9,955 matches
-
6. Dezvoltarea capacităților interpretative. 65 II. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ÎNVĂȚARE 1. Cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor civice. Obiective de referință Activități de învățare 1.1. să cunoască și să descrie înțelesul unor termeni specifici limbajului civic; 1.2. să exprime oral și în scris enunțuri simple cu referire la situații de viață cu conținut civic. * exerciții identificare/ recunoaștere; * simulări; * studiu de caz 2. Cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate. Obiective de referință Activități de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sfera valorilor civice. Obiective de referință Activități de învățare 1.1. să cunoască și să descrie înțelesul unor termeni specifici limbajului civic; 1.2. să exprime oral și în scris enunțuri simple cu referire la situații de viață cu conținut civic. * exerciții identificare/ recunoaștere; * simulări; * studiu de caz 2. Cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate. Obiective de referință Activități de învățare 2.1. să identifice situații conflictuale în societate, între persoane, rude, legate de mediu, școlare; 2.2. să
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
2. Medierea conflictelor școlare • De ce medierea?; Definiția medierii; • Scopul medierii; • Avantajele medierii; • Condițiile medierii; • Programul de mediere - etape. 3. Medierea elevilor - activități practice. IV. STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANȚĂ Obiectivul cadru Standardele 1. cunoașterea și utilizarea limbajului din sfera valorilor moral civice; 2. cunoașterea și respectarea normelor de conduită în societate; 3. dezvoltarea unor comportamente relaționale privind arta de a face față conflictelor; 4. dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării și rezolvării/ medierii conflictelor; 5. dezvoltarea unor capacități interpretative. * desprinderea semnificației
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
an, într-un lot al așa-zișilor „ziariști naționaliști”, cu Nichifor Crainic, Pamfil Șeicaru, Ilie Rădulescu, Radu Gyr, Stelian Popescu, Alexandru Hodoș, Romulus Dianu ș.a., este condamnat în contumacie, sub învinuirea „criminal de război”, la detenție grea pe viață, degradare civică și confiscarea averii, dar reușește să se ascundă douăzeci de ani la Slatina. Între 1970 și 1980 face parte din cenaclul „G. Călinescu” al Academiei Române și în 1990 este membru fondator al Fundației Culturale Memoria. Debutează în 1922 la „Universul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]
-
vacanțe și peripeții, descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre legendele Jiului și ale Dunării și despre „tainele” acestor ape „potopitoare” îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
ivriții pe seama filistenilor dar și a celorlalte neamuri, le-a interzis în anul 168 î.e.n. practicarea mozaismului, tăierea împrejur și citirea Torei. Pe dată a dat în clocot borșul în tot nea-mul și hasidimii/înțelepții au pus de o revoltă ,,civică” care la scurt timp s-a transformat în răscoală, condusă de Iuda Macabeul și frații săi. Timp de 23 de ani(165-142 î.e.n.) stăpînii macedoneni au încercat să potolească cu sabia zelul belicos al feciorașilor lui Iahwiță, dar pînă la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și o axă a postmodernității (creșterea importanței tehnologiei, orientarea către nevoi superioare, participare civică și asumarea riscului), care însă e mai puțin importantă (explică mai puțin din variația totală a factorilor). Într-un alt studiu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel o axă puternică a tradiționalismului / modernității (caracterizată prin evitarea riscului, intoleranță, acceptarea autorității religiei și responsabilizarea statului, precum și prin participare civică, toleranță familială și sexuală) dar și o axă a postmodernității (creșterea importanței tehnologiei, orientarea către nevoi superioare, participare civică și asumarea riscului), care însă e mai puțin importantă (explică mai puțin din variația totală a factorilor). Într-un alt studiu Bogdan Voicu vorbește despre pseudomodernitate în raport cu spațiul valoric românesc, înțelegând prin societate pseudomodernă o societate (parțial) modernizată din punct
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de control asupra propriei vieți*; * imitarea comportamentelor celorlalți vs a acționa după voința proprie; * planificare/decizie de moment*; * modernitatea gospodăriei*. Postmodernitate: * toleranța (față de noile modele familiale, față de anumite comportamente, față de persoanele diferite ca rasă, etnie, comportament, etc.
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
implicare, de informații transmise prin canalele audiovizuale, și nu unul activ, care presupune căutarea de informații în presă și implicarea în acțiunea de a fi informat. Ceea ce, din nou, trimite spre tradiționalism mai degrabă decât spre modernitate. Participarea comunitară și civică este relativ scăzută în rural. Datele din EVS indică faptul că românii se caracterizează prin pasivitate și nu au cultura participării. Doar 4,8% din populația rurală sunt membrii de sindicat, și doar 1,6% aparțin unor partide sau grupări
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Oltenia și Dobrogea sunt mai activi, petrec mai mult timp cu prietenii, oamenii de la biserică sau în cadrul unor asociații (diferențele între cele două categorii sunt semnificative). Femeile din rural și desigur cei mai tