9,251 matches
-
ouălor de păsări vizitează regulat cuiburile și adăposturile pentru păsări, cățărându-se sus în copaci. Paraziții acestui șarpe sunt acantocefalul "Echinorhynchus oligacanthus" (= "Oligacanthorhynchus oligacanthus") , nematodul "Ascaris cephaloptera" , trematodul "Plagiorchis sauromates" , protozoarul "Haemogregarina". Printre dușmanii naturali care se hrănesc cu acești șerpi se numără păsările răpitoare: șorecarul comun ("Buteo buteo"), șerparul ("Circaetus gallicus"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), eretele de stuf ("Circus aeruginosus"), codalbul ("Haliaeetus albicilla"), barza albă ("Ciconia ciconia"); vulpile, mamiferele carnivore din genul "Mustela" (herminele etc), șopârla apodă "Pseudopus apodus". În
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
aeruginosus"), codalbul ("Haliaeetus albicilla"), barza albă ("Ciconia ciconia"); vulpile, mamiferele carnivore din genul "Mustela" (herminele etc), șopârla apodă "Pseudopus apodus". În România împerecherea are loc în lunile iunie-iulie, iar în Crimeea și sudul Ucrainei în aprilie-mai. În această perioadă acești șerpi țin un „post nupțial” caracteristic. Ouăle se maturează în corpul femelei timp de circa 60 de zile. Femelele depun ponta în iunie-august, de obicei prin iulie. Ponta este formată din 4-16 ouă, care au o dimensiune de 20-30 x 42-70
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
tot capul și adesea rămâne în această poziție mai mult de o oră; dacă cineva se mișcă prin preajmă, puiul își retrage capul înapoi și numai după o pauză îndelungată se arăta din nou. S-a observat că femelele acestui șarpe au grijă de urmași, un fenomen rar printre șerpi. Ele își apără ponta lipicioasă de dușmani încolăcindu-și inelele corpului în jurul ei. Maturitatea sexuală este atinsă în al treilea an de viață. Se pot reproduce și în captivitate. Este crescut
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
mult de o oră; dacă cineva se mișcă prin preajmă, puiul își retrage capul înapoi și numai după o pauză îndelungată se arăta din nou. S-a observat că femelele acestui șarpe au grijă de urmași, un fenomen rar printre șerpi. Ele își apără ponta lipicioasă de dușmani încolăcindu-și inelele corpului în jurul ei. Maturitatea sexuală este atinsă în al treilea an de viață. Se pot reproduce și în captivitate. Este crescut cu succes în exotariul din Tula (Rusia), unde în
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de teamă provocate de șerpii veninoși, la unii oameni s-a dezvoltat teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de teamă provocate de șerpii veninoși, la unii oameni s-a dezvoltat teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
LC - "least concern"), dar nu este încă evaluată în Lista roșie globală a UICN privind speciile amenințate. În România este considerată ca o specie amenințată cu dispariția (EN - "endangered"). În Cartea Roșie a Republicii Moldova (unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
("Zamenis longissimus", cu o denumire mai veche "Elaphe longissima longissima") este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în centrul și sudul Europei (inclusiv în România și Republica Moldova), în jurul Mării Caspice, în Turcia, Armenia, Caucaz. În România trăiește în toate provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
provinciile țării, acolo unde găsește condiții favorabile de trai și este ocrotit prin lege. Îi place căldura. Preferă pădurile cu teren uscat și porțiunile însorite, rariștile de foioase cu luminișuri, coastele stâncoase cu tufișuri, ruinele invadate de vegetație. Este un șarpe mare cu o lungime de până la 2 m. Are un aspect zvelt, capul mic și îngust, coada lungă și subțire. Spatele este brun cu mulți solzi dungați în lung cu alb. Pe laturile capului are două pete gălbui. Abdomenul este
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
șobolani) și mamifere insectivore (cârtițe). Împerecherea are loc în mai-iunie. La o lună după acuplare, femela depune 5-8 ouă albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este un șarpe mare cu o lungime totală până la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Este unul dintre cei mai eleganți șerpi din fauna României. Are un corp zvelt, cilindric, lung și strălucitor; capul mic și îngust, iar coada lungă și subțire. Solzii
