92,250 matches
-
pătura la o parte, chiar la timp să vadă cum un copac în flăcări se prăbușește peste tabără, strivindu-l pe Jorge. Trupul lui ardea. Arianei i se păru că îl aude strigând-o. Se luptă și mai tare, dar bărbații care o capturaseră nu-i dădură drumul. Ultimul lucru pe care Ariana îl văzu fu trupul lui Jorge, zăcând sub copac, în timp ce tabăra ardea în jurul lui. Își strânse cutia la piept și mai tare”. O carte emoționantă, care acoperă mai
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]
-
neexplorată până acum. Cei doi sunt prieteni. Se cunosc de aproape trizeci de ani. Dar acum sunt cei mai aprigi dușmani, combatanți în taberele opuse ale unui conflict brutal (...) Pe măsură ce se lasă seara, ciudatul duel mortal continuă între cei doi bărbați legați prin clasă, club și educație, dar despărțiți de ideologie; doi oameni cu gusturi și educație aproape identice, dar cu loialități contradictorii; cei mai intimi dușmani. Pentru cine trage cu urechea, discuția lor pare extrem de politicoasă, un ritual englezesc străvechi
Invazie de cărți emoționante cu „acoperiți” și spioni by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105869_a_107161]
-
București, și anume să dăruiască publicului prilejul unic de a admira un cuplu celebru dansându-și «autobiografia» și rara șansă de a-l vedea pe coregraful Ek dansând în Cartoful și Amintirea. Măiestria și eleganța, grația și elocvența mișcării acestui bărbat înalt, alături de doamna sa agilă și ludică au fost la un loc epice și revelatoare”.(magnanews.ro) „Timp de o oră, pentru cei prezenți pe 7 și 8 octombrie în sala mare a Naționalului bucureștean, povestea tinereții fără bătrânețe a
Povestea Quartet Gala, la TVR. Amurgul zeilor sau povestea tinereții fără bătrânețe by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105874_a_107166]
-
Epifaniei. Potrivit tradiției, Sfințirea apei era făcută pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După slujbă, episcopul sau preotul arunca în apa râului o cruce mare (în secolele trecute aceasta era uneori dintr-un metal prețios). Bărbații mai destoinici se aruncau în apa înghețată să recupereze crucea. Primul care o găsea primea binecuvântarea preotului. Cel care găsea crucea și o aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării. Scoaterea Crucii din apă Dar cei care erau
Botezul Mântuitorului, Regii Magi și Befana by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105871_a_107163]
-
să scrie și să câștige premii literare în timpul liceului, iar apoi a devenit membră a uneia dintre cele mai importante grupări literare pentru Generația 90, cenaclul studențesc Universitas, condus de prof. Mircea Martin. A debutat editorial cu volumul de versuri „Bărbați și femei. 29 în ordine alfabetică” (Phoenix 1994), urmat de alte cinci colecții de versuri, printre care „Tabieturi de seară” (Eminescu 1998, Premiul Uniunii Scriitorilor din București) și „Înger cu viza de Canada” (Brumar 2011), precum și patru piese de teatru
Ziua Culturii Naționale sărbătorită în SUA, la New York, și în Canada, la Toronto by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105876_a_107168]
-
care se mișcă la vreuna din următoarele strigări, domnișoara se va căsători peste unul sau peste doi ani. Sfântul Vasile. Prima persoană care trebuie să-ți intre în casă în ziua de SFANTUL VASILE CEL MARE trebuie să fie un bărbat. Bătrânii spun că anul îți va fi bogat sau sărac, în funcție de situația materială a acestui musafir. Sfântul Vasile. În ziua de SFANTUL VASILE CEL MARE e bine să verși vin pe masă, să spargi un pahar alb, să răstorni cutia
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
lanțuri. Acest lucru funcționează în avantajul amiralului deoarece atunci când nava este atacată și scufundată de pirați, Ben-Hur reușește să îl salveze de la înec. Arrius îl tratează apoi pe Ben-Hur ca pe propriul fiu iar odată cu trecerea anilor tânărul devine un bărbat puternic și un pilot de care de succes. Aceasta conduce la confruntarea sa cu Messala în cursa de care în care Ben-Hur devine învingător. Totuși, spre deosebire de varianta din 1959, Messala nu moare în film. Ben-Hur se reunește cu mama și
Ben-Hur (film din 1925) () [Corola-website/Science/333923_a_335252]
-
Ziarele din acea perioadă sesizează că, în seara respectivă, „a avut loc la Studioul Teatrului Național un spectacol foarte original dat de studenții Facultății de Arhitectură, din Compania de Geniu a Secției de Pregătire Militară - Politehnica București”. Spectacolul se numea „Bărbați, bărbați, bărbați” și se voia o parodie la adresa revistei de mare succes de la „Cărăbuș”, intitulată „Femei, femei, femei”. Spectacolul era bazat pe ceea ce se numește umor englezesc și teatru absurd, regizor fiind „elevul sergent Liviu Ciulei”, care și-a început
