13,186 matches
-
Le-aș putea Înțelege supărarea, În numele solidarității noastre de breaslă. Însă atunci când am coordonat o disertație despre fenomenul prostituției În Transilvania interbelică, foarte bine documentată pe arhivele poliției, am realizat că poate nu mi-ar conveni să știe toată lumea că bunicul, june fiind, mai trecea și el pe la bordel. Nu a fost cazul. Dar este dreptul meu, ca persoană privată, să gestionez asemenea informații, iar istoricul trebuie să Înțeleagă că are nevoie de acceptul celor implicați pentru a le studia sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
François de Baradas. Legătura l-a determinat pe unul dintre nepoții lui Saint Luc (favorit al lui Henric al III-lea) să scrie un catren ireverențios:„Ai să devii un pederast, Baradas,/ Dacă nu ești deja unul/ La fel ca bunicul meu, Maugiron/ și ca La Valette “. în același timp și poetul protestant Gédéon Tallemant Des Réaux scrie în lucrarea sa Historiettes despre această relație:„l-a iubit mult pe Baradas; i s-a imputat că a comis o sută de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol al V-lea, și Frederick Barbarossa. Era strănepotul lui Filip al II-lea al Spaniei și prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
punct din oficiu. CAPITOLUL SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI Testul nr. 10 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentele de mai jos: Casa cu molii n-avea însă asemenea instalații moderne, pe care tanti Ghenca le disprețuia, zicând: „Iaca, și bunicul au trăit și fără baie în casă și a fost bine! Ați venit dvs. mai cu moț!” [...] Aștepta dejunul adus pe o table à roulettes din planuri de cristal gros, în boluri și recipiente masive [...] Voia, firește, o subretă în
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
voinicul. - A cui ești din Hârlău? - A Glanetașului. - A Glanetașului? Ăla care și-a vândut salcâmu'? - Ăla, preacuvioase! Da' matale de unde știi? L-ai cunoscut pe tătuca? - De cunoscut nu l-am cunoscut, da'-mi povestea mama, că- mi era bunic de tată. - Păi cum îi zicea mamei dumitale? - Cum să-i zică? Vitoria! - Cum Vitoria?! Vitoria a fost soția lui tata! (Ioan Groșan, O sută de ani de zile la porțile Orientului, roman istoric foileton) 1.Precizează tema dialogului. 2
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
se întoarce la izvoare, la fabrica unde a lucrat tatăl lui. El intră în oțelăria filmată ca un templu, ca o catedrală dinamică a mântuirii, în afara căreia toate cele lumești par bicisnice și iluzorii. Întors de acolo, seara, în casa bunicului, Filip găsește pe masă o carte roșie pe care scrie : „Lenin - Despre tineret”. Peste câțiva ani, o altă referință în afară de Ceaușescu nu va mai fi posibilă în propaganda filmată din România. Întâlnirea decisivă este cu Marele Preot al cultului meta
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de satisfacții”. Am rămas de-a dreptul impresionat de frumoasa poveste a acestui tată fericit. Dacă nu l-aș fi cunoscut de-o viață și nu aș fi văzut gospodăria feciorului său l-aș fi suspectat de fabulație. Părinții și bunicii ar trebui să știe că activismul, hărnicia, ca și lenea, se învață. Nimeni nu se naște harnic sau leneș. Exemplul și exercițiul sunt principalele mijloace de educație prin și pentru muncă. Virtuțile educative ale muncii sunt puse în valoare numai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
drăgălășeniile, naivitățile, veselia și jocurile copiilor reprezintă pentru bătrâni un real remediu împotriva stărilor melancolice, depresive. Dintre nenumăratele dialoguri purtate cu Mălina, câteva se disting prin conținutul lor și-i pun în lumină spiritul iscoditor, însetat de cunoaștere. Iată-le: - Bunicule, de ce bătrânii au spatele încovoiat? m-a întrebat într-o zi Mălina, surprinzându-mă cu această observație a ei. - Pentru că ei poartă în spate un rucsac greu pe care noi, cei din jurul lor, nu-l vedem. - Ce au ei în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
