12,241 matches
-
pot „deschide drumuri pe plan universal”... Recuperarea protocronistă a lui Urmuz devine de-a dreptul stridentă la centenarul său, în 1983, la concurență și, uneori, în convergență cu recuperarea textualist-experimentalistă. Un exemplu în acest sens îl oferă studiul introductiv la antologia Avangarda literară românească (Ed. Minerva, București, 1983) de Marin Mincu: „Urmînd unei tradiții culturale folclorice, avangardismul românesc este, cum ar spune E. Papu, «protocronic» prin Urmuz” (p. 19). Criticul vede o compatibilitate între poezia folclorică și circulația orală de pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
niciodată să ia o poziție publică „revoltată”... Poate de o revoltă interioară, tăcută. Rămîne totuși întrebarea dacă nu cumva avem de-a face cu un construct retrospectiv, pus în circulație de către mitografii avangardiști ai lui Urmuz. În studiul introductiv la antologia Avangarda în literatura română (Ed. Minerva, București, 1983, p. 19-29), Marin Mincu reia aceeași idee: „Metoda scriiturii urmuziene o premerge pe aceea a suprarealiștilor, folosind dicteul automat avant la lettre, ca și combinările aleatorii” (p. 19). Dar, ca și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
libertad din Mexico o broșură de 16 pagini despre Urmuz a lui Ștefan Baciu, cuprinzînd un „dosar” al biografiei și receptării române și străine a acestuia, inclusiv „contenciosul” Ionesco - Tzara. Peste cîțiva ani, Urmuz va fi „cap de listă” al antologiei Poesia romena d’avanguardia testi é manifesti da Urmuz à Ion Caraion a cura di Marco Cugno é Marin Mincu, Feltrinelli Editore, Milano, 1980. Cea mai bună traducere în limba germană a operei urmuziene îi aparține lui Oskar Pastior și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
concentrarea lui Urmuz» (Constantin Ciopraga), în timp ce exilul (Mihai Niculescu, Ștefan Baciu, Monica Lovinescu, Horia Stamatu) a canonizat figura scriitorului, făcînd din el un precursor ignorat al lui Eugen Ionescu, și a transformat «apunakismul» într-o legendă”. Adevărul este că, dintre antologiile literaturii române de avangardă apărute la noi pînă în 1989, singura care îl include pe Cugler este cea a lui Sașa Pană, iar referințele critice, atunci cînd există, sînt sporadice și minimalizatoare (v., spre exemplu, lucrările lui Ion Pop). Marin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
culminant în «Cronicari», care pulverizează prin ironica schemă, golită de conținut, înseși regulile de fier ale artei poetice tradiționale”. (Nota bene, în versiunea românească a lucrării lui Gustav Réné Hocke Manierismul în literatură, Ed. Univers, București, 1976, Nicolae Balotă completa antologia de texte manieriste din literatura europeană cu două poeme de Ion Barbu și cu „fabula” „Cronicari”...) Între sincronism și protocronism - noile metode critice Ultimul deceniu al „Epocii Ceaușescu” este dominat de două mari „bătălii culturale”: avem, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
funcțional omoloagă cu locul pe care îl ocupă, în culturile respective, marii torturați, un Blake, un Dostoievski, un Kafka”... Tot pe linie semiotică (dar colorate „protocronist” și, totodată, „textualist”) se înscriu și interpretările lui Marin Mincu din studiul introductiv la antologia Avangarda literară românească. Citînd manifestul apologetic al lui Geo Bogza din revista unu, în care Urmuz era pus pe același plan cu Eminescu, Mincu apreciază — provocator — comparația bogziană ca fiind valabilă într-o „istorie a formelor literare”. Putem vedea însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
relevanță de „document/simptom” al unei crize? În anii ’70, la un anumit nivel al conștiinței critice „medii”, persistă încă întrebarea dacă „antiprozele” urmuziene au caracterul unui „accident insolit de istorie literară”. „O asemenea controversă”, scrie Nicolae Ciobanu în prefața Antologiei de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan (Metamorfozele unui „gen” epic, Editura Minerva, Biblioteca pentru Toți, București, 1979, p. XLV), „are șansa de a se prelungi la nesfîrșit, atîta vreme cît sîntem conștienți de dificultățile ce le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradus în diverse limbi și reeditat, iar unele formule ale lui ajung în „folclorul” critic (ex: Cică niște cronicari... devine titlul unui volum de „critică a criticii” din 1970 al lui Cornel Regman și, după aproape trei decenii, titlul unei antologii a lui Iordan Chimet despre comicul absurd în literatura avangardei românești). În canonul didactic, pătrunderea lui Urmuz (ca și a întregii avangarde interbelice) a fost însă mai dificilă, ea producîndu-se cu adevărat abia în anii ’90. Cele două volume despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
