144,219 matches
-
cuvântului, singurul adevărat, e măcar cu putință în România. Cari sânt oare actele reacționare ale dreptei conservatoare? La unirea țărilor, la alegerea unui Domn, au luat parte cu votul și cu fapta conservatorii actuali, precum se poate constata din discuțiile Adunărilor ad-hoc. Secularizarea averilor închinate se propune și se obține cu unanimitate de voturi de cătră un actual conservator. Oborârea privilegiilor, egalitatea civilă și instrucțiunea populară se datoresc conservatorilor. Constituția liberală de astăzi se propune de un guvern în majoritate conservator
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
propune și se obține cu unanimitate de voturi de cătră un actual conservator. Oborârea privilegiilor, egalitatea civilă și instrucțiunea populară se datoresc conservatorilor. Constituția liberală de astăzi se propune de un guvern în majoritate conservator, se admite de cătră o Adunare în majoritate conservatoare, prezidată de d. M. K. Epureanu. În privirea aceasta nu există absolut nici un precedent, care i-ar da cuiva ocazia de-a susținea că dreapta a fost cândva reacționară. Dreapta a voit și a realizat introducerea libertăților
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voim suprimarea libertăților publice, a egalității cetățenilor? Nimic din toate acestea. Ceea ce voim azi, precum am voit-o pururea, este conservarea intactă a acestei Constituții, însă bineînțeles intactă, căci e propusă de un guvern în majoritate conservator, votată de-o Adunare în majoritate conservatoare. Prin intact înțelegem însă ca toți factorii constituționali să-și îndeplinească misiunea ce li se atribuie, pentru a nu se confunda responsabilitatea lor. Camera să fie Cameră, să nu se amestece în atribuțiunile puterii judecătorești și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
imediat după aceasta, s-a votat Constituția în total, iar a doua zi M. S. Domnul a jurat pe ea. Iată dar cum stă cestiunea din capul locului. Strămutarea Curții de Casație la Iași fusese de atâtea ori pusă în adunările și în consiliile de miniștri de sub Vodă Cuza, necesitatea unei compensații neînsemnate pentru pierderile ce acel oraș le suferise în importanța sa era atât de des recunoscută încît acest vot al Constituantei era dat asupra unei propuneri aduse de câțiva
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o mai propune vreodată și nu vom mai reveni asupră-i. Semnat: de Bismarck [ 20 mai 1880] ["CU GREU SE VA GĂSI... Cu greu se va găsi în istoria specială a românilor, cu greu în istoria altor popoare chiar, o Adunare mai plină de sentimente generoase și de un entuziast patriotism, de-o înflăcărată iubire de naționalitate, ca Adunarea ad-hoc a Moldovei de la 1857, numită cu drept cuvânt și cu recunoștință din partea tuturor: Adunarea-mumă. În această Adunare nu intrase încă ulița
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
GREU SE VA GĂSI... Cu greu se va găsi în istoria specială a românilor, cu greu în istoria altor popoare chiar, o Adunare mai plină de sentimente generoase și de un entuziast patriotism, de-o înflăcărată iubire de naționalitate, ca Adunarea ad-hoc a Moldovei de la 1857, numită cu drept cuvânt și cu recunoștință din partea tuturor: Adunarea-mumă. În această Adunare nu intrase încă ulița Bucureștilor. Arhierei, literații cei mai însemnați, fiii familiilor celor mai vechi și ai celor mai influente din țară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
altor popoare chiar, o Adunare mai plină de sentimente generoase și de un entuziast patriotism, de-o înflăcărată iubire de naționalitate, ca Adunarea ad-hoc a Moldovei de la 1857, numită cu drept cuvânt și cu recunoștință din partea tuturor: Adunarea-mumă. În această Adunare nu intrase încă ulița Bucureștilor. Arhierei, literații cei mai însemnați, fiii familiilor celor mai vechi și ai celor mai influente din țară, apoi reprezentanți ai breslelor și ai țăranilor: iată elementele din cari se compunea acea Adunare, liberală într-adevăr
