93,304 matches
-
la tipar. Cu cât mai repede, cu atât mai bine. Salutări cordiale, Miron R. Paraschivescu.” I-am trimis câteva date sumare (reale, nu fictive) și am rămas la numele meu din acte, deși fusesem sfătuit de cei pricepuți În treburi editoriale să devin Nicolae Manea, ca În Sadoveanu, sau Nor. Manea, derivație fistichie care nu mă atrăgea și nici nu mi se părea mai puțin exotică sau mai puțin suspectă decât prenumele pe care (de unde oare?) mi-l găsiseră părinții, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
chiar - Îmi amintesc - „singurul, singurul”. Știam că trimitea, din când În când, lui Raicu texte ale sale și ale altora, avea totală Încredere În el. * Nu rămăsesem, de fapt, În legătură cu „mentorul” nici după primirea faimoasei cărți poștale, nici după debutul editorial prefațat de el. Nu făceam parte din cortegiul „oniricilor” care Îl Înconjurau, nici prea sociabil nu eram, nici timp, după cele 12 ore de silnică inginerie zilnică, nu aveam. Când l-am revăzut, mi-a reproșat absența, părea jignit. Mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sa. „EPISTOLAR? Asta citești dumneata, aici?” Da, tocmai Îmi adusese cineva volumul de la București, eram curios, mă apucasem imediat să-l citesc, stimulat nu doar de numele celor care contribuiseră la el, ci și de elogiile care Întâmpinaseră această apariție editorială, atât de stranie pentru perioada de compactă beznă și bicisnicie prin care trecea România. Dar tot de la București Îmi venea, iată, acum, o cu totul altă percepție, formulată prompt și firesc. „O carte comică, domnule!” Stupefiantă formulare! Enormă, de fapt
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
au fost anunțate și Înmânate premiile Uniunii Scriitorilor pe 1984. În mod normal, premiile literare pe 1984 trebuiau să fie acordate cel târziu la sfârșitul anului 1985. În mod normal, este un fel de a spune: de mulți ani planurile editoriale sunt semnate, dacă sunt semnate, de conducerea superioară de partid pe la mijlocul anului... În curs - ceea ce face ca o carte care apare, de pildă, În iunie 1986 să aibă pe copertă anul 1985. Planurile nesemnate, neaprobate duc la stagnarea producției de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1985. Planurile nesemnate, neaprobate duc la stagnarea producției de carte și la perturbarea calendarului aparițiilor, nemaivorbind de faptul că sunt luni Întregi În care tipografiile șomează, iar altele În care aglomerația le covârșește. Din informațiile pe care le avem, planul editorial pe 1987, Înaintat În proiect de edituri Încă din vară, se află la Consiliul culturii și educației socialiste, unde În fiecare săptămână i se fac alte și alte modificări: titluri sunt scoase peste noapte, deși nu se cunoaște Încă ce
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
volum; apar În schimb alte titluri pe care editurile nu le-au inclus În proiectul lor. Cenzura funcționează Înaintea lecturii textului - ea are În vedere deci nume de autori... a căror cărți nu e bine să apară. Haosul din viața editorială, voit și dorit de guvernare, nu are decât scopul de a descuraja autorii, de a hărțui redacțiile și, În cele din urmă, de a reduce producția de carte. Așadar, pentru a reveni la premiile literare pe 1984, ele au Întârziat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
retragerea premiului Uniunii Scriitorilor pe anul 1984, care Îi fusese acordat spre sfârșitul anului trecut. De la Geneva, corespondentul nostru, Victor Moroșan, ne-a trimis următoarea relatare: Editura Steidl din Göttingen anunța de curând pentru această toamnă o suită de apariții editoriale, cu nume de rezonanță În spațiul european occidental. În lista scriitorilor se află Günter Grass, Franco Buono, Günter Wallraff și, nu pe ultimul loc, prozatorul român Norman Manea. Volumul acestuia din urmă, Biografie robot și alte povestiri, cu o postfață