viciu vital sau un ciclu de gîndire”. În opinia lui Mihai Zamfir, este „dificil să caracterizăm textul urmuzian drept poem în proză, din cauza contrazicerii regulei esențiale a speciei, epuizarea unui singur aspect al existenței”. Drept urmare, Urmuz va lipsi — justificat — din Antologia poemului românesc în proză (1984). O opinie aparte referitoare la autorul Paginilor bizare e de găsit în volumul-eseu Meteorologia lecturii al lui Radu Petrescu (Editura Cartea Românească, București, 1981). Polemizînd implicit cu opinia comună privind caracterul „antiliterar” al scrierilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
România), pe urmele lucrării lui Ov.S. Crohmălniceanu despre Literatura română și expresionismul, analizele lui Mihai Zamfir din studiul despre Poemul românesc în proză, contribuțiile memorialistice ale lui Sașa Pană, cele diaristice ale lui Geo Bogza, mărturiile altor insideri ai mișcării, antologiile „de gen” (antologia supra-exhaustivă, inaugurală a lui Sașa Pană, cea „modelizantă” a lui Marin Mincu, antologia „canonic-reprezentativă” - pentru uzul publicului francez - realizată de Ion Pop, cea „recuperatoare” - pentru publicul german - alcătuită de Eva Behring, dar și decupajul din unghiul „comicului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
lucrării lui Ov.S. Crohmălniceanu despre Literatura română și expresionismul, analizele lui Mihai Zamfir din studiul despre Poemul românesc în proză, contribuțiile memorialistice ale lui Sașa Pană, cele diaristice ale lui Geo Bogza, mărturiile altor insideri ai mișcării, antologiile „de gen” (antologia supra-exhaustivă, inaugurală a lui Sașa Pană, cea „modelizantă” a lui Marin Mincu, antologia „canonic-reprezentativă” - pentru uzul publicului francez - realizată de Ion Pop, cea „recuperatoare” - pentru publicul german - alcătuită de Eva Behring, dar și decupajul din unghiul „comicului absurd” realizat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din studiul despre Poemul românesc în proză, contribuțiile memorialistice ale lui Sașa Pană, cele diaristice ale lui Geo Bogza, mărturiile altor insideri ai mișcării, antologiile „de gen” (antologia supra-exhaustivă, inaugurală a lui Sașa Pană, cea „modelizantă” a lui Marin Mincu, antologia „canonic-reprezentativă” - pentru uzul publicului francez - realizată de Ion Pop, cea „recuperatoare” - pentru publicul german - alcătuită de Eva Behring, dar și decupajul din unghiul „comicului absurd” realizat de Iordan Chimet sau cuprinzătoarele antologii didactice realizate de Gabriela Duda și, respectiv, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Sașa Pană, cea „modelizantă” a lui Marin Mincu, antologia „canonic-reprezentativă” - pentru uzul publicului francez - realizată de Ion Pop, cea „recuperatoare” - pentru publicul german - alcătuită de Eva Behring, dar și decupajul din unghiul „comicului absurd” realizat de Iordan Chimet sau cuprinzătoarele antologii didactice realizate de Gabriela Duda și, respectiv, Nicolae Bârna), „caietele” dedicate fenomenului și numerele tematice ale unor reviste de cultură, numeroasele contribuții (inclusiv internaționale) incluse, uneori, în cadrul unor demersuri eseistice sau monografice mai cuprinzătoare, capitolele de istorii literare, articolele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a sfîrșitului de secol al XX-lea, fie că o privim ca reflex al crizei modernizării, ca efect secundar al noului centralism administrativ (Bucureștiul ca unic pol urban de atracție) sau al fascinației exercitate de Centrul apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia dintre avangardă și simbolism pe linia celebrării „noutății” moderne, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
XX-lea, fie că o privim ca reflex al crizei modernizării, ca efect secundar al noului centralism administrativ (Bucureștiul ca unic pol urban de atracție) sau al fascinației exercitate de Centrul apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia dintre avangardă și simbolism pe linia celebrării „noutății” moderne, dar și a omogenității fenomenului (care, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
secundar al noului centralism administrativ (Bucureștiul ca unic pol urban de atracție) sau al fascinației exercitate de Centrul apusean. În prefața primei antologii a poeziei simboliste românești (Antologia poeziei simboliste românești, Editura pentru Literatură, București, 1968 - dacă facem abstracție de antologia „parnasiană” a lui N. Davidescu din 1943), Lidia Bote afirmă analogia dintre avangardă și simbolism pe linia celebrării „noutății” moderne, dar și a omogenității fenomenului (care, dacă nu a produs „o mare și permanentă «creație»” - recte „capodopere” - oferă în schimb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ales, studiul despre receptarea lui Urmuz încearcă să urmărească procesul legitimării interne și externe a fenomenului avangardist, complexele „sincroniste” sau, după caz, „protocroniste” implicate în recuperarea critică a acestuia, precum și căile de asimilare a noutății artistice radicale. Bibliografie Ediții. Beletristică, antologii Antologia literaturii române de avangardă, ediție de Sașa Pană, studiu introductiv de Matei Călinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 Antologie de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