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Adunarea-mumă. În această Adunare nu intrase încă ulița Bucureștilor. Arhierei, literații cei mai însemnați, fiii familiilor celor mai vechi și ai celor mai influente din țară, apoi reprezentanți ai breslelor și ai țăranilor: iată elementele din cari se compunea acea Adunare, liberală într-adevăr, unită printr-o egală iubire de patrie și naționalitate a tuturor membrilor ei, care discuta cu focul sacru al tinereții toată programa dezvoltării ulterioare a statului român, votând punct cu punct aproape totdauna cu unanimitate. Ar trebui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patrie și naționalitate a tuturor membrilor ei, care discuta cu focul sacru al tinereții toată programa dezvoltării ulterioare a statului român, votând punct cu punct aproape totdauna cu unanimitate. Ar trebui într-adevăr să se retipărească procesele-verbale ale ședințelor acelei Adunări, daca nu de altceva dar pentru ca generațiile mai nouă să vază cât de sus erau acei oameni peste patimele zilei, peste micimea diatribelor de partid, peste decadența actuală a lucrurilor. Astfel, o comisie însărcinată cu proiectarea acelor puncte cari să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei, și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării. 4. Neutralitatea pământului Principatelor. 5. Puterea legiuitoare încredințată unei Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele țării. Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor cari au subscris Tractatul de Paris. Pentru au votat 81 de membri, contra 2. Mitropolitul, subscriind în capul actului, zise mișcat: "Unde-i turma, acolo
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vadă cea mai frumoasă zi a neamului romînesc"; iar săteanul Ioan Roată zise: "Noi nu știm a ura, dar Dumnezeu știe a se-ndura". Reamintim toate acestea într-un scop îndoit. Întâi, se va vede că în acele propuneri ale Adunării sânt cuprinse însuși principiile Constituției de astăzi; al doilea, pentru a se vedea cum unanimitatea deputaților din cele mai deosebite clase ale Moldovei votau c-o singură bătaie de inimă Unirea, contopirea Țărilor într-un stat, România, cum invocau pentru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
definitiv, Moldova, care-a alergat cu inima plină de încredere, cu francheță și cu lealitate, ea, care și-a impus fără regret toate sacrificiile, n-a arătat nici o urmă de amărăciune. Una din cauze este și aceea că elementele acelei Adunări ad-hoc sânt cele actuale conservatoare, cari s-au contopit într-un singur partid constituțional, îndealmintrelea singurul partid unitar din România, de la Dorohoi pîn' în Mehedinți. În adevăr, afară de scenele regretabile din ziua de 3 aprilie 1866, cari s-au petrecut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
spiritele și să pună pe gânduri orice conștiință onestă, pe orice om cu puțină prevedere și cu durere pentru viitorul țării. Într-o țară adevărat constituțională, când opoziția legală din Corpurile legiuitoare e nesocotită până la despreț și când majoritățile din Adunări sânt satisfăcute și omnipotente până într-atîta încît interesele generale ale țării sânt înlăturate și părăsite, noi credem că devine o datorie imperioasă pentru șeful statului de-a interveni și de-a înlătura răul, punând capăt unei stări de lucruri pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidul conservator este că d. actualul ministru de finanțe, fără a se consulta cu noi, fără a ne spune un singur cuvânt asupra situațiunii, ne prepară în modul cel mai misterios această surpriză înspăimîntătoare, aruncând ca o bombă fulminantă, în mijlocul Adunării și în țară, acel proiect de lege. Iată ce zice față cu proiectul Strat d. Aristid Pascal, pe atunci în opoziție: Acum puteți aprecia daca faptul d-lui Strat servă sau deservă creditul statului, daca acesta nu primește lovituri când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
daca acesta nu primește lovituri când vine să ne arate un deficit imens de 28 1/2 milioane în cheltuielile zilnice ale anului 1875 și 1876. Această miză în scenă care a surprins pe toți a făcut chiar pe președintele Adunării să devie, din ultracatolic, protestant, din ultraguvernamental, opozant. Cunoașteți toți ce este exact și ce nu. Ceea ce este exact știm că tot acest deficit de 28 1/2 milioane nu se reduce decât la cifra de 8 milioane, luând deficitul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de 29 000 000 lei cu o dobândă de 5 la sută și emisiunea de 65. Ne-am pus adecă ca credit în rândul mai multor state al căror credit este bine stabilit... Când s-a discutat la 1874 în Adunări renta pe care noi am emis-o deja eram ajunși la ultima încercare, eram împinși de-o estremă necesitate de-a acoperi niște datorii însemnate moștenite din trecut. Aceste datorii ale guvernelor trecute erau o nenorocită moștenire și eram siliți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Asanizii însuși români, după propria mărturisire făcută de regele Ioanițiu în diplomele sale adresate Papei. Aci întîlnim tendințe de revendicațiune și de predominare față cu toate elementele Peninsulei, fie români, fie greci, fie slavi chiar. Astfel s-a propus în Adunarea legiuitoare de la Sofia un proiect de lege de naturalizare, în