10,371 matches
-
sine, inițial ocupate de o statuie a lui Vishnu și deschise pe fiecare parte, a fost zidit în când templul a fost convertit la budismul Theravada, noi ziduri featuring Buddha în picioare. În 1934, conservator George Trouvé excavat groapă de sub altarul central: umplut cu nisip și apa ar fi fost deja jefuit de comoara să, dar el a găsit un depozit fundament sacru al foita de aur, doi metri deasupra nivelului solului. Integrat cu arhitectura clădirii și una din cauzele pentru
Angkor Wat () [Corola-website/Science/320373_a_321702]
-
sau în Apocrife (de exemplu în Cartea lui Enoh). În general este reprezentat ca o autoritate asupra Pământului și elementele sale. Ariel, de asemenea, a fost numit și îngerul vindecării, al mâniei și al creației. Numele ebraic "Ariel" înseamnă literal "altar" sau "Leul lui Dumnezeu", și apare în Vechiul Testament, de exemplu Isaia 29,1-7, unde este folosit ca o denumire a Ierusalimului. "Ariel" a fost o denumire veche pentru Demiurgul Gnostic (Dumnezeul Creator). Ariel este în general prezentat ca un înger
Arhanghelul Ariel () [Corola-website/Science/321030_a_322359]
-
fost adăugată târziu (secolul XIX), ca și șopronul, de formă poligonală, înconjurat cu palanc, rostuit pentru mărirea spațiului. În elevația interiorului s-a folosit modelul obișnuit, pentru pronaos (tavan drept) și naos (boltă în leagăn), mai aparte fiind cel al altarului - o boltă joasă, puțin curbată, tangentă la laturile poligonului. Cu peste cinci decenii în urmă pereții au fost tencuiți pe dinafară, dar și la interior, peste o prea posibilă decorație pictată, datorată unuia dintre zugravii de la care au rămas mărturii
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
până acuma, nici o piesă semnată. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o compoziție alegorică, arbori în ipostaza anotimpurilor, a fost zugrăvită pe tavanul pronaosului; o scenă din geneză, pe timpanul de vest al naosului; „Cel vechi de zile”, pe bolta altarului. Cenușa a încă unei bisericuțe de lemn îngrașă pământul locului pe care l-a slujit timp de trei secole și jumătate. A ars în 19 martie 2012, la prânz, din pricina unui foc scăpat de sub control. Nu au mai fost recuperate
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica din satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea. Pereții, ridicați din bârne de stejar, înscriu tipul arhaic al unui dreptunghi, cu altarul în continuarea navei, poligonal cu trei laturi. Deasupra pronaosului se ridică o clopotniță scundă, cu foișor simplu și coif învelit cu tablă. Acoperișul, în pante abrupte, a fost învelit în ultimele decenii cu țiglă. La exterior bârnele au fost învelite
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
2007, profesorul Virgil Polizu considera Biserica "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni ca monument aflat în stare de colaps și propunea o serie de intervenții de primă necesitate: Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni are o formă de navă (corabie), cu altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
altarul în formă de semicerc. Soclul este din piatră cu profil masiv. Ancadramentul de piatră sculptată al portalului vestic este bogat ornamentat și exprimă pătrunderea în Moldova a influențelor Renașterii. În interior, biserica este împărțită în pridvor, pronaos, naos și altar. Între pridvor și pronaos, ca și între pronaos și naos, au existat perete despărțitoare care a fost înlăturate ulterior. Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Horodniceni a fost construită de marele vistiernic Mateiaș pentru a servi ca necropolă a sa și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Horodniceni () [Corola-website/Science/321076_a_322405]
-
și fiind episcope în Ardeal pre partea noastră a neuniților, D. Vasile Moga și prototop Iosif Bașa în comitatul Zarandului și preaot Niculae Toma [urmează lunga listă a cititorilor și sumele donate n.n.]“. În completare, pisania de pe peretele sudic al altarului. „episcop al Ardealului de lege răsăriteană Vasile Moga și protopop eparhiei aceștia Iosif Bașa, paroh locului Nicolae Toma, și un binefăcător de la Vidra de Sus [jud. Alba n.n.], Gligorie Costan, care au agiutat cu 100 de zloți, bani de argint
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în anii 1911, 1929, 1937 și 1966, se compune dintr-un altar pentagonal decroșat, un naos dreptunghiular de dimensiuni medii și un pronaos de aceeași formă, suprapus de un turn-clopotniță robust, cu foișor în console și fleșă ascuțită, sprijinit pe panta abruptă de tablă a acoperișului. În dreptul unicei intrări apusene s-a
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
bisericii se află o clopotniță de lemn, un praznicar (cu bucătărie, băi și sală de protocol) cu o capacitate de 240 de locuri - realizat cu sprijinul integral al senatorului Gavril Mîrza , precum și mormântul preotului Orest Malcinschi, care a slujit la altarul acestei biserici circa 40 de ani. Preotul Malcinschi este unchiul cunoscutului actor Florin Piersic, fiind căsătorit cu o soră a mamei acestuia din urmă. În prezent, această parohie are în grijă circa 700 de familii de credincioși.