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spera de la Zigu o evaluare obiectivă a situației din țară, ca și a atmosferei culturale. Nu știam cât cunoaște despre sau ar fi interesat În existența mea americană, dar eu eram, măcar parțial, la curent cu prezența sa publicistică și editorială. După 1989, scrisul său câștigase libertate și acuitate, cum se Întâmplase, probabil, cu mai toți scriitorii români, din țară sau din exil. În revistele românești care Îmi parveneau, căutam, totdeauna, textele lui Z. Ornea. Îmi slujiseră nu o dată, ca și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Un personaj deloc comun, acest Ernst Rowohlt, cu numeroasele sale amoruri și căsnicii, cu bizarul obicei de a Înghiți sticla pisată a paharelor de șampanie băute sau de a tapeta pereții modestelor sale locuințe - slujind, de obicei, și ca birou editorial - cu fotografiile tuturor autorilor pe care Îi edita. Înainte și mai presus de toate, Însă, un spirit literar acut și Îndrăzneț, căruia, nu Întâmplător, gardienii ideologiei naziste i-au retras dreptul de a profesa ca editor, arzând În piața publică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
anilor ’30 și ’40) sunt destul de puternici și autentici pentru a refuza sacralizarea trecutului, ca și Îmbălsămarea muncii lor actuale. William ne dăruia multe glume și evaluări critice despre trecut, ferm În rezistența contra conformismului de orice fel. Continua opera editorială cu exigența și excelența dinainte. Dacă i-aș fi pus vechea Întrebare: de ce mai predici, pe cine speri să schimbi? mi-ar fi răspuns ca bătrânul rabin: „ca eu să nu mă schimb” - singura reală rațiune, nici o altă deșartă speranță
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
calea de rezolvare fără a stârni organele Siguranței, care erau deja în alertă. Cenzura funcționa din plin. Orice publicație trebuia avizată de ea. O carte ca aceea a Căpitanului cu autorul Corneliu Codreanu era imposibil să treacă de acest baraj editorial. Publicarea ei în clandestinitate comporta în afara riscurilor din timpul imprimării ei și mari riscuri după aceea, căci prigoana din anii 1933 și 1934 de abia se potolise, lăsând Mișcării un „respiro” folosit pentru refacerea rândurilor. Pornirea prigoanei din nou ar
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nouă”, „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Iașul literar”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Transilvania”, „Vatra”, „Astra”, „Argeș”, „Tomis”, „Ramuri”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Echinox”, „Napoca universitară”, „Caiete critice”, „Utunk”, „Korunk” ș.a. A mai semnat Paul Lucian sau cu inițiale. Debutul editorial, cu volumul de versuri Murmurul străzii (1955), este precedat de prezența cu poeme în culegeri colective: Veac 20 (1947), Zece poeți tineri (1950) ș.a. Pe lângă oficiul de cronicar literar, la revistele „Steaua” și „Tribuna” a susținut, cu întreruperi, rubrica „Poșta
FELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
revista continuă să apară - cu indiciile clare ale unei întăriri a controlului ideologic - urmând linia și formula statornicite în „perioada Păunescu”. De altfel, din 2001 apare în paralel cu F. revista intitulată „Flacăra lui Adrian Păunescu”, condusă de un colegiu editorial din care mai fac parte Ilie Purcaru, Costel Stroescu, Mircea Bunea și Al. Dida. N.Br.
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Revista Bucovinei” ș.a. De sub tipar i-au ieșit placheta Întoarcere în vreme (1935) și traducerea Poeme de Rainer Maria Rilke (1938). În anii 1938 și 1939 anunța volumele Iarbă mare și Drumul robilor, care însă n-au mai apărut. Debutul editorial al lui F. se relevă a fi prematur. Câteva texte, în registru elegiac, năzuiesc să prindă, pe urmele lui Radu Gyr și ale altora, și ceva din specificul oltenesc, însă lexicul e sărac, iar sintaxa uneori greoaie, la eșec contribuind
FONEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287067_a_288396]
-
Heine și altele din J. J. Engel (făcute de D. Popovici-Barcianu). Rubrici de critică a traducerilor, note bibliografice și știri literare completează sumarele periodicului. La sfârșitul anului 1877 se anunță contopirea cu „Telegraful român”, subliniindu-se că schimbarea de formă editorială nu va modifica programul cultural. R.Z.
