93,304 matches
-
cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj). Debutul său editorial îl reprezintă studiul monografic Zaharia Bârsan (1978), o biografie și o evaluare a activităților variate (actor, regizor, animator și autor de teatru, poet) ale celui ce este considerat „ctitorul Teatrului Național din Cluj”. Accentul principal al cercetării cade pe opera
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
de cercetare, prin sistemul de abordare a faptului literar, o disciplină ce dispunea de o tradiție considerabilă, dar care, paradoxal, își aștepta încă o codificare modernă. Toate caracteristicile fundamentale arată în Istoria literaturii române vechi (pe care și din unghi editorial, cu formatul ei in folio, autorul o gândise ca pe o lucrare fundamentală, „de pupitru”) o carte de maturitate, cu toate datele unei sinteze. Într-adevăr, constituie o sinteză (a și fost atașată tipului „lansonian”) deloc ușor de egalat, chiar dacă
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
o temă precum Mythologie et existence mythique, expression de la structure du Grand Sud-Est européen), Aron Cotruș, José Ortega y Gasset, Gabriel Marcel, Ionel Perlea, Benedetto Croce, Stephane Lupasco, Jacques de Lacretelle, Ramon Menéndez Pidal, Michel Meslin și alții. Deși activitatea editorială propriu-zisă a Centrului s-a limitat doar la un „Bulletin” anual, ce a înregistrat, din câte se pare, numai două numere, pe anii 1951-1952, totuși, sub emblema sa sau din inițiativa și sub girul autorității științifice a celor care coordonau
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
după ce, anterior, în aceeași colecție, văzuseră lumina tiparului un studiu și o ediție critică din presocratici, semnată de Octavian Vuia, sub titlul Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). Explicația faptului că secția de filosofie pare mai productivă sub raport editorial se află și în modul cu totul remarcabil prin care cei ce se manifestau în cadrul ei și-au continuat programul de cercetare chiar după ce, prin plecarea în America, în martie 1957, a lui Mircea Eliade și stabilirea în Germania a
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
București, secția română-italiană, absolvite în 1975. Repartizat la Școala generală din comuna Crișan (județul Tulcea), predă timp de trei luni limbile română și franceză. Din toamna anului 1975 trăiește ca liber-profesionist. Debutează cu versuri în revista „Luceafărul” în 1968; debutul editorial îl reprezintă, în 1984, volumul de poeme Muzică și memorie. Colaborează cu versuri, recenzii, articole de critică literară, traduceri din italiană și franceză la revistele „Luceafărul”, „România literară”, „Tomis”, „Convorbiri literare”, „Orizont”, „Astra”, Săptămâna”, „Opinia studențească”. După decembrie 1989 susține
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
devenit consultant pentru Administrația Veteranilor și a activat în același post și pentru Asociația Variani (1961-1966), Institutul Naval de Cercetări Medicale al Statelor Unite (1964-1966) și Divizia de Cercetări Alocate, Institutul Național al Sănătății (1963-1967); menționăm și activitatea sa în consiliile editoriale a șase prestigioase reviste psihologice. Principala lucrare a lui Bandura, Principles of Behaviour Modification, a apărut în 1969. O scriere mai restrânsă conținând sintetic punctul său de vedere a fost publicată sub titlul Social Learning Theory în 1971; în același
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
la revista „Ramuri” (1967-1974) și la Editura Scrisul Românesc (1974-1975), bibliograf la Biblioteca Județeană Dolj (1975- 1980), cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova (din 1980), cadru didactic la Universitatea din Craiova. Debutează în 1966 la „Ramuri”. Debutul editorial se produce în 1975, cu lucrarea Camil Petrescu sau Patosul lucidității. Pe lângă publicistica din paginile cotidianului județean „Înainte”, a mai colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tomis”, Convorbiri literare”, „Cronica”, „Flacăra”, „Scrisul românesc”, „Lamura”, la care este și director din