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul de naștere a bolților. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.15x2.20 m) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în semicerc și o alta în peretele estic al proscomidiarului (0,25x0,45 m). Bolta altarului este o calotă octogonală, cu laturile ușor inegale. Printre elementele decorative ale monumentului se află console formate din câte trei bârne în retragere, rotunjite la terminații. Consola superioară are lungimea de un metru, susținând cosoroaba, iar celelalte două au doar
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
află 4 clopote datând din 1797, 1799, 1893 (nefolosit) și unul nedatat (probabil la fel de vechi ca primele două). După finalizarea construcției bisericii noi, biserica veche din lemn a fost donată unui sat din județul Neamț, în locul ei rămânând doar masa altarului cioplită de ieromonahul Daniel. Între preoții parohi care au slujit la această biserică sunt de menționat Dimitrie Diaconivici, Grigorie Czerniawski, Mihai Bendevschi, Vasile Turtureanu și Vasile Onica. În anul 1843, preotul administrator Dimitrie Diaconivici păstorea o comunitate de 648 credincioși
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
interior. În 1974 biserica a fost acoperiță cu șiță, protejându-i interiorul de intemperii. În ultimii ani se află într-un proces de restaurare și conservare. Această biserică prezintă un plan caracteristic zonei Dâmbovița, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat în cinci fețe. Biserica de lemn din Oncești se aseamănă în formele ei de început cu biserica de lemn din Cândești Vale Vârtop atât în planimetrie cât și în elevație. În elevație se
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
elevație se remarcă pereții din bărne fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești. Vechiul naos este luminat de două ferestre înalte și înguste spre apus și două spre miazăzi. În vechiul pronaos există câte o fereastră spre sud și nord. Altarul este perforat de trei ferestre mici. Ferestrele sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
spre sud și nord. Altarul este perforat de trei ferestre mici. Ferestrele sunt tăiate dintr-un lemn așezat vertical între bârne și păstrează urme de grilaj de lemn sculptat decorativ, în felul celor păstrate la biserica din Vârtop. Bolțile peste altar și naos au structura alcătuită din nuile trecute printre lețuri, acestea din urmă fiind prinse în căpriorii acoperișului. Structura curbă este tencuită cu var și zugrăvită. Structurile de bolți de acest tip sunt sensibile la intemperii. Starea proastă de conservare
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
în îngrijire spirituală 450 familii cu 2.025 credincioși. În acel an, comunitatea ortodoxă din Solca era păstorită de preotul paroh Mihai Tipa (născut în 1890). În 1949 a avut loc un incendiu care a distrus acoperișul de pe turlă și altar. Lucrări de întreținere și reparații au avut loc în anii 1951 și 1958. Ultimele lucrări de restaurare datează din anii 1985-1990. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca a fost construită de domnitorul Ștefan Tomșa al II-lea, probabil
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în peretele vestic și una în cel sudic), trei în pronaos (două în peretele sudic și una în cel nordic), o fereastră în peretele sudic al camerei mormintelor, câte o fereastră în fiecare absidă laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
laterală și una în axul absidei altarului. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca are plan treflat. Absidele laterale sunt marcate în exterior printr-o îngroșare aparentă a zidurilor, obținute prin unirea la bază a două contraforturi masive. Absida altarului este semicirculară. Turla de deasupra naosului este de formă octogonală se sprijină pe o bază triplă: una pătrată și două stelate. Pe cele două turle stelate se află un rând de ocnițe, iar pe baza pătrată o friză de cărămizi
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
aflate în puntele cardinale sunt ferestre, iar pe celelalte patru sunt patru contraforturi mici. Deasupra arcadelor duble se află un brâu și două rânduri de ocnițe. În interior, biserica este împărțită în 5 încăperi: pridvor, pronaos, camera mormintelor, naos și altar. Între pridvor și pronaos se află un perete despărțitor; portalul de intrare are un chenar în arc frânt cu muluri gotice, bogat profilate, care este încadrat de un chenar dreptunghiular. Între pronaos și camera mormintelor, ca și între camera mormintelor
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
și alte ornamente florale. Bolta pronaosului și cupola naosului prezintă ornamente arhitecturale formate din torsade de piatră cioplită în formă de arce simple și încrucișate, încadrând două calote, panouri, capiteluri și scuturi unice specifice Solcii, prin amplasare și măiestrie. În altar se află cele două nișe: diaconiconul și proscomidiarul. Un element specific al bisericii din Solca este tainița (camera tezaurului), unde se pătrunde printr-o ușă de fier camuflată de stranele din partea de nord-vest a naosului. Tainița se află deasupra camerei
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
actual. Pronaosul putea avea o vechime, însă, după cum arată pereții naosului, nu a fost ridicat odată cu acesta. Biserica se distinge prin planul arhaic, ce cuprinde numai o încăpere pentru credincioși, naosul, comună pentru femei și bărbați, și o încăpere pentru altar. Naosul are planul unui pătrat perfect, de 4,62 m lărgime și 4,64 m adâncime. Altarul este mai îngust, terminat în cinci laturi, de 2,98 m în lungime și 3,49 cm în lățime. La acestea se adaugă
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Biserica se distinge prin planul arhaic, ce cuprinde numai o încăpere pentru credincioși, naosul, comună pentru femei și bărbați, și o încăpere pentru altar. Naosul are planul unui pătrat perfect, de 4,62 m lărgime și 4,64 m adâncime. Altarul este mai îngust, terminat în cinci laturi, de 2,98 m în lungime și 3,49 cm în lățime. La acestea se adaugă pridvorul ridicat în urmă cu câteva decenii, retras și el față de pereții naosului, peste care se ridică
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]