” i-a atacat pe turci, iar sultanul, contra atacând „a împresurat cu vitejii săi ca niște lei ascunzișul din pădure”. Având în vedere disproporția de forțe a celor care s-au înfruntat la Războieni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa, beilerbeiul Rumeliei, ambii creștini trecuți la islam. La 6 iulie, marți, a început asediu cetății și a durat până miercuri, 14 iulie. „Șahul - relatează Sa’adeddin - ajungând în zori de zi la Chilia, a împresurat cetatea de pe apă și de pe uscat. Zidurile și porțile cetății fiind străpunse ca și inimile crude ale ghiaurilor netrebnici, inima pârcălabului s-a strâns de groază și de frică. Acesta a hotărât s-o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din spate, cam din brațe/ Locu’i soar’le cu căldura;/ Dinprejurul poalelor/ Locu-i stele mărunțele,/ Mai presus și mai mărele;/ Întrumerii amândoi/ Locu-i doi luceferei,/ Luceferei ziornicei,/ Ziornicei, ziori de ziuă” (Bumbuiești - Vâlcea). Căldura soarelui și lumina eliberatoare a zorilor sunt fundamentale pentru rolul mitic al feciorului care trebuie să revigoreze capacitatea roditoare a lumii. Hainele cosmice apar și în folclorul medical, ca efect al practicii purificatoare: „Pe mine ce-am văzut?/ Pe poale am văzut stelele./ Pe piept am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reapare a doua zi, etern el însuși, egal cu sine în eternitate”. La această condiție aspiră și eroul din folclorul literar, și cel plecat în lumea fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
condiție aspiră și eroul din folclorul literar, și cel plecat în lumea fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru al morții, soarele cuprinde și duce cu sine cele două tipuri de călători: pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aspiră și eroul din folclorul literar, și cel plecat în lumea fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru al morții, soarele cuprinde și duce cu sine cele două tipuri de călători: pe cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fără dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru al morții, soarele cuprinde și duce cu sine cele două tipuri de călători: pe cel către lumea fără umbră și pe cel care a coborât în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dor, anume să redevină, nu să dispară. Rugămintea din cântecele de priveghi adresată zorilor intenționează tocmai să asigure cadrul benefic al integrării într-un plan superior, cosmic: „Zorilor, zorilor/ Voi surorilor,/ Voi să nu pripiți/ Să ne năvăliți” (Gorj), „Zorilor, zorilor,/ Voi surorilor/ Voi să nu pripiți,/ Să nu-mi răsăriți” (GloduSuceava). Ca astru al morții, soarele cuprinde și duce cu sine cele două tipuri de călători: pe cel către lumea fără umbră și pe cel care a coborât în Infern
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
află acum într-un moment anterior antropogenezei. Voinicul nu are posibilitatea să facă focul, el fiind deposedat de orice plantă utilă social, simbol al civilizației omului. Orb și rănit, asemenea multor eroi de basm, Mistricean va avea epifania așteptată în zori și va purcede pe drumul solar, care îl va uni cu strămoșul său. Poteca poate fi și o axă între lumi pe orizontală, corespondentă celei verticale a Arborelui Cosmic, diferența fiind că aceasta din urmă face legătura și cu sfera
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sus și cele de jos, dintre apele pământești și cele din ceruri”. Viteazul cu mâna de aur, crescut fulgerător și preocupat de recuperarea fraților săi, se pregătește ritual pentru călătoria în infernal: „într-o bună dimineață, se sculă-n revărsatul zorilor,/ se spălă-n roua florilor și, intrând în grajd, se uită pe rând la toți caii”. Eroul civilizator are o legătură puternică cu acest fenomen natural, dat fiind că „într-o mitologie agrară, roua este mană, cea care fecundează, dând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe calul său htonian și sepulcral, avem toate mărcile coborârii în infern, loc prin definiție al încercărilor inițiatice. Soarele este în toate speciile folclorice călăuza pribeagului între dimensiunile ființei, așa cum am văzut deja. Cel dispărut are nevoie de însoțirea cu zorii, neofiții merg spre răsărit și se întorc inițiați de pe tărâmul soarelui. Un basm din colecția Ispirescu sintetizează perfect funcția de călător total a soarelui: „el dimineața stă în poarta raiului, și atunci este vesel, vesel și râde la toată lumea. Peste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vârf de munte,/ Până către-Ardealu,/ Că-i locu cu dragu./ Cu flinta nu-și dare,/ Și mi-l săgetare” (Voineasa - Vâlcea). Deși efectul asupra fiarei este același și ea sare peste munți, săgetarea este preferată fiindcă respectă modelul arhetipal, din zorii civilizației, când viața omului era legată strâns de cea a animalului. Domolirea stihiilor ia forma unei îmblânziri simbolizate de curea. Gilbert Durand consideră legarea o „pedeapsă vremelnică”, dar și „un arhetip al propriei situații a omului în lume”, ceea ce explică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]