De ce nu pot? - Pentru că de trecut și de umbră nimeni nu se poate lepăda. - Dar tu nu ești ghebos. De ce? - Tolba din spatele meu nu s-a îngreunat atât de tare încât să mă cocoșeze. Altă dată, altă întrebare la fel de surprinzătoare: - Bunicule, vreau să te mai întreb ceva. - Întreabă-mă. - De ce mulți bătrâni stau mereu pe gânduri și sunt triști? - Pentru că speranța lor de viață, care-i izvorul optimismului, este tot mai mică. - Ce e aia speranță de viață? - Anii pe care
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
spate. - Dar despre ce va fi, despre viitor, de ce nu-mi spui niciodată nimic? - Viitorul este o mare necunoscută pentru mine și, pentru a nu greși, prefer să nu fac pronosticuri. În finalul unuia dintre dialogurile noastre Mălina a decretat: - Bunicule, eu nu vreau ca tu să îmbătrânești și să fii trist... - Bine, draga mea! Așa să fie cum vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
vrei tu. Numai că viața nu decurge după vrerea sau dorința noastră, ci după cum ne este scris... Mălina merge la grădiniță De când a început să meargă la grădiniță, Mălina și-a îmbunătățit comportamentul în relațiile cu părinții și cu noi, bunicii. Este mai ordonată, mai înțelegătoare, folosește frecvent formulele te rog și mulțumesc, reacțiile emoționale sunt mai controlate și mai puțin frecvente, jocurile ei s-au diversificat și sunt orientate mai ales spre activitățile de învățare. Educatoarea ei, o dăscăliță cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
devenit pentru nepoțica mea un centru de atracție spre care se îndreaptă cu nerăbdare și plăcere în fiecare dimineață. În zilele când unele treburi gospodărești mă rețin și îi întârzii cu câteva minute plecarea la grădiniță, Mălina mă zorește: - Hai, bunicule, că mă așteaptă copiii! Îi înțelegeam nerăbdarea de a ajunge cât mai repede la tovarășii ei de joacă și plecam în grabă. În drumul până la grădiniță foloseam prilejul pentru a-i repeta regulile de circulație pe care le respectam cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ea ca de maică-sa, nu-i ieșea din cuvânt și cerințele Doamnei erau legi pentru ea. Orice încercare a noastră de a o determina să facă ceva altfel de cum i-a spus doamna era sortită eșecului. Noi, părinții și bunicii, încurajam atitudinea Mălinei față de grădiniță și față de educatoare pentru că ea prefigurează pe cea a viitoarei școlărițe. Într-o zi, nepoata ne-a oferit o mare surpriză. Când bunică-sa se agita să o pregătească pentru plecarea la grădiniță, Mălina a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
altfel de cum i-a spus doamna era sortită eșecului. Noi, părinții și bunicii, încurajam atitudinea Mălinei față de grădiniță și față de educatoare pentru că ea prefigurează pe cea a viitoarei școlărițe. Într-o zi, nepoata ne-a oferit o mare surpriză. Când bunică-sa se agita să o pregătească pentru plecarea la grădiniță, Mălina a declarat hotărât: - Eu nu mă mai duc la grădiniță! - De ce? am întrebat-o noi într-un glas. - Pentru că nu o mai iubesc pe doamna educatoare. - Și mă rog
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
educatoare. - Și mă rog, de ce? Din relatarea cam dezlânată a Mălinei am înțeles că educatoarea a certat-o pentru că la lecția de pictură a răsturnat recipientul cu apă folosit la diluarea acuarelelor, pe husa măsuței. - Dar și maică-ta și bunică-ta te ceartă când faci pozne. Ce, din cauza asta nu le mai iubești? am întrebat-o eu. Bine, dacă tu nu vrei să mergi la grădiniță, noi nu te obligăm. O să stai acasă iar când vei merge la școală toți
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
În deplasarea spre și de la grădiniță Mălina îmi oferea și alte surprize. Într-o dimineață, când ne grăbeam să nu întârziem, la un moment dat ne-a tăiat calea o pisică. Fetița s-a oprit brusc și mi-a spus: - Bunicule, hai să ne întoarcem acasă! Nu mai merg la grădiniță pentru că o să mi se întâmple ceva rău. M-a surprins prezența acestei superstiții în zestrea ei de cunoștințe pentru că la noi în familie nu erau agreate și utilizate asemenea prejudecăți
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
să participe la diverse activități: să-și pună în ordine jucăriile după ce a terminat joaca cu ele, să-și așeze hainele la locul lor, să șteargă praful din bibliotecă și să așeze cărțile după gustul ei, să ude florile. Când bunică-sa pregătește mâncarea, Mălina cu trusa-jucărie prepară hrana pentru păpuși, le dă să mănânce, le ceartă când acestea nu o ascultă. Este începutul școlii gospodărești pe care copila o urmează sub îndrumarea noastră, a părinților și a bunicilor. Încet, încet