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
colaborat la „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul”, semnând și cu pseudonimul D. Gustibus. A debutat la „Luceafărul” în 1978, poemele publicate fiind însoțite de o prezentare făcută de Nichita Stănescu și Nicolae Breban. Debutul editorial îl constituie volumul Gramatica morții (1995), distins cu Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor. A tradus din engleză câteva legende și povești. Gramatica morții se află sub auspiciile poeziei moderniste a anilor ’60: un lirism patetic, metafizic-vizionar, al suferinței sub
FRAŢILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287080_a_288409]
-
și-i dădu mărul Afroditei. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973 9004-09-2 George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-900828-3 N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2 MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 68 Date generale despre polen și păstura Polenul este elementul mascul al florilor, pe care albinele îl recoltează
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
o "insulă albă", Leuke, de la marginea lumii. Bibliografie Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989 Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2 George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973 9008-28-3 N.A.Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE 118 Motto: " Această tainică primăvară izvorăste din mierea miraculoasă care nu este altceva decat o rază de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
cursuri la Politehnică în Iași, Cernăuți și Timișoara, fără a-și finaliza studiile (1939-1943). Lucrează în redacțiile publicațiilor bucureștene „Gluma” (1943-1944), unde și debutează, „Victoria” (1945-1946), „Cotidianul” (1946), „Scânteia” (1946-1965), recurgând într-o primă perioadă la pseudonimul V. Langa. Debutul editorial îl reprezintă volumul de proză Cărămidarii (1948), G. semnând în continuare numeroase scrieri pe linia propagandei de partid, ceea ce îi aduce recunoașterea oficială; cu romanul Zorii robilor (1950) câștigă Premiul de Stat, la fel și cu primul volum din Bărăgan
GALAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287132_a_288461]
-
este semnată de Niculae Manolescu, Mircea Ionescu-Quintus, Sp.Sp. Ștefănescu. Eseurile și cronicile aparțin lui Mircea Ionescu-Quintus, Costin Monea, Mihail Crăciunescu, Octavian S. Mărculescu, Ion Tobor, Gheorghe Axente. La „Cronica literară”, Niculae Manolescu analizează, cu gust și discernământ critic, aparițiile editoriale curente, autorii comentați fiind Cezar Petrescu, V. Voiculescu (Urcuș), Dan Petrașincu (Monstrul), Ionel Teodoreanu, Virgil Carianopol, Mircea Gesticone, Haig Acterian (Shakespeare), Al. O. Teodoreanu, G. Tutoveanu, G. Banea, Aron Cotruș, Damian Stănoiu, B. Jordan, Gaby Michăilescu. Revista cultivă duelul epigramistic
GANDURI SI RANDURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287157_a_288486]
-
Orizont”, „Ramuri”, „România literară”, „Secolul 20”, „Steaua”, „Tribuna”, dar și din străinătate - „Kulturen Jivot”, „Lumina”, „Macedonian Review” (Macedonia și Serbia), „Balcanica” (Italia), „Il Mument” (Malta), „Nouvelle Europe” (Luxemburg). Debutează în 1968, cu poezia Pastel, în ziarul „Înainte” din Craiova. Debutul editorial are loc în 1981, când va reuși să publice, în volumul colectiv Unsprezece poeți, ciclul de poeme Aparat de fotografiat sufletul. În această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfășurată îndeosebi în fostul spațiu iugoslav: traduce din
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
vă iubesc pe toți, apărut în 1982, în urma concursului organizat la Editura Eminescu. Ultimii ani de viață îi sunt umbriți de suferințe, pe care nu le alinau retragerile în „podul cu fân” de la Bertea. Prezentările elogioase care au precedat debutul editorial al lui D. menționau similitudini cu începuturile lui Nicolae Labiș sau Mircea Dinescu. Adrian Păunescu afirma tranșant: „Simt în el un nou mod de a trăi al poeziei române”. Două antologii colective, una editată la Ploiești (Supremă iubire, 1977) și
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
Membru în colegiul de redacție al „Revistei de etnografie și folclor”, a primit Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române pentru ediția critică Artur Gorovei, Literatură populară (I-II, 1977-1985), și este laureat al Fundației Culturale „Ethnos” cu Premiul pentru întreaga activitate editorială de restituire culturală a valorilor identitare ale spiritualității românești. D. a elaborat Dicționarul folcloriștilor (I, 1979, în colaborare cu Sabina-Cornelia Stroescu; II, 1983), o lucrare de pionierat în domeniu. După două decenii, revine cu o nouă ediție, îmbogățită cu trei sute
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
Gorovei, „Literatură populară”, RITL, 1976, 4; Adrian Fochi, O antologie de balade populare, LCF, 1978, 1; Ovidiu Papadima, „Dicționarul folcloriștilor”, RMB, 1979, 10 819; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; Ioan Șerb, Eveniment editorial. „Dicționarul folcloriștilor”, „Scânteia”, 1979, 13 septembrie; H. Anger, Ein Lexicon der Folkloristen, „Karpaten Rundschau”, 1979, 42; I. C. Chițimia, Tipuri de dicționare și diversitatea lor, ALIL, t. XXVIII, 1979-1980; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală
DATCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286698_a_288027]
-
, revistă săptămânală editată de Fundația Culturală Română începând din ianuarie 1993. Director: Andrei Pleșu. Din primul consiliu editorial fac parte Ștefan Aug. Doinaș, Augustin Buzura, Mihai Botez, Z. Ornea, Mihai Oroveanu; ulterior vor fi cooptați Andrei Codrescu și Peter Gross. Elena Ștefoi este la început secretar general de redacție, apoi redactor-șef; funcția va fi preluată, începând cu
DILEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286762_a_288091]