9,827 matches
-
tendințe este Wassily Kandinsky, care, începând din 1910, pictează un ciclu de tablouri intitulate ""Improvizații"", și publică un amplu studiu, ""Über das Geistige in der Kunst"" ("Despre spiritual în artă", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte. Termenul de "abstract" este însă mult prea general, folosirea lui a pendulat între accepții extremiste, întreaga artă fiind considerată "abstractă", ca rezultat al procesului de abstragere a realității în imagine, sau, dimpotrivă, "concretă", opera existând ca o realitate în sine. În 1930, Theo
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
un amplu studiu, ""Über das Geistige in der Kunst"" ("Despre spiritual în artă", 1911), ce a contribuit la afirmarea artei abstracte. Termenul de "abstract" este însă mult prea general, folosirea lui a pendulat între accepții extremiste, întreaga artă fiind considerată "abstractă", ca rezultat al procesului de abstragere a realității în imagine, sau, dimpotrivă, "concretă", opera existând ca o realitate în sine. În 1930, Theo van Doesburg introduce termenul de "artă concretă", părându-i-se absurd să numească abstractă o creație artistică
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
artă fiind considerată "abstractă", ca rezultat al procesului de abstragere a realității în imagine, sau, dimpotrivă, "concretă", opera existând ca o realitate în sine. În 1930, Theo van Doesburg introduce termenul de "artă concretă", părându-i-se absurd să numească abstractă o creație artistică ce are o existență reală, dar nu va reuși să înlocuiască, totuși, pe cel de artă abstractă, în care publicul și teoreticienii artei continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate. Arta abstractă înregistrează manifestări
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
o realitate în sine. În 1930, Theo van Doesburg introduce termenul de "artă concretă", părându-i-se absurd să numească abstractă o creație artistică ce are o existență reală, dar nu va reuși să înlocuiască, totuși, pe cel de artă abstractă, în care publicul și teoreticienii artei continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate. Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite, dezvoltând și extrapolând unele dintre aspirațiile impresionismului, mai ales în domeniul culorii și al accentului pus
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
să numească abstractă o creație artistică ce are o existență reală, dar nu va reuși să înlocuiască, totuși, pe cel de artă abstractă, în care publicul și teoreticienii artei continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate. Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite, dezvoltând și extrapolând unele dintre aspirațiile impresionismului, mai ales în domeniul culorii și al accentului pus pe universul interior al artistului. Arta abstractă modernă este pe alocuri anticipată în unele dintre lucrările târzii ale
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
continuă să alinieze creații ce nu trimit direct la realitate. Arta abstractă înregistrează manifestări din cele mai diferite, dezvoltând și extrapolând unele dintre aspirațiile impresionismului, mai ales în domeniul culorii și al accentului pus pe universul interior al artistului. Arta abstractă modernă este pe alocuri anticipată în unele dintre lucrările târzii ale lui Turner, în desenele scriitorului Victor Hugo, în lucrările „tonaliste” ale lui Whistler, în seria „Nuferilor” lui Monet sau în lucrări postimpresioniste precum „Talismanul” lui Paul Sérusier. Primii pictori
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
modernă este pe alocuri anticipată în unele dintre lucrările târzii ale lui Turner, în desenele scriitorului Victor Hugo, în lucrările „tonaliste” ale lui Whistler, în seria „Nuferilor” lui Monet sau în lucrări postimpresioniste precum „Talismanul” lui Paul Sérusier. Primii pictori abstracți ai secolului XX - Kandinsky, Kupka, Malevici, Mondrian - vor sta sub semnul teozofismului. Cu puțin înaintea lor, mediumul Hilma af Klint își începuse seria de desene care, conform autoarei, „portretizează planul astral în formă și culoare”. Ținând cont de faptul că
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Ținând cont de faptul că, în afara Europei, abstracțiunea era prezentă deja în „arabescurile” din arta islamică sau în desenele geometrizante care fac parte din practica tantrică în Rajasthan, se poate spune că nu formalismului materialist-pozitivist i se datorează apariția artei abstracte. Printre curentele care au compus arta abstractă în prima jumătate a secolului XX se numără: Din concretism și constructivism se va desprinde arta cinetică (Alexander Calder, Naum Gabo, Pol Bury, Takis, Jean Tinguely etc.), incluzând și ceea ce avea să fie
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