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
din acea perioadă sesizează că, în seara respectivă, „a avut loc la Studioul Teatrului Național un spectacol foarte original dat de studenții Facultății de Arhitectură, din Compania de Geniu a Secției de Pregătire Militară - Politehnica București”. Spectacolul se numea „Bărbați, bărbați, bărbați” și se voia o parodie la adresa revistei de mare succes de la „Cărăbuș”, intitulată „Femei, femei, femei”. Spectacolul era bazat pe ceea ce se numește umor englezesc și teatru absurd, regizor fiind „elevul sergent Liviu Ciulei”, care și-a început și
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
acea perioadă sesizează că, în seara respectivă, „a avut loc la Studioul Teatrului Național un spectacol foarte original dat de studenții Facultății de Arhitectură, din Compania de Geniu a Secției de Pregătire Militară - Politehnica București”. Spectacolul se numea „Bărbați, bărbați, bărbați” și se voia o parodie la adresa revistei de mare succes de la „Cărăbuș”, intitulată „Femei, femei, femei”. Spectacolul era bazat pe ceea ce se numește umor englezesc și teatru absurd, regizor fiind „elevul sergent Liviu Ciulei”, care și-a început și el
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
o grindă din casă. Prima poveste de dragoste a lui Ionică Sântu cu cocheta Zoica Poroineanu se termină nefericit, fata acceptând să se căsătorească din interes în primăvara anului 1914, după o călătorie la Nisa, cu moșierul Alexandru Gădină, un bărbat vârstnic și lipsit de educație. Tânărul începe să scrie literatură (însemnări, schițe, poezii), sub îndrumarea fostului profesor Iancu State Ciuboțel, participând la discuțiile literare și politice de la Terasa Oteteleșanu. La sfaturile unor medici care-i tratau o boală de ficat
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
stereotipurile negative privitoare la romi și autostereotipuri ce le servesc la menținerea unei imagini pozitive despre ei înșiși. Totuși, se întâmplă ca autoidentificarea lor să fie hibridă. Este chiar paradoxal că în unele graiuri ale lor, de exemplu în Ungaria, „bărbat, soț” se zice „țâgan”, iar „femeie, soție” - „țâgancă”. În Oltenia și Muntenia, rudarii se autodefinesc în general ca rudari sau ca români. La recensăminte se declară români, chiar dacă în unele localități sunt înregistrați ca romi. De asemenea, se identifică din
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
plină de plăcere și orgie, căutînd aventuri pe pămînturi străine. În sens larg, este o expresie a melancoliei și dezămăgirii simțite de generațiile obosite de războaiele epocilor post-revoluționare și Napoleoniene. Denumirea poemului provine de la termenul childe, titlu medieval al unui bărbat care se candidează pentru rangul de cavaler. Poemul conține elemente ce par a fi autobiografice, întrucît Byron a produs o parte o poemului său în baza experienței căpătate în timpul călătoriile prin Portugalia, Marea Mediterană și Marea Egee între anii 1809 și 1811
Pelerinajul lui Childe Harold () [Corola-website/Science/333963_a_335292]
-
proiectul intitulat "Căutați-l pe Richard" (în ) începând din luna august 2012. arheologice au fost conduse de o echipă a , în parteneriat cu Consiliul Local Leicester. În chiar prima zi de săpături, a fost descoperit un schelet uman al unui bărbat trecut de treizeci de ani, care prezenta semne de răni grave și avea anumite trăsături fizice neobișnuite, în special . A fost exhumat pentru a permite analiza științifică, în contextul căreia s-a găsit că bărbatul fusese probabil ucis fie printr-
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
un schelet uman al unui bărbat trecut de treizeci de ani, care prezenta semne de răni grave și avea anumite trăsături fizice neobișnuite, în special . A fost exhumat pentru a permite analiza științifică, în contextul căreia s-a găsit că bărbatul fusese probabil ucis fie printr-o lovitură cu o armă tăioasă mare (probabil o halebardă) care i-a retezat partea din spate a craniului și a expus creierul, fie de o împunsătură de sabie care i-a penetrat tot creierul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
a plătit pentru construirea unui monument de marmură și alabastru pentru a marca mormântul lui Richard. Costul edificiului mortuar a fost înregistrat în documentele juridice ale epocii legate de o dispută pe marginea sumei de încasat. Documentele menționează că doi bărbați au primit sumele de 50 de lire și respectiv 10 lire și un șiling pentru a confecționa și transporta piatra de mormânt de la Nottingham la Leicester. Nu s-au păstrat descrieri la prima mână ale monumentului, dar scria în 1577
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