care se zice: De asemenea vor fi cetățeni bulgari, fără alte condițiuni decât cele de mai sus, locuitorii de naționalitate bulgară cari se află în provinciile anexate de România și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și într-altul, vorbă multă ar fi de prisos. Dar nu numai d. Fleva a vorbit cu această ocazie, ci și prințul Dimitrie Ghica. Departe de-a găsi ceva rău în aceasta, credem totuși că cuvintele unui fost prezident al Adunării conservatoare și ale fostului șef al unui cabinet conservator caută a fi ascultate în ceea ce ele coprind nou. Constatăm însă că e nouă numai împrejurarea de-a vedea vorbind pe prințul Dimitrie Ghica înaintea unei adunări foarte puțin numeroase și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unui fost prezident al Adunării conservatoare și ale fostului șef al unui cabinet conservator caută a fi ascultate în ceea ce ele coprind nou. Constatăm însă că e nouă numai împrejurarea de-a vedea vorbind pe prințul Dimitrie Ghica înaintea unei adunări foarte puțin numeroase și alăturea cu d. Fleva; în chiar discursul prințului nu întîlnim nimic ce n-ar fi fost zis de alții, într-o formă mai clasică. La noi - zice prințul - când o partidă e învinsă, fie că e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aceia cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați. Zis-a prințul ceva nou printr-aceasta? Desigur nu. Răposatul C. Crețulescu a ținut la 1862 un discurs din cele mai bune ce s-au rostit vreodată în Adunare asupra acestui subiect, economistul Marțian a scris asupră-i cu adevărat foc, apoi mai pomenim Convorbirile economice ale d-lui Ioan Ghica, Studiile d-lui Xenopol, un interesant Studiu asupra progresului la români de d. Teodor Rosetti și în fine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Paraponisitul, a luat cestiunea drept obiect de comedie, iar Millo însuși a adunat, într-un tip nemuritor, pe acei "foarte numeroși cari n-au alt mijloc de viețuire decât cariera de impiegați". Din toate lucrurile pe cari le-au votat Adunările ad-hoc, apoi Constituanta, precum Unirea, prinț străin, egalitatea înaintea legilor, abrogarea tuturor privilegiilor, libertatea întrunirilor și a presei etc., nici unul nu pare a fi trecut atât de mult in succum et sanguinem ca "accesibilitatea tuturor românilor la funcțiile statului". Acest
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
între d-sa și patrioți, că are ceva și este ceva pe lângă patrioții avizați pur și simplu la creațiunile bugetare, ar fi îndeajuns ca să-l dispenseze de puțin invidiata conlucrare cu onorabilele Fleva sau Mihălescu!... [ 27 mai 1880] ["ÎN ȘEDINȚA ADUNĂRII... "] În ședința Adunării de la 15 fevruarie 1863, prezidată de d. P. Mavrogheni, răposatul C. Crețulescu a caracterizat printr-un discurs starea societății române, a cării însutită înrăutățire e cea actuală. La ordinea zilei era o adresă cătră tron, la care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și patrioți, că are ceva și este ceva pe lângă patrioții avizați pur și simplu la creațiunile bugetare, ar fi îndeajuns ca să-l dispenseze de puțin invidiata conlucrare cu onorabilele Fleva sau Mihălescu!... [ 27 mai 1880] ["ÎN ȘEDINȚA ADUNĂRII... "] În ședința Adunării de la 15 fevruarie 1863, prezidată de d. P. Mavrogheni, răposatul C. Crețulescu a caracterizat printr-un discurs starea societății române, a cării însutită înrăutățire e cea actuală. La ordinea zilei era o adresă cătră tron, la care Crețulescu a propus
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a serviciului public, a adus concurența ce-și fac cetățenii în această carieră la un grad funest moravurilor noastre publice, astfel încît ea ar putea zădărnici orice încercare de serioasă îmbunătățire din partea unui guvern luminat și cu intențiuni sincere. Totuși Adunarea deplânge că guvernul Măriei Tale, nu mai puțin decât acelea ale predecesorilor Măriei Tale, departe de-a cerca a combate acest defect al moravurilor noastre, care este una din cauzele principale a paraliziei societăței noastre, nu a făcut decât a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în alte țări clasele luminate, precum industria, științele, artele etc., acelea singure constituie civilizațiunea. O societate în sânul căreia aceste profesiuni nu sânt exersate nu se poate numi o națiune civilizată. Nu voi mai abuza de timpul și de răbdarea Adunării ca să dezvolt o teorie, care poate fi neplăcută, că o națiune nu se poate numi civilizată decât numai când în sînu-i să exercită profesiunile de care am vorbit. Nu pot însă tăcea că mă văd umilit în sentimentul meu de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]