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
albe, alungite. Puii eclozează în luna septembrie și au o lungime de 22-25 cm. Este simbolul medicinei și farmaciilor. este un șarpe mare cu o lungime totală până la 2 m, lungimea obișnuită 100-150 cm. Este unul dintre cei mai eleganți șerpi din fauna României. Are un corp zvelt, cilindric, lung și strălucitor; capul mic și îngust, iar coada lungă și subțire. Solzii spatelui sunt netezi, ușor carenați spre coadă, dispuși în 23 (rar 21) șiruri transversale la mijlocul corpului. Ventral are 212-248
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Pe laturile capului, în regiunea post-occipitală are două pete gălbui distincte, amintind pe cele de la Natrix. Are o dunga închisă distinctă între ochi și colțul gurii (caracteristică pentru genul "Elaphe"). Abdomenul este uniform alb-gălbui. Uneori apar exemplare complet negre (melanice). Șerpii tineri au pete dorsale brun-închise pe spate, iar petele postoccipitale de pe laturile capului sunt mai intense, colorate în galben și negru. Masculii se deosebesc de femele prin numărul mai mic de scuturi ventrale și mai mare de subcaudale. Șarpele lui
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
melanice). Șerpii tineri au pete dorsale brun-închise pe spate, iar petele postoccipitale de pe laturile capului sunt mai intense, colorate în galben și negru. Masculii se deosebesc de femele prin numărul mai mic de scuturi ventrale și mai mare de subcaudale. Șarpele lui Esculap este răspândit în centrul și sudul Europei (lipsind în Anglia, cea mai mare parte a Peninsulei Iberice, în țările scandinave și cele de dincolo de paralela 50°), în jurul Mării Negre (Turcia, Armenia, Caucaz) și în sudul Mării Caspice. A fost
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
favorabile. Este întâlnit mai frecvent în Dobrogea, Oltenia, Banat și Apuseni. A fost semnalat în următoarele județe: În clasificările mai vechi specia "Elaphe longissima" cuprindea patru subspecii: În prezent specia "Zamenis longissimus" este monotipică (adică nu este împărțită în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
în subspecii) Șarpele lui Esculap este o specie termofilă (îi place căldura) și preferă pădurile cu teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
teren uscat și cu porțiuni însorite, în rariștile de foioase cu luminișuri, pe coaste stâncoase cu vegetație arborescentă și printre ruinele invadate de vegetație. Șarpele lui Esculap se mișcă relativ lent, dar se cațără în arbori cel mai bine dintre șerpii noștri. Când este prins, se repede furios și mușcă, însă rana pe care o lasă nu este decât o mică zgârietură. Apare în aprilie și dispare pentru hibernare încă din septembrie. Hibernează ascunzându-se prin vizuini, galerii, sub trunchiuri de
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
internă. Ponta este depusă în locuri ascunse la vreo lună după acuplare și cuprinde 5-8 ouă albe, de formă alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle acestui șarpe care sunt depuse în grămezi de iarbă și în altă vegetație sunt frecvent colectate și distruse de oameni. Pe lista roșie a IUCN, la nivel mondial specia "Zamenis longissimus" are un statut de specie neamenințată cu dispariția (LC). Specia a
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
cu modificări și completări ulterioare (Anexa IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
IVA, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), fiind considerată o specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
specie de interes comunitar ce necesită o protecție strictă. Esculap, zeul medicinii în mitologia greacă, purta în mâna dreaptă un toiag înconjurat de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
de un șarpe, care este considerat a fi șarpele lui Esculap. După o legendă din mitologia grecească antică șarpele lui Esculap avea cunoștințe despre plantele medicinale și despre proprietățile vindecătoare ale acestora. Pentru a afla aceste cunoștințe pe care acest șarpele le avea, Esculap, zeul medicinii, s-a transformat în șarpe și apoi a revenit la înfățișarea de om și astfel a cunoscut aceste informații prețioase și le-a folosit în tratarea bolnavilor. Astăzi șarpele lui Esculap este un simbol al
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]