-lea, ultimul dintre Plantageneți 1485”. Descoperirea în 1862 a unui schelet în sedimentele râului lângă pod a dus la credința că osemintele lui Richard au fost găsite, dar o analiză mai atentă arată că ele erau mai probabil ale unui bărbat de circa 20 de ani, și deci nu ale lui Richard. Originile afirmațiilor lui Speed nu sunt clare; el nu le atribuia vreunei surse anume, și nici nu se regăsesc în vreun alt izvor scris la o dată anterioară. Autoarea Audrey
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
fost înmormântat Richard. La 31 august, Universitatea din Leicester a cerut Ministerului de Justiție o licență de exhumare a până la șase seturi de rămășițe umane. Pentru a limita spațiul de căutare, s-a stabilit să se exhumeze doar rămășițele de bărbați puțin trecuți de treizeci de ani îngropați în biserică. Oasele descoperite la 25 august au fost expuse vederii la 4 septembrie, iar de-a lungul următoarelor două zile a fost îndepărtat și mai mult sol. Labele picioarelor lipseau, iar craniul
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
la starea anterioară. La 12 septembrie, Universitatea din Leicester a anunțat că rămășițele umane sunt un posibil candidat la a fi osemintele lui Richard, dar a pus accent pe circumspecție. Existau o serie de indicii pozitive: trupul era al unui bărbat adult; fusese îngropat sub corul bisericii; suferea de o gravă a coloanei vertebrale, care poate ar fi făcut ca în timpul vieții un umăr să-i fi stat mai sus ca celălalt. Un obiect ce părea a fi un cap de
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
aceea că îi făcea umărul drept să fie mai ridicat decât cel stâng și făcându-l să pară mai scund, ea nu împiedica un stil de viață activ și nu l-ar fi făcut cocoșat. Oasele sunt cele ale unui bărbat de 30-34 de ani, conform așteptărilor, întrucât Richard avea 32 de ani la momentul morții. a relevat vârsta oaselor și a arătat că ele sunt din perioada 1430-1460 și între 1412-1449—ambele prea devreme pentru a se potrivi cu data
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
fost deschis pentru prima oară, dezvăluind în interiorul său un alt sicriu din plumb. Cercetările cu un endoscop au relevat prezența unui schelet împreună cu păr mort și fragmente de giulgiu și frânghie. S-a presupus la început că scheletul este de bărbat, probabil al unui cavaler denumit Sir William de Moton despre care se știa că a fost înmormântat acolo, dar o analiză ulterioară a arătat ca este al unei femei—poate dintr-o familie nobilă de ctitori. Nu era neapărat localnică
Exhumarea și înmormântarea lui Richard al III-lea () [Corola-website/Science/333959_a_335288]
-
și pleacă în pribegie. După moartea fetei, băiatul se întoarce la tatăl său pentru a o răzbuna. Pivnițele Palatului Charon a fost publicat în volumul "Dincolo de noapte. 12 fețe ale goticului" (2012) și relatează povestea unui preot răpit de doi bărbați și obligat să îngrijească o femeie captivă rănită, care are legături cu forțele malefice. Însângerată, luna este o povestire apărută în ianuarie 2012 "Gazeta SF". Vizitatorul unui fort transilvănean este martorul unei apariții stranii, o fată a lunii care îi
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]
-
într-o situație critică, Ermengaarde își folosește arsenalul seducției feminine pentru a scăpa de un atentat și pentru a evada după ce este capturată de o facțiune a războiului din sistemul solar. Ea își trădează foștii aliați pentru a fi împreună cu bărbatul de care este îndrăgostit și forțează izbucnirea unui conflict de pe urma căruia speră să obțină avantaje. Volumul s-a bucurat de o primire majoritar favorabilă din partea criticii de specialitate, fiind apreciat de lect. univ. dr. Florin Pîtea (critic, scriitor) , prof. doc
Ceasul fantasmelor () [Corola-website/Science/333988_a_335317]
-
domeniul artelor plastice. Pe timpurile acelea din cauza faptului că Ecole des Beaux-Arts din Paris nu accepta înscrierea la cursuri a persoanelor de sex feminin, Academia Julien le-a acceptat, oferind în acest fel o educație și formare alternativă. Femeile și bărbații au fost instruiți separat, având aceleași materii de studii, inclusiv la atelierele de practică unde se studia desenul și pictura după modele nud. La fel ca academia similară a sa, Academia Colarossi, accepta la cursuri pe elevii francezi deopotrivă cu
Academia Julian () [Corola-website/Science/334014_a_335343]
-
fără ieșire”, a precizat psihologul. ”Mă-ta e de vină!” Asta este veșnica replică pe care tații grăbiți, care trec precipitat prin viața unui copil o dau. E un reflex cât se poate de prost și de inutil. Foarte mulți bărbați recurg la: ”Mă-ta e de vină! Din cauza ei ești așa cum ești”. Nu. Uneori este chiar mai vinovat părintele care dă această replică”, a conchis Dumitrașcu.
De ce râdea Boureanu când fiica sa striga: ”Mă bate!”. Psiholog: Ce ne facem cu ”Mă-ta e de vină!” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/105244_a_106536]