studiul despre receptarea lui Urmuz încearcă să urmărească procesul legitimării interne și externe a fenomenului avangardist, complexele „sincroniste” sau, după caz, „protocroniste” implicate în recuperarea critică a acestuia, precum și căile de asimilare a noutății artistice radicale. Bibliografie Ediții. Beletristică, antologii Antologia literaturii române de avangardă, ediție de Sașa Pană, studiu introductiv de Matei Călinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 Antologie de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți, București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
după caz, „protocroniste” implicate în recuperarea critică a acestuia, precum și căile de asimilare a noutății artistice radicale. Bibliografie Ediții. Beletristică, antologii Antologia literaturii române de avangardă, ediție de Sașa Pană, studiu introductiv de Matei Călinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 Antologie de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți, București, 1979 Antologia poeziei simboliste românești, ediție și prefață de Lidia Bote, Editura pentru Literatură, București, 1967 Avangarda literară românească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
române de avangardă, ediție de Sașa Pană, studiu introductiv de Matei Călinescu, Editura pentru Literatură, București, 1969 Antologie de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți, București, 1979 Antologia poeziei simboliste românești, ediție și prefață de Lidia Bote, Editura pentru Literatură, București, 1967 Avangarda literară românească, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, traduceri din limba franceză de Ștefania Mincu, Editura Minerva, București, 1983 Avangardismul literar românesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de proză scurtă românească. De la Constantin Negruzzi la Pavel Dan, prefață de Nicolae Ciobanu, Editura Minerva, Colecția Biblioteca pentru Toți, București, 1979 Antologia poeziei simboliste românești, ediție și prefață de Lidia Bote, Editura pentru Literatură, București, 1967 Avangarda literară românească, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, traduceri din limba franceză de Ștefania Mincu, Editura Minerva, București, 1983 Avangardismul literar românesc, studiu și antologie de Nicolae Bârna, Editura Gramar, București, 2003 Barbu, Ion, Opere 1. După melci. Joc secund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românești, ediție și prefață de Lidia Bote, Editura pentru Literatură, București, 1967 Avangarda literară românească, antologie, studiu introductiv și note bibliografice de Marin Mincu, traduceri din limba franceză de Ștefania Mincu, Editura Minerva, București, 1983 Avangardismul literar românesc, studiu și antologie de Nicolae Bârna, Editura Gramar, București, 2003 Barbu, Ion, Opere 1. După melci. Joc secund, Prefața, stabilirea textului și aparatul critic de Mircea Coloșenco, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997 Călugăru, Ion, Paradisul statistic, cu desene de M.H. Maxy, tipografia „reforma socială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Cugno, Marco și Mincu, Marin, Poesia romena d’avangardia. Testi é manifesti da Urmuz à Ion Caraion, Mondadori, Milano, 1980 Das gesamte Werk, Übersezt und herausgegeben von Oskar Pastior, Edition Text Kritik, München, 1976 Davidescu, Nicolae, Din poezia noastră parnasiană, antologie, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, București, București, 1943 Fondane, B., Écrits pour le cinéma, Plasma, Paris, 1984. Fondane, B., Le Féstin de Balthazar, Arcane 17, Paris, 1985 Fundoianu, B., Priveliști, poeme, cu o prefață a autorului, Editura Cultura Națională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Paul Daniel, Editura Minerva, București, 1978 La Réhabilitation du rève. Une anthologie de l’Avant-garde roumaine, Étude critique, choix de textes & notes par Ion Pop, Maurice Nadeau, Institutul Cultural Român, Est, Samuel Tastet Editeur, Paris, 2006 Literatura românească de avangardă, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Gabriela Duda, Editura Humanitas, București, 1997 Minulescu, Ion, Opere I-IV, ediție de Emil Manu, prefață de Mihai Gafița, Editura Minerva, București, vol. I: 1974, vol. II: 1976, vol III: 1978
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
definitivă, îngrijită de autor, Editura pentru Literatură, București, 1968 Petrescu, Camil, Patul lui Procust, în Opere III, ediție îngrijită de Al. Rosetti și Liviu Călin, note și variante de Liviu Călin, Editura Minerva, Colecția „Scriitori români”, 1981 Poezia simbolistă românească, antologie, prefață, postfață, tabel cronologic, note, comentarii și bibliografie de Rodica Zafiu, Editura Humanitas, Colecția „Tezaur”, București, 1996 Pillat, Ion, Perpessicius, Antologia poeților de azi cu 70 de chipuri de Marcel Iancu, Editura Cartea Românească, București, vol. I - 1925, vol. II
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]