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
școlarității însemna dobândirea unui nou statut grevat de muncă sistematică și de noi răspunderi. Nivelul inteligenței, sănătatea fizică și echilibrul psihic, cunoștințele și abilitățile dobândite în familie și grădiniță îi asigurau un start promițător în parcursul școlar. Și pentru noi, bunicii, apăreau probleme și îndatoriri noi: instituirea ordinii și disciplinei în activitatea de învățare a Mălinei, cultivarea unor motivații mai puternice și mai eficiente pentru muncă, prevenirea superficialității și a delăsării, obținerea unor rezultate pe măsura posibilităților ei intelectuale, dezvoltarea voinței
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
de la mine că dragostea față de nepoți este incomparabil mai mare. De ce? Exprimându-mă în termenii economiei de piață, în sufletul bunicilor copiii reprezintă capitalul, în timp ce nepoții reprezintă profitul care, economic vorbind, este mult mai prețios. Privind lucrurile din această perspectivă, bunicii nu mai trebuie condamnați că-și revarsă asupra nepoților toată dragostea de care sunt animați, că suprema lor bucurie și fericire este să-i vadă mari, sănătoși și împliniți intelectual, moral și profesional. Nu îndrăznesc să fac referiri la felul
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
revarsă asupra nepoților toată dragostea de care sunt animați, că suprema lor bucurie și fericire este să-i vadă mari, sănătoși și împliniți intelectual, moral și profesional. Nu îndrăznesc să fac referiri la felul în care mulți nepoți își iubesc bunicii pentru a nu umbri imaginea idilică a relației bunici - nepoți pe care am conturat-o mai sus. Împovărați de ani și de neputințe, bunicii așteaptă să culeagă roadele investițiilor lor materiale și afective în nepoți. Din nefericire, în multe cazuri
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
moral și profesional. Nu îndrăznesc să fac referiri la felul în care mulți nepoți își iubesc bunicii pentru a nu umbri imaginea idilică a relației bunici - nepoți pe care am conturat-o mai sus. Împovărați de ani și de neputințe, bunicii așteaptă să culeagă roadele investițiilor lor materiale și afective în nepoți. Din nefericire, în multe cazuri, aceste așteptări se dovedesc a fi zadarnice. Păcat! Oră de dirigenție Lumina puternică a soarelui din mijloc de vară pătrunde prin ferestrele larg deschise
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cărțulie destinată părinților și educatorilor, cu un titlu interesant: De ce merg copiii încruntați la școală? Broșura semnala o realitate pe care o întâlnim în fiecare zi. Școlarii au suficiente motive să se îndrepte spre școală cu chipurile mohorâte. Părinții și bunicii sunt cei dintâi care știu ce îi determină pe copii să fie triști: copilăria furată, atmosfera apăsătoare din clasă, suprasolicitarea intelectuală, atitudinea rece, distantă, stresantă a unor învățători. Dascălii cu experiență și cu vocație pentru activitatea pe care o desfășoară
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ale Educației din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. În anul 1954 și-a întemeiat cu Alexandrina Buzic propria familie. Cei doi copii, Mihaela și Liviu, s-au născut în Bârlad. Iar acum se bucură de privilegiul de a fi bunic. A scris și a publicat 10 cărți: 1. Preocupări pedagogice - o culegere de studii și cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Buceag, străbunicul său, care purta numele de botez Stachie și care, prin rezonanța fonetică, ar putea fi grecesc, marcat, de altfel, în calendarul ortodox la 31 octombrie, a venit în Moldova, așezându-se în satul Crăcăoani, ca diacon de biserică. Bunicul pictorului a fost preotul Constantin Stahie. Avem de-a face cu o familie în care, din tată în fiu, preoția era vocația principală practicată și transmisă prin consacrarea unuia dintre copii, practicilor ritualice din fața altarului. Numele inițial de botez al
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]