abstracțiunea era prezentă deja în „arabescurile” din arta islamică sau în desenele geometrizante care fac parte din practica tantrică în Rajasthan, se poate spune că nu formalismului materialist-pozitivist i se datorează apariția artei abstracte. Printre curentele care au compus arta abstractă în prima jumătate a secolului XX se numără: Din concretism și constructivism se va desprinde arta cinetică (Alexander Calder, Naum Gabo, Pol Bury, Takis, Jean Tinguely etc.), incluzând și ceea ce avea să fie cunoscut mai târziu drept op-art (Victor Vasarely
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Stanczak, Yaacov Agam, Alberto Biasi, Martha Boto, Carlos Cruz-Diez, Rubem Ludolf, Heinz Mack, Almir Mavignier, Jesús Rafael Soto, Luis Tomasello, Ludwig Wilding etc.). La aceste curente se adaugă și contribuțiile celor asociați cu dadaismul (Schwitters și - mai ales - Arp). Arta abstractă s-a impus datorită activității intense a școlii Bauhaus și a grupurilor precum Abstraction-Création, precum și prin corpus-ul teoretic al principalilor reprezentanți, mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
și - mai ales - Arp). Arta abstractă s-a impus datorită activității intense a școlii Bauhaus și a grupurilor precum Abstraction-Création, precum și prin corpus-ul teoretic al principalilor reprezentanți, mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au fost etichetate drept „expresionism abstract” în 1919), alături de desenele automatice ale suprarealiștilor André Masson, Joan Miró ș.a., anticipează o direcție a artei abstracte care va respinge forma și care va duce până la ultimele consecințe moștenirea
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
activității intense a școlii Bauhaus și a grupurilor precum Abstraction-Création, precum și prin corpus-ul teoretic al principalilor reprezentanți, mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au fost etichetate drept „expresionism abstract” în 1919), alături de desenele automatice ale suprarealiștilor André Masson, Joan Miró ș.a., anticipează o direcție a artei abstracte care va respinge forma și care va duce până la ultimele consecințe moștenirea impresionismului și a expresionismului (alături de suprarealism și de cubism). În
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au fost etichetate drept „expresionism abstract” în 1919), alături de desenele automatice ale suprarealiștilor André Masson, Joan Miró ș.a., anticipează o direcție a artei abstracte care va respinge forma și care va duce până la ultimele consecințe moștenirea impresionismului și a expresionismului (alături de suprarealism și de cubism). În anii '40, mai ales după ce a luat sfârșit cel de-al Doilea Război Mondial, s-a dezvoltat concomitent
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
și a expresionismului (alături de suprarealism și de cubism). În anii '40, mai ales după ce a luat sfârșit cel de-al Doilea Război Mondial, s-a dezvoltat concomitent în America de Nord și în Europa de Vest un curent care a primit diferite denumiri: expresionism abstract în SUA, respectiv artă informală (termen folosit de Michel Tapié în cartea "Un Art Autre", în timp ce Charles Estienne a folosit termenul de tașism) în Franța. Conform criticilor vremii, ar fi existat diferențe structurale sau, cel puțin, calitative între reprezentanții informalismului
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Autre", în timp ce Charles Estienne a folosit termenul de tașism) în Franța. Conform criticilor vremii, ar fi existat diferențe structurale sau, cel puțin, calitative între reprezentanții informalismului european (care ar fi mai puțin radical și mai apropiat de post-cubism) și expresioniștii abstracți americani (care ar fi mai „viguroși”; în eseul din 1955 intitulat "American-Type Painting", criticul Clement Greenberg îi promovează drept cea mai „înaintată” (în sensul de avangardă) direcție a artei moderniste; caracterul „american” al respectivilor pictori ar fi dat de folosirea
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
de figurativ - în SUA, Willem de Kooning, Robert de Niro Sr. și, puțin mai târziu, Phillip Guston; în Franța, Jean Dubuffet (asociat și cu art brut) și Nicolas de Staël. Printre numeroșii reprezentanți ai acestei tendințe se mai numără: Expresionismul abstract nu s-a dezvoltat ca o mișcare coerentă în România, din cauza regimului comunist; totuși, au fost câțiva artiști care au lucrat în acest stil, expunând în afara (în SUA: Hedda Sterne; în Italia: Vincențiu Grigorescu; în Franța: Horia Damian, cuplul Alexandre
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Sachelarie-Vladimirescu). Arta informală s-a impus în breaslă ca un stil potrivit climatului postbelic, dar, mai ales în America Latină, abstracțiunea geometrică a rămas o tendință puternică. Va avea loc treptat o întoarcere (în alte moduri decât cele oferite de arta abstractă timpurie) la geometrism, după epuizarea „resurselor” informalismului/expresionismului abstract. Printre pictorii americani asociați cu larga etichetă de expresionism abstract s-au numărat și Barnett Newman (care se va consacra prin compozițiile cu dungi verticale solitare, numite "zip paintings") și Ad
