93,304 matches
-
tăcere fertilă în care scriam, mă informam, citeam tot ce-mi cădea în mâna. Evenimentele din 1989 a produs o declanșare a forței înlănțuite ce se zbătea sub "rochia mea de carne". Așa îmi explic ceea ce a urmat. Despre debutul editorial, am dorit să pornesc prin editarea unei cărți că o rugăciune la început de drum: Ruga Mântuitorului. Apoi totul a decurs normal, frumos, limpede... A.B.Sunteți autor a peste 25 de cărți, peste 30 de cărți pentru copii, prezență
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
primit cu simpatie de Nicolae Manolescu și idolii mei optzeciști, mai mari cu 8-9 ani decît mine. Pe scenă și editorial nu se putea și am așteptat revoluția. Nu regret. Un debut prematur și nereușit poate strica mult. De la debutul editorial, din 1993, s-au adunat multe volume, multe piese pe scenă, de-ale mele și traduse. Din superstiție, nu le număr, nu știu exact cîte au fost. Drumul, ca orice drum, n-a fost liniar. Am avut însă consecvență și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
haiku, reeditate și pe internet, cum a fost? După revoluție am renunțat să mai compun "Testamentul din strada Nisipuri". L-am publicat cu totul fragmentar, poemul fiind respins de toate editurile, iar eu nu aveam bani pentru o asemenea aventură editorială. Eram director al Centrului Cultural "Ionel Perlea" Ialomița, nume pe care l-am impus instituției, într-o vreme când marele dirijor încă trecea de fascist în mintea proastă a autorităților izvorâte din revoluție, aceiași activiști dresați la școlile partidului totalitar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cel mai important "pas" din carieră este debutul. A avut loc cu "Poezia lui Mihail Celarianu", iulie 1967, în suplimentul "Pentru literatură" al ziarului județean din Baia Mare, coordonatori istoricul literar Nae Antonescu împreună cu scriitorul și traducătorul G. Georgescu, iar debutul editorial a fost cu "Figuri ale romanului", 1997, Editura Domino. Vă mai aduceți aminte de drumul parcurs al manuscriselor? Distanța de aproape 30 de ani care desparte debutul meu publicistic de cel editorial se datorește în mod evident fantasmagoricei vieți literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
lumea de acasă. A fost o experiență fascinantă. Dar adevăratul debut poetic îl consider că s-a produs numai atunci când am conștientizat că pot fi cu adevărat scriitor și mi-am ales sonetul ca modalitate de exprimare poetică. Așa că debutul editorial este anul 2005, atunci când a apărut primul meu volum, "Sonete 1", la Editura Arania. A.B.Cine v-au fost mentori? Din fericire, pe lângă mama mea, a cărei tenacitate tăcută am ridicat-o toată viața pe un piedestal de marmură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și lipsa de sens, de rânduiala a lucrurilor. Poezia pentru mine e un fel de a fi, uneori înălțătoare, alteori deprimantă. A.B.Sunteți și Directorul Editurii AB-ART din Bratislava, cum se împarte autorul cu managerul? Ce pregătiți în agenda editorială pentru acest an? Poetul, scriitorul scrie când are timp, și inspirație. Editorul lucrează uneori și la sfârșit de săptămâna până târziu. Anual scot între 25-30 titluri, în plus sunt și redactor șef la revista literară Szőrös Kő din Slovacia. Editura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Or, fără bani, fără reclamă, fără o campanie eficientă cultura de valoare nu are șansă în potopul de informație, în oceanul infinit al internetului, mediilor și divertismentului. A.B.Cum arată o zi din viață Dumneavoastră? Am pomenit de treburile editoriale de la contactele cu scriitori, redactori, traducători, corectori, graficieni, tipografii până la distribuitori. Bineînțeles scriu, lucrez la texte, traduc mult. Chiar acum am terminat Antologia poeziei basarabene. Foarte interesantă și competitivă literatura de peste Prut. A fost o plăcere această muncă. Dar mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
meu cu editurile și cu revistele literare de azi pot să spun că nu există o cenzură politică. Dacă totuși unele lucrări nu pot să apară, operează în acest caz un fel de cenzură economică care constă în lipsa de fonduri editoriale uneori cu desăvârșire, iar alte ori se împart cu zgârcenie prin subvenții oficiale. În ultimii ani am publicat câteva reeditări din lucrările mele mai vechi. Ministerul Culturii mi-a aprobat numai două ediții, motivând tot lipsa de fonduri, iar în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
