9,168 matches
-
sat și moșie, și de Sasul de Jos. Menționat în numeroase alte documente, hotarul acesta se va păstra astfel încă în 1817, când banul Petrache Negre, nepotul lui Negre Apostol, buni cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei și stăpânirii Umbrăreștilor, la „trăsura al cincilea, la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprea lui și prin podul lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alăture de Sinești, purcede cu lungul iarăși din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din pârâul Dimaciului, către răsărit și peste apa Siretului, până unde le va fi sfârșitul capătului, pe ținutul Tecuciului”. Se observă că în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel Mare pe apa Siretului și a Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în hotarnica din 1817, parcursul hotarului era indicat de la răsărit spre apus, în timp ce acum traseul merge invers, de la apus spre răsărit, drept hotar vestic rămânând același pârâu al Dimaciului. Iată infirmată documentar aprecierea reținută de tradiție, conform căreia hotarul de apus al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel Mare pe apa Siretului și a Bârladului. Dacă această referire avea în vedere vechiul curs al Siretului, Sirețelul amintit, ceea ce e foarte posibil, ar însemna că vechiul hotar de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
al Umbrăreștilor ar fi fost fixat din vremea lui Ștefan cel Mare pe apa Siretului și a Bârladului. Dacă această referire avea în vedere vechiul curs al Siretului, Sirețelul amintit, ceea ce e foarte posibil, ar însemna că vechiul hotar de apus pe acolo trebuie să fi fost la începuturile sale. Iar Sirețelul în zona aceasta, cursul său inferior, reprezenta hotarul dintre Moldova și Muntenia în vremea respectivă. Abia mai târziu se va fixa hotarul nostru pe apa Siretului cel Mare, unde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe teritoriul aceștii comuni, pi trupul moșiei Umbrărești, cu lungime din apa Dimaciului și spre răsărit până în apa Siretului” (subl. n.), pentru care primește în schimb „trii stânjeni moșie din trupul moșiei Dumbrăvița, „cu lungime din apa Dimaciului și, spre apus, până în apa Putnei”. Mai clar nici că se poate, pentru a constata că hotarul de vest al satului și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și, spre apus, până în apa Putnei”. Mai clar nici că se poate, pentru a constata că hotarul de vest al satului și moșiei Umbrăreștilor s-a aflat încă din vechime și s-a păstrat până destul de recent peste malul de apus al apei Siretului, că o parte a moșiei respective a devenit vatră de sat, unde s-au așezat unii dintre sătenii devălmași umbrăreșteni, dând naștere, cu timpul, împreună cu locuitori din sate vecine, precum Dumbrăvița, Sasul, Sineștii, Țigăneii, satelor mai noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
caracterul de străvechime al delimitării teritoriale din această parte de țară, aserțiunea fiind cu atât mai plauzibilă, cu cât și satele vecine au afinități structurale comparabile cu ale Umbrăreștilor, în primul rând Bucești, Liești și Șerbănești, ele având hotarul de apus pe pârâul numit când Dimaciul, când Ruginosul, limite ce atingeau hotarul cu Țara Românească. Hotarul de nord nu este marcat de vreun element natural, cum am întâlnit la cele din est și din vest și, probabil din această cauză, s-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