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
Comerț, iar din 1970 la Ministerul de Externe (funcționar superior, activitate în diplomație). Scrie literatură începând cu anii de liceu. Este prezent în presa culturală, cu proză și poeme, încă din anii ’70 (a colaborat la „Luceafărul”, „Astra”, „Orizont”). Debutul editorial are loc în 1984, cu volumul de versuri Mărturisiri la margine de râu. După povestirile din Câteva considerații asupra originii bronzului (1985), publică, în anii ’90, o serie de romane a căror originalitate a fost imediat remarcată. Dispare pretimpuriu, pe când
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
relații între generații”, decelarea unor noi dimensiuni ale relațiilor dintre vârstă, cohortă, clasă socială și generație, contradicțiile dintre generații, un demers teoretic și metodologic de studiu al societății și al evoluției istoriei prin succesiunea generațiilor. Această prodigioasă activitate științifică, istoriografică, editorială și publicistică îl poziționează pe domnul Schifirneț în topul autorilor care au contribuit în mod eficient la cunoașterea și repunerea în circulație a unor lucrări de referință ale gândirii românești. Lucrările și studiile publicate de domnul Schifirneț se remarcă prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Apoziția” în perioada când acesta a fost condus de fondatorul său, George Ciorănescu, fără a publica însă în revista cenaclului, așa cum nu a publicat nici în celelalte reviste ale exilului. Volumul de versuri Niciodată liniștea (1994), carte de întârziat debut editorial, cuprinde în cele șase cicluri lirice ale sale (Memoria, Sfârșit de veac, Icoana, Destin, Hidalgo, În larg) etape dintr-o posibilă evoluție literară, sintetizând cronologic profilul ideatic al poetei, de la debut până în prezent, dar și semnificative experiențe existențiale ale condiției
ALEXANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285247_a_286576]
-
, publicație apărută la București în anul 1928, scoasă de Editura Ancora S. Benvenisti & Comp. Primele douăsprezece pagini cuprind calendarul sărbătorilor religioase ale anului în curs. La subsol apar anunțuri editoriale însoțite de scurte caracterizări ale autorilor și operelor. Sunt semnalate volume ale lui Gh. Brăescu (Cum sunt ei, Doi vulpoi, Un scos din pepeni și Moș Belea), Faust de Goethe în tălmăcirea lui I. U. Soricu, ediția a doua a
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 2 Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 2 Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 97. 3 Leviticul, traducere din limba greacă și introducere Eugen Munteanu, note de Eugen Munteanu, Paul Harlé și Didier Pralon, în vol. Septuaginta I
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cărții a treia (preoția) din Biblia de la București (1688), în comparație cu ms. 45 și cu manuscrisul 1389, în vol. Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 452 Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 18. 452 Monumenta Lingue Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 97. 453 Leviticul, traducere din limba greacă de Eugen Munteanu, introducere de Eugen Munteanu, note de Eugen Munteanu, Paul Harlé și Didier Pralon, în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
autorilor europeni de la sfârșitul secolului, mergând pe urmele explorărilor / colonizărilor, dar nu se referă decât în treacăt la aspecte științifice sau tehnice, și atunci doar pentru a sublinia superioritatea armelor propriilor eroi. Rapid, și dat fiind succesul acestei prese, piața editorială nord-americană se segmentează și începe publicarea unor reviste mai specializate: reviste de western, box, horror etc. Au existat circa cincizeci de reviste îmbinând fantasticul, fantasy și SF-ul. Cele mai cunoscute sunt Weird Tales (1923-1954), în care va publica H.