copii, m-a pus în contact cu comanda adevărată, adică urgentă și bine plătită: skech, scenetă, reportaj. Eram profesor deci avizat; eram sărac deci motivat. Testul a reușit... În mai puțin de un an făceam translația spre revistele pentru copii, editorial apoi, și după vagi tentative adulterine (vezi Un Gulliver în Țara Chiticilor) am rămas încheiat în monogamia acestui mariaj. Genul pare ușor, deoarece, ca orice extravilan, lipsit de vigilența edililor, este parcă hărăzit uzurpării, fredonării după ureche, gângăvelii și piticizării
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
o schimbare de mentalitate, de adecvare a ceea ce se întâmplă acum pe piața cărții. Deci, în condiții de libertate, în condiții de exprimare liberă a acțiunilor, criticul trebuie să-l ajute pe cititor să se îndrepte mai ușor prin hățișul editorial, dar în același timp să-i facă și autorului și editorului un fel de serviciu de publicitate. A.B.Cum ați defini, pe scurt, istoria literară? Istoria literară este notarea evenimentelor culturii dintr-un anumit moment, anumit timp; ea nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
obișnuiesc să urmăresc ecranul la prima oră; chiar foarte rar o fac. În fine, se derula o emisiune duminicală pe teme religioase (ortodoxe, ca să fiu mai exact) ce ajunsese la prezentarea târgului de carte - recent încheiat - de la București. Pe lângă aparițiile editoriale ce aveau legătură directă cu tema emisiunii redactorul, dând dovadă de obiectivitate, a prezentat în fugă și alte titluri, momente bune staționând pe sticla televizorului Duhul adevărului, cartea lui Shri Mataji. Am tresărit! Silueta Mamei... parcă voia să se desprindă
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
De ce România nu e Polonia • PĂrinții adoptivi își revendică copilul rătĂcitor V.A. : Am recitit editorialele dumneavoastră din ’90 până în ’93 strânse în cartea România, mod de folosire, apărută în 1994. Chiar m-am gândit, dacă vom avea suficient spațiu editorial, să dau citate din ele, pentru că ar fi și mai evident de ce am ținut atât de mult ca dumneavoas‑ tră, în această carte, să ne ghidați prin sinuozitățile tran‑ ziției. Au fost texte clarvăzĂtoare, precum „țară comu nistă cu presă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
guvernamentală - domnul VĂcăroiu chiar inventase un cotidian al guvernului său -, de data asta nu mai avem o presă independentă, pentru că fiecare ziar, post de televiziune sau de radio este în proprietatea cuiva și cel care are proprietatea dic‑ tează politica editorială. Am citit în cartea asta publicată acum zece ani la Humanitas, Politica după comunism, o idee foarte interesantă, și anume că unele posturi de televiziune și de radio din provincie ar trebui să fie sub‑ venționate din bani publici, tocmai
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
zece ani la Humanitas, Politica după comunism, o idee foarte interesantă, și anume că unele posturi de televiziune și de radio din provincie ar trebui să fie sub‑ venționate din bani publici, tocmai pentru a avea o anu‑ mită independență editorială. A.M.P. : Ăsta e modelul scandinav. Ar fi fost cu totul de neînchipuit când am început noi presa după comunism. Noi nu voiam bani de la stat, pentru că ne era frică că statul ne va influența, ne va condiționa editorial. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
reclamă. Deși nu au com‑ petiție, n-au concurență pe piață. De exemplu, aeropor‑ tul național Henri Coandă - Otopeni, își face reclamă. Și atunci te întrebi : pentru ce fac concurență agențiile statului dacă nu ca să cotizeze în favoarea câștigării sim‑ patiei editoriale ? Da, ca un partid-stat, astăzi PSD face acest lucru numai ca să ajute anumite organe priete‑ noase de presă să fie afiliate cu arme și bagaje campani‑ ilor guvernamentale. Cu presa, în ultimii 20 de ani, s-a întâmplat ceva foarte
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a fost unica televiziune ce a dat pe post. Așa a fost acolo situația, într-un post care-i în insol‑ vență, se vede că producătorii au fost mai independenți datorită acestei insolvențe. Și acești oameni au luat singuri decizii editoriale, foarte curajoase, și au difuzat din plin imagini cu demonstrațiile acestea. V.A. : Știu că ați avut și un proiect la SAR privind calita‑ tea universităților din România. A.M.P. : Da, Universitățile Curate... V.A. : Care a fost rezultatul ? A.M.
