10,418 matches
-
m-ai luminat De-am văzut al meu păcat! Din adânc, adânc m-ați scos Vreau să mă ridic de jos Nu vreau să vă părăsesc Pe pământ cât mai trăiesc Scapă-mă Sfânta Treime Să fiu veșnic lângă Tine Blând copil ascultător Și supus poruncilor! Amin. Amintiri de acasă 17.09.2007 Mi-aduc aminte din trecut Că zece frați eu am avut Mâncam din strachină de lut Purtam hăinuțe de suman Cămașa de cânepă aveam Pe atunci Cuvântul era
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
se ruga Să te poată ajuta Ca desaga de păcate Să ți-o poată dezlega. Te privește cu durere... Și te vede Întristat Tare-ar vrea să te conducă Pe cărare la Împărat! Două vorbe, sau trei, spune Te roagă blând, duios Să ai credință, fapte bune Înaintea lui Hristos Tu, mereu, mereu, să-L rogi Să te-ajute În urcare Pe Măicuța Lui cea bună Să o chemi cu Închinare Și-ți mai dă bătrânul preot Darul său de la plecare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fapte bune Înaintea lui Hristos Tu, mereu, mereu, să-L rogi Să te-ajute În urcare Pe Măicuța Lui cea bună Să o chemi cu Închinare Și-ți mai dă bătrânul preot Darul său de la plecare Ca să urci spre Înviere Blânda Binecuvântare. S-a schimbat ceva În Suflet Parcă te-ai mai luminat Iar povara de păcate Parcă s-a mai ușurat! Duhul Sfânt Ți-a dat bătrânul Mângâiere și cuvânt Oare nu-i trimis anume... Nu-i un Înger pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vindem țara-ntreagă! Unde-i oare domnul țării Ne lasă pradă pierzării? Vai de țărișoara mea, Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau precum Coroi era, Țara o cutreiera. Milă de sărmani avea! Astăzi vezi În fruntea țării Mulți din oamenii puterii Au averi mari fabuloase Vile și mașini
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
avea În brațe. Ea a spus: Că marfa e bună și vrea un preț bun și așa este o familie numeroasă și părinții iau spus să ia preț bun pe miel că merită. Mieluțul era alb, cu ochii strălucitori și blânzi și boticu era roz de-ți venea să-l mângâi și să Îl săruți nu alta. O frumusețe de mieluț. Te privea blând parcă-ți vorbea ceva.... Dar Iuda n-a dat importanță la cuvintele copilei și i-a Înșfăcat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Bârlad, Fălciu). Deși incursiunile armate tătărești, turcești, austriece, ruse pe Valea Prutului constituiau un pericol permanent, totuși, în timp de pace, existau condiții favorabile pentru o evoluție ascendentă a zonei și a orașului. Zonă frumoasă, cu pământ ademenitor, cu „dealuri blânde ale Moldovei, dragile mele dealuri”, cum mărturisea Alexandru Vlahuță în România pitorească, ținutul Fălciu a atras atenția călătorilor în Evul Mediu și cercetătorilor în Epoca Modernă, impresii care conturează o evoluție istorică interesantă, prezentată cititorului răbdător în paginile următoare. * Frumos
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îl descrie pe domnul Moldovei cu cuvinte elogioase: „Este un prinț de o statură mijlocie, foarte bine proporționat, chipeș și cu înfățișarea cea mai plăcută pe care am văzut-o eu vreodată. Era afabil, prevenitor, atent, iar în convorbire era blând, politicos și nestingherit, vorbind foarte bine latinește, ceea ce era un prilej bun pentru cei ce vorbeau și ei această limbă și-și făceau o bucurie a sta de vorbă cu acest principe”. Ion Neculce l-a cunoscut și el pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
părți ale celor aflate mai aproape sunt plantate cu vii care aparțin unui sat valah (Broșteni, n.a.), așezat la poalele dealurilor și mai jos de târg”. Despre vinul de la Huși, Bandini scria că „se face din abundență, de un gust blând și suav”. Totuși, după opinia episcopului „cel mai bun vin, însă, aproape tot așa ca cel unguresc, se face la Cotnari, după acesta, vine Hușii”. Bandini afirmă că tot „felul de bucate și de roade sunt din abundență; cu excepția fructelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
domnitorul Moldovei, colonelul Alexandru Ioan Cuza, ca domn al Țării Românești. Evenimentul a fost sărbătorit peste tot ca o mare victorie, cu speranță și încredere în viitor. Mihail Kogălnicenu, adresându-se noului domn ales, îl îndemna să fie bun și blând, simplu, „domn cetățean”; „Urechea ta fie pururea deschisă la adevăr și închisă la minciună și lingușire [...]; împacă patimile și urile dintre noi și reîntrodu în mijlocul nostru strămoșasca frăție”. În scurta lui domnie și în întreaga viață l-au caracterizat dăruirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Gambia, "Arara" din Benin, "Mina" din Coasta de Fildeș, "Ganga" din Sierra Leone, "Carabali" din Biafra, "Congo" din Congo și Angola. Conform unor "studii de piață" din acele vremuri, Yolofii din Senegal erau considerați belicoși și dificil de manevrat, Mandingas erau blânzi, docili, ușor de instruit, generoși, deschiși dar... fataliști, Bambaras robuști, obraznici, volubili, leneși, dar veseli și simpatici. Lucumi erau considerați sclavii cei mai inteligenți, fiind însă dificili de dominat, Carabalii apreciați ca sălbatici și chiar antropofagi, Congo, puternici, nesupuși, comozi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți în toate privințele și aflați și în paza "poetului nepereche" Mihai Eminescu, care ne străjuia de pe soclul din fața Ambasadei, ne-am văzut de ale noastre sub cerul de obicei blând și senin al frumoasei Havana. După plina de adevăr zicala franceză "savoir c'est prevoir", am început totuși să mă documentez asupra uraganelor și a impactului lor în "țara de reședință", având în vedere că în caz de cataclisme naturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
august Gustav, la început de septembrie Ike și la început de noiembrie Paloma. De reținut că Gustav a fost precedat în iulie de Bertha, iar între Ike și Paloma s-a "interpus" în octombrie Omar, Bertha și Omar fiind "mai blânde"! 2008 a fost cel de al 6-lea an, din 1886, când Cuba a fost lovită într-un sin-gur an de 3-4 uragane foarte puternice, fenomenul mai înregistrând în anul de referință 1886 și 1909 câte 4 uragane -1895,1906
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Am rezistat tot așa de rece și categoric, atunci l-a tri mis după Schein și, pe când eram singuri, i-am explicat mirarea mea de lipsa de cuviință și de legalitate cu care procedau chiar gradele superioare. A devenit deodată blând și a reînceput eterna halima cu maltratarea internaților germani în timpul retragerii noastre. I-am demonstrat absurditatea acestei acuzații: „Nu te așteptai, domnule colonel, ca armata noastră să se oprească în dru mul spre Moldova pentru a se îngriji de ei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și moartea sculptorului Jalea, știre, din fericire, dezmințită în urmă - scăpă cu viață, dar fără de un braț, lipsă importantă în meseria lui; a bunului dr. Stănculeanu 161, amicul orbilor și întemeietorul societății cu acest nume, luată în mâna zdravenei și blândei domnișoare Leonida și patronată mai târziu, cu atâta zel și succes, de d-na Maria Poenaru 162; moartea d-nei Maria Catargi la Paris, a sublocotenentului Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a lui George
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de atențiuni delicate și dându-mi întotdeauna un loc de onoare, fără a se sfii de ofițerii germani. Când am pierdut-o, parcă s-a golit mănăstirea; nu mai aveam pe nimeni care să mă intereseze, căci Maica Evlampia, gentilă, blândă și foarte fină, era prea tânără, o consideram ca un copil și mă ocupam de ea ca să-i dezvolt ideile și cunoștințele. alegerea stariței, maica filofteia După trista ceremonie, Maica Evlampia Peregrina și sora lor Jana au părăsit stariția și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
începuse fierberea pentru alegerea stariței prin intrigile și intervențiunile la București și între ele, [călugărițele]. Mă rugau să vorbesc, să pledez. Eu eram decisă să nu mă amestec în nimic, deși [mie] mi se părea cea mai nimerită și simpatică blânda și monahala Maica Isidora, dar prea puțin energică și prea bătrână. Maica Evlampia, dintre toate, ar fi fost indicată, de nu ar fi avut defectul contrariu, de-a fi prea tânără. Trebuia să se prepare, așteptând prestigiul anilor, să citească
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să scrie pentru Universul, sub numele Alca. Ziarul nu mai apărea, dar el, regulat, le redacta și le îngrămădea într un buzunar. Era, mai ales, un articol în care revenea asupra părerii lui de altădată, când califica pe germani de blânzi, practici și sentimentali după ce citise în cărțile lor. Acum, după ce luase contact cu realitatea, constata că din invențiuni sportive, ca aeroplanele și submarinele, făcuseră instrumente de moarte, fără a mai vorbi de gazele asfi xiante. [Rezuma deziluzia generală.]( Ediția I