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
un stil potrivit climatului postbelic, dar, mai ales în America Latină, abstracțiunea geometrică a rămas o tendință puternică. Va avea loc treptat o întoarcere (în alte moduri decât cele oferite de arta abstractă timpurie) la geometrism, după epuizarea „resurselor” informalismului/expresionismului abstract. Printre pictorii americani asociați cu larga etichetă de expresionism abstract s-au numărat și Barnett Newman (care se va consacra prin compozițiile cu dungi verticale solitare, numite "zip paintings") și Ad Reinhardt (ale cărui celebre „picturi negre”, conform artistului, ar
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
abstracțiunea geometrică a rămas o tendință puternică. Va avea loc treptat o întoarcere (în alte moduri decât cele oferite de arta abstractă timpurie) la geometrism, după epuizarea „resurselor” informalismului/expresionismului abstract. Printre pictorii americani asociați cu larga etichetă de expresionism abstract s-au numărat și Barnett Newman (care se va consacra prin compozițiile cu dungi verticale solitare, numite "zip paintings") și Ad Reinhardt (ale cărui celebre „picturi negre”, conform artistului, ar fi „ultimele picturi pe care le-ar putea realiza cineva
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
pe care le-ar putea realiza cineva”; totuși, negrul din respectivele compoziții este vopsit în nuanțe de luminozitate care diferă, sugerând forma unei cruci grecești). Aceștia, alături de Mark Rothko și, dintre pictorii marginali în momentul respectiv, Ellsworth Kelly și clasiciștii abstracți, anticipează viitoarea tendință de respingere a expresionismului abstract violent a la Pollock, pe care criticul Clement Greenberg o va intitula abstracțiunea post-picturală. Mișcarea a apărut în jurul anului 1958, când Morris Louis și Kenneth Noland, experimentând o tehnică învățată de la pictorița
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
negrul din respectivele compoziții este vopsit în nuanțe de luminozitate care diferă, sugerând forma unei cruci grecești). Aceștia, alături de Mark Rothko și, dintre pictorii marginali în momentul respectiv, Ellsworth Kelly și clasiciștii abstracți, anticipează viitoarea tendință de respingere a expresionismului abstract violent a la Pollock, pe care criticul Clement Greenberg o va intitula abstracțiunea post-picturală. Mișcarea a apărut în jurul anului 1958, când Morris Louis și Kenneth Noland, experimentând o tehnică învățată de la pictorița Helen Frankenthaler, inaugurează seria lor de compozițiile „aerisite
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
Paris o serie de lucrări care extind concretismul și prefigurează unele dintre aspectele minimalismului. În aceeași perioadă își încep activitatea pe Coasta de Vest o serie de pictori marginali care vor fi înglobați ceva mai târziu sub eticheta de clasicism abstract: John McLaughlin, Lorser Feitelson, Karl Benjamin, Frederick Hammersley și Helen Lundeberg. Prelungind tradiția abstracțiunii geometrice europene, aceștia tind să simplifice și să realizeze „abstracțiuni pure”. Se poate spune că pictura minimală debutează în SUA în jurul anului 1959, grație picturilor negre
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
în sine, spre deosebire de arta modernistă care putea fi observată fără ca privitorul să altereze logica internă a lucrării. Întrerupând tradiția modernistă, ducând formalismul până la ultimele consecințe, se poate spune astăzi că, astfel, arta minimală a inaugurat și a influențat postmodernismul. Arta abstractă, sub diferite forme, nume și explicații, rămâne o constantă a artei contemporane.
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
a străzii” în opera lor. În anii 1983 și 1984, Basquiat a colaborat la realizarea mai multor tablouri cu artistul american Andy Warhol și artistul italian Francesco Clemente. Operele viu colorate și de mari dimensiuni ale lui Basquiat combinau expresionismul abstract american cu diverse imagini, din care nu lipseau schelete și câini, care se regăsesc din plin în întreaga sa operă graffiti. Lucrările sale de la începutul anilor ’80 cuprind o varietate largă de subiecte, de la cranii, la desene aduse în semn
Graffiti () [Corola-website/Science/299331_a_300660]
-
de 66 de ani. Cézanne a dorit "să moară pictând". Dorința i s-a împlinit, ultima sa scrisoare fiind adresată negustorului de culori... Pictura lui Cézanne a avut un uriaș impact asupra artei secolului al XX-lea, incluzând și arta abstractă. Chiar din timpul vieții sale, contemporanii încearcă să-i fructifice experiența. Mult îi datorează Van Gogh și Gauguin. Acesta din urmă îi cumpără de altfel numeroase lucrări. simboliștii, prin Maurice Denis, văd și ei în Cézanne pe unul din maeștrii
Paul Cézanne () [Corola-website/Science/299392_a_300721]