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
intrarea în cel de al III lea an de existență a gazetei Cuvântul Țărănimii, care urmează ca de la 1 ianuarie 1924 să apară în format mare; mai inserează fapte din istoria cooperativelor, vești de tot felul, scrisori de la țară, informații editoriale, culturale, momente și producții folclorice, literatură, poezie... Redactor responsabil al gazetei Nistor Fetilă, iar mai târziu dr. Ion Iacoban; Tipografia Astra, iar din aprilie 1926 - Hornik - Birubaum strada I. Flondor nr.1 - Cernăuți. „A murit Lenin” titrează Cuvântul Țărănimii din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cunoaștere a vieții românești, de ridicare și organizare a satelor, de lărgire a conștiinței naționale până în păturile adânci ale poporului, facem operă de românism și de afirmare a lui.” „Fiți români! Români și iar români!” spuneau cu notă de program editorial redactorii care erau împotriva „vorbelor mari și frazelor sforăitoare.” Prof. Teodor Bălan făcea o elevată prezentare a ceea ce era Țara Șipenițului, nume atât de scump tuturor românilor. Cine au fost creatorii Țării Sepencului? se întreba prof. și își răspundea sie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
arhiva sa personală. În pofida accentelor sceptice privind relevanța, incompletitudinea propriei lui corespondențe, a corespondenței în genere 1, pe care Eliade le înregistra în jurnal, știind că vor fi cunoscute într-o zi, există destule argumente care susțin oportunitatea acestui act editorial. Ele corespund mai multor criterii, dar centrul focalizator se află în intențiile lui Eliade, care în ultimii ani ai vieții, prevăzând condițiile testamentare ale donației bibliotecii și manuscriselor, își închipuie bunăoară că o fotocopie a variantei integrale a jurnalului ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
de care îl leagă o prietenie strânsă, simptomatic însă întreruptă după război. În arhiva de la Uppsala s-au păstrat câteva scrisori de la Höfler, datate între 1935 și 1940 (în plus, una singură din 1945, frugală propunere a unui eventual demers editorial), predominant profesionale, în marginea unei prietenii cu atât mai simpatetice cu cât teza de doctorat a lui Wikander despre societățile secrete indo-iraniene s-ar fi născut dintr-o dorință aprinsă de a „plagia”2 cartea lui Höfler, Kultische Geheimbünde der
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
va împlini 60 de ani în 1967, intenționăm să publicăm un Festschrift cu tema generală „Studies in Myths and Symbols”. Această temă, care este una de interes major pentru el, a fost aleasă de noi patru, cei care constituim Comitetul Editorial. Din partea colegilor săi, sperăm fie să discute lucrările profesorului Eliade despre acest subiect, fie să pună în legătură propriile lor cercetări cu tema generală a miturilor și simbolurilor. Sperăm sincer că veți dori să participați la această strădanie, contribuind cu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
a scrie, despre care corespondența publicată aici arată că era foarte conștient („știți că sunt un mare cititor și că devorez o mulțime de lucruri în loc să scriu eu însumi” - Lund, 29 septembrie 1952), așa cum Eliade ajunge să renunțe la promoția editorială a prietenuluisău în Statele Unite, sarcină pe care a îndeplinit-o atât de eficient în cazul lui Dumézil. Totuși, Wikander este cel care, în două articole scurte apărute în 1947, respectiv 1959, descoperise structurile mitologice subiacente Mah³bh³ratei și Cărții Regilor; dar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ei cele mai adînci ea trebuie să pătrundă în însuși grosul maselor largi muncitoare. Ea trebuie să fie pe înțelesul acestor mase și iubită de ele. Ea trebuie să unească simțirea, gîndirea și voința acestor mase, să le ridice". Realizările editoriale sînt prezentate stahanovist, cifrele în sine fiind grăitoare în opinia referentului. De la 1 ianuarie 1949 și pînă la Congres s-au publicat în limba română, dar și în limbile minorităților naționale, "4941 de titluri însemnînd 38.185 de coli editoriale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
editoriale sînt prezentate stahanovist, cifrele în sine fiind grăitoare în opinia referentului. De la 1 ianuarie 1949 și pînă la Congres s-au publicat în limba română, dar și în limbile minorităților naționale, "4941 de titluri însemnînd 38.185 de coli editoriale și 64.081.475 de exemplare". Cu o minuțiozitate contabilă exemplară (ce evidențiază cît de riguros era controlul organelor cu această misiune), numărul titlurilor, colilor și exemplarelor menționate este partajat cu maximă exactitate pe domenii: literatură contemporană, literatură pentru copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care l-a răpus l-au îndepărtat de la masa de scris, din păcate, nu doar temporar. A fost un bun coleg de redacție și a rămas prieten al nostru și al revistei pînă în ultima clipă. Cu o bogată activitate editorială, de interes pentru noi sînt volumele sale de critică și istorie literară. Ne vom opri, din cele nouă volume de autor, la Literatura orizontală, apărută în 1998 la editura Timpul și care se situează între primele cărți care se ocupă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]