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în colțuri. * Zahărul și sarea au gusturi diferite, dar roluri similare. * Urcușul e un coborâș răsturnat. * Unele adevăruri se spun în față, altele pe la spate. * Adevărul spus pe la spate se numește bârfă. * Curajul nu are nici o legătură cu obrăznicia. * Mielul blând rămâne flămând. * Dintre toate pantele, cea a beției este cea mai periculoasă. * Munca silită se cheamă corvoadă. * Adevăratele daruri se fac din inimă, nu din pungă. * La omul sărac doar necazurile trag. * Un necaz abia de trece, altul nu mai
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
se cred mai buni. * Sportul a devenit un fel de piață neagră. * Noua interpretare a celebrei ziceri latine „Mens sana în corpore sano”: „Bani mulți în buzunare largi”. Și puținul spune multe * Boii ară și caii mor de foame. * Mielul blând este sacrificat primul. * Pupăza a ajuns celebră interpretând un singur șlagăr. * Toate morțile sunt premature. * Prefer libertatea zborului de pasăre, nu a apelor revărsate. * Important e oceanul, nu valurile lui. * Toate furturile provoacă daune. * De Ignat, unii taie porcul, alții
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ci sub impulsul momentului. * Universul însinguratului este mult mai bogat decât cel al sociabilului. Nu ridica sabia mai înainte de a ști cât cântărește. * E ușor să lovești; e mai greu să suporți loviturile. * Îmbrăcămintea ameliorează forma, nu și conținutul. * Mielul blând suge la două oi; omul blând rămâne flămând. * E normal să-ți iubești patria; dar e condamnabil să ți-o hulești. * Cel mai mult, omul își dorește ceea ce nu poate dobândi. * Propria lucrare îți oferă cele mai mari satisfacții. * Răul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
este mult mai bogat decât cel al sociabilului. Nu ridica sabia mai înainte de a ști cât cântărește. * E ușor să lovești; e mai greu să suporți loviturile. * Îmbrăcămintea ameliorează forma, nu și conținutul. * Mielul blând suge la două oi; omul blând rămâne flămând. * E normal să-ți iubești patria; dar e condamnabil să ți-o hulești. * Cel mai mult, omul își dorește ceea ce nu poate dobândi. * Propria lucrare îți oferă cele mai mari satisfacții. * Răul cu binele se îndreaptă. * Unele lucruri
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
punct de vedere gramatical și stilistic. Ascultând povești, copiii își însușesc expresii noi, forme de exprimare ale limbii populare cât și literare care le dezvolta vorbirea.Eficiența povestirilor depinde de conținutul celor povestite, de captarea atenției copiilor, de vocea firească blândă a educatoarei , de felul în care sunt puși copiii în situația de a folosi cuvintele și expresiile în enunțuri personale, reproducând episoade sau chiar toată povestea. Încă de la cea mai fragedă vârstă, copiii trebuie deprinși să-și exprime cu ușurință
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
său personal de lucru care începea să apară în permanență, oferindu-ne diferite peisaje și obiceiuri de pe plaiurile bănățene. Oprim în fața casei, coborâm, suntem primiți cu o ospitalitate specifică zonei în care ne aflăm de către un bătrân slăbuț cu ochi blânzi, care ne aștepta în poartă, invitându-ne săi pășim pragul. Era tatăl lui Vasilică, pe el îl găsisem în fața casei. Un tânăr blond, slăbuț, cu ochii precum culoarea cerului ne-a privit bucuros atunci când am apărut. Am rămas profund impresionat
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
aceea insuficient de sigură, despre o "vrăjitoare" arsă pe rug, la Cluj, târziu totuși, în 1891, într-un loc unde în anii noștri se află pasarela care trece la gara Cluj peste linia ferată. Datorită toleranței și unei înțelepciuni mai blânde privind medicina, moașele din teritoriile moldo-valahice și transilvănene au avut o activitate profesională la nivelul optim al timpului. De-a lungul anilor, moașa, devenită (prin legislațiile care continuau obiceiurile tradiționale), moașă comunală, și-a îmbunătățit progresiv statutul. În secolul al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
săptămână, păstrându-se bineînțeles cu cea mai mare sfințenie zilele de post. Este caracteristic pentru acest ospiciu că munca de îngrijire medicală era lăsată în seama maicelor, fapt puțin obișnuit la acea dată. Se degajă, ca atmosferă generală, o ambianță blândă, de gospodărire în comun, de mare familie. Nu se cunosc medicamentele utilizate și nici nu se poate reconstitui o situație a bolnavilor pe diagnoze și pe teritorii de apartenență. Inventarul cuprindea câte două halate și cămăși, "cămeșoaie", pentru fiecare bolnavă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]