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
din benzile desenate: Flash Gordon, Superman etc. Acest fapt contribuie nu numai la conceperea copertelor țipătoare, ci și la discreditarea, în rândul intelectualilor, a imaginii SF-ului chiar în momentul în care acesta începe să fie din ce în ce mai recunoscut în câmpul editorial și se pretinde oarecum vizionarul unui viitor măreț. Se lansează chiar zvonul că anumiți cercetători științifici ar experimenta, prin SF, sub formă de ficțiuni, anumite idei noi și originale pe care instituțiile ar refuza să le accepte. Afirmația a făcut
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
va întâmpla și în cazul colecției "Présence du futur" (1954), la Denoël. În 1953 apar și filialele a două reviste recente din Statele Unite, sub titlurile Fiction și Galaxie. Fiction propune câteva texte franceze printre povestirile traduse, dar asigură o parte editorială de aculturare a acestui domeniu nou pentru cititorii francezi. Autorii francezi au fost, la momentul debutului, abili imitatori. Câțiva s-au bucurat de un oarecare succes în continuare, cum ar fi Francis Carsac, B. R. Bruss, Charles Henneberg, Jacques Sternberg
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
of the Space Beagle ⁄ Odiseea navei "Space Beagle" seamănă, grație unui erou comun, cu nuvelele publicate independent în străinătate. Această tehnică a dat naștere unor fix-up novels. 40 Noțiunea de gen "cu siglă" intervine în momentul unei segmentări a pieței editoriale și al creării unei colecții purtând o anumită denumire. Un roman scris de Jean d'Ormesson va fi vândut purtând pur și simplu eticheta de "roman". Vor fi însă publicate în cadrul colecțiilor "cu siglă" texte SF de Philip K. Dick
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
nu doar să se mențină. Și asta dacă vizăm strict o competiție a cifrelor brute. Dar bogăția unei literaturi implică, pe lângă numărul mare de cărți și de scriitori, și panteonul figurilor ilustre sau al realizărilor excepționale, instituțiile de consacrare, resursele editoriale, inventivitatea estetică determinată de forme, retorici sau poetici. Cum pot fi ele compensate ori reproduse? Tot așa cum prestigiul literar al Franței presupune ample procese istorice și politice, fiecare componentă subtilă a bogăției literare are în spate condiționări complexe. Mecanismul bogăției
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de ocupație, claca , în primul rând, transporturile, reparațiile de drumuri și poduri, peșcheșurile, caii de olac, sunt cele care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M. Ciubotaru în studiul său de istorie socială și onomastică referitor la comuna Vulturești (Casa Editorială Demiurg, Iași, 2003). Mai ales că foarte mulți dintre locuitori, în afară de agricultură, aveau ca îndeletnicire și „facerea cărăușiei, a cherestelei, deși nu aveau pădure, a facerii mangalului, a lucrurilor casnice din lemn''... Venind în întâmpinarea cererilor birnicilor, Constantin Mavrocordat a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vasâle. Concluzionând, cercetătorul afirmă că numele atestate în catagrafii ilustrează caracterul tradițional și ortodox al antroponimiei țărănești, evoluția sa spre maturitatea numelui dublu: prenume și nume de familie (vezi și Mircea Ciubotaru, Comuna Vulturești, Studiu de istorie socială. Onomastică, Casa Editorială Damiurg, Iași, 2003). Biserica în pagini de tradiționalism Prins într-un astfel de „joc", consăteanul meu Vasile Ghica din Priponești-Tutova, își explică originea numelui său, susținând, undeva, că pleacă de la popa Gică, „un fervent apărător al drepturilor răzeșilor din localitate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
perspectivă ideologică (angajată), valoarea nu le poate fi contestată. Asta face ca seria de autor „Pier Paolo Pasolini“ de la Polirom, în care au apărut, pentru prima dată în românește, volumele Scrieri corsare și Teorema, să fie cel puțin un eveniment editorial, dacă nu chiar o provocare pentru cititorul român. Concepută inițial ca o tragedie în versuri, Teorema (Editura Polirom, 2007, traducere din limba italiană și note de Alexandra-Maria Cheșcu) are, acum, forma unui roman, păstrând totuși câteva pasaje de „poezie“. Ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
gen din Spania. În anul 1935, statisticile oficiale arătau că publicația se distribuia în 100.000 de exemplare 184. Acest ziar a încetat să apară în anul 1936, odată cu începutul Războiului civil. Au urmat și alte inițiative din partea aceleiași case editoriale (Editura Catolică, întemeiată la doi ani după El Debate), precum ziarul de seară Ya în Madrid sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]