litigii ca urmare a unor strămutări de hotar. Cu alte cuvinte, deși convențional, hotarul de aici s-a păstrat neschimbat. Extrema răsăriteană a hotarului de nord pornea din Valea Herătăului, unde făcea „cheutoare” cu moșia Trohăneștii (Barcea), și mergea spre apus, în linie relativ dreaptă “traversa terasele și larga luncă a Bârladului, până într-o veche matcă, de unde cotea apoi spre nord, urmând de fapt vechiul curs al Bârladului, numit în hotarnica din 1892 din Bârlăzelul Sec, separând până aici moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a acțiunii factorilor naturali (ploile și vântul, îndeosebi). În planul/hartă întocmit de C. F. Robescu în 1893, mai întâlnim pe traseul acestui hotar denumirile: Valea Arcașului și de două ori consecutiv Drumul Robilor. După ce traversa Bârladul, hotarul continua spre apus, dar dintr-un punct mai nordic, despărțind Umbrăreștii de satul și moșia Bârlădenii (actualul Podoleni), continuând spre vest până „să tâmpină cu hotarul Movilenilor”; mai departe, trece Siretul și „purcede cu măsura cătră apus, alăture cu moșia Bilieștii prin două
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot unul convențional, dar între unități alăturate ca viețuire umană și, poate din această cauză, mai puțin stabil de-a lungul vremii, comparativ cu hotarul de nord. La extremitatea de răsărit, hotarul pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pornește din aceeași Vale a Herătăului, traversează către apus teritoriul până în apa Bârladului, urmând o linie mai puțin dreaptă, separând larga obște a Umbrăreștilor de moșia și satul Blăjerilor, se lasă apoi pe această apă spre sud, cotește iar spre apus și continuă, străbătând lunca, peste gârla Bârloviței și peste Siret, ajunge în Dimaci, separând pe acest traseu obștea Umbrăreștilor de moșiile Sineștii de la est și vest de Siret, încheindu-se, astfel, limita hotarului de sud tot pe pârâul Dimaciului. Observăm
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pără în apa Brăladului... pănă în hotarul Umbrăreștilor”, cerându-i-se să meargă la fața locului, să cerceteze pricina și “să le facă lege dreaptă”. În document se arată unde era situat teritoriul și stăpânirea încălcată între gârla Bârlovița, la apus, și apa Bârladului, la răsărit, la nord fiind arătat hotarul Umbrăreștilor, deci partea sudică a acestui sat, cea răzeșească. Din cuprinsul documentului deducem că de aici „mergu alți oameni de la cosescu fânul și le înpresoară ocina și moșia, cu tăria
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de o hotarnică întocmită de Costin Negre și Manolache Conachi, în anul 1777, în care se precizează, pentru a nu se produce nici un fel de confuzie între cele două entități cu nume similare: „moșia aceasta, Torceștii nu trece Bârladul spre apus, ci numai până în apa Bârladului merge”. Insist asupra mențiunii „satul Torceștii, nepoții lui Bilăiu”, situat la vest de apa Bârladului în cartea domnească din 1635, pentru a se reține că: - după poziția locului și limitele teritoriale prezentate în act, având
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
revendicările pe o mărturie hotarnică anterioară, obținută de la jitnicerul Negre Apostol, tatăl lui Costin Negre, din veleatul 7258 (1750) iunie 20, hotarnică „prin carili diosăbești moșia Umbrăreștii di moșia Sasul di Gios”, în care se specificase cum urmează hotarul dinspre apus al răzeșilor numit Cotul Umbrăreștilor, ce fusese pe nedrept luat anterior de către spătarul Dia, părintele dumisali Ștefan Dia stolnic. Atunci, giurând răzășii că acel cot este o parte din moșia lor, Umbrăreștii, prin giudecată s-au dat la stăpânirea răzășilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Poiană, Babeș, Ocniș (din vechiul Ciocniș, nume de bătrân), acesta fiind consemnat și într-o mărturie hotarnică din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic altceva decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1817. Ce ne demonstrează această situație ? Nimic altceva decât faptul că obștea arhaică a Umbrăreștilor și-a avut marginile de vest peste apus de gârla Dimaciului, iar cu timpul unii membri ai obștii s-au statornicit cu locuințele la apus de Siret, în partea vestică a întinsei moșii strămoșești, întemeind ori contribuind la urzirea noilor așezări cu nume diferite, dar păstrând și denumirea moșiei și obștii lor de origine până destul de târziu, în secolul al XIX-lea, obștea fiind aceea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în capul zapisului de danie din 1664 în favoarea hatmanului Neculai Racoviță); -a treia măsură se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin podul lui Dumitru”, repere hotarnice și în mărturii din secolul XVII, regăsite, iată, și în prima parte a secolului al XIX-lea neschimbate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ei erau egali, fiecare bătrân măsurând 45 stânjeni 3 palme și 6 palmace (și parmace) la apa Bârladului, dar numai 14 stânjeni 1 palmă și 1 palmac la gârla Dimaciului, moșia îngustându-se, potrivit măsurătorii din 1817, pe măsură ce merge spre apus. Nu se confirmă părerea lui Tudor Pamfile, care a scris că măsurarea pământului se făcea în vechime cu stânjeni de mărimi diferite, „de șase, șapte și nouă palme”, pentru ca numărul lor să rămână același pe toate punctele de hotar măsurate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Țigăneii la Tecuci, pe apa Bîrladului”. f - Planul moșiilor Umbrăreștii de Sus [...] și Umbrăreștii de Jos din anul 1854, alcătuit de inginerul hotarnic Fotache Ghețu, pe care se găsește însemnată „o piatră hotar despărțitoare Umbrăreștilor de josu despre Țigănei”, la apus de Bârlad, în dreptul satului Torcești. Dar și prin modul cum a decurs transmiterea stăpânirii satului și moșiei Țigăneii ne convingem de existența lui la est de Siret și nu la vest, cum se găsește localizat în lucrarea menționată mai sus
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
zestre din 2 octombrie al acestui an, luând ca soț pe aga Alecu Callimah, „om cu învățătură și i se zicea pentru aceasta Celebi”, notează undeva N. Iorga. Primește ca zestre, printre altele, o parte din moșia Umbrăreștilor, partea dinspre apus de Siret, ce mergea până în apa Dimaciului, în hotar la nord cu Bilieștii, iar la sud cu partea Umbrăreștilor-Răzeși, parte de moșie nespecificată în izvodul de zestre din 1802, oferită probabil mai târziu. Împreună au avut doi copii, un băiat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare obște a Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la Herătău până la Siret. A rămas în afară partea răzeșilor umbrăreșteni, dar și partea de zestre ce-i revenise lui Alecu Callimah la căsătoria acestuia cu Ileana Conachi, partea de la apus de Siret. Moșia astfel întregită a fost administrată când nemijlocit de ea, ca proprietăreasă ce era, când de ultimii ei soți. Dar, așa cum am mai arătat, de cele mai multe ori era arendată, instituția arendașiei fiind în puternică expansiune la vremea respectiva
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
s-a delimitat între ceea ce s-a numit „Capul moșiei” și apa Bârladului (cursul vechi); a fost cumpărată de Gh. U. Negropontes din Galați, el intrând și în stăpânirea acareturilor de la Tămășeni, unde se zicea și Curtea boierească; -partea de apus, din Bârlad și până la Siret, trece tot prin cumpărare, la un grec stabilit și îmbogățit pe pământ românesc, Iancu Demetriade. El a intrat în stăpânirea locului unde erau curțile boierești vechi și acareturile făcute prin grija Costăcheștilor și a vornicului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din vechime. Cei patru bătrâni pe care a umblat moșia Torceștilor în trecutul îndepărtat se numeau: Gurban, Ciovlec, Căuie, Fetion, fiecare măsurând în lățime 250 de stânjeni domnești și cu lungimea din Călmățuiul Mic, la răsărit, până în apa Bârladului, la apus. Nici unul dintre numele de bătrâni de la Torcești nu s-a păstrat în amintirea oamenilor de aici, pe cale orală, așa cum e cazul la Umbrărești, nici informația că satul a umblat în vechime pe bătrâni, datele acestea păstrându-se doar în documentele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele din urmă, hotarul de apus al moșiei Torceștilor se va stabili pe apa Siretului. Iar desele și repetatele încălcări de hotare ale proprietății răzeșești sunt reflectate în documente privitoare la pricini determinate de părțile nemulțumite, fiecare cerând respectarea „vechilor hotare”. După cum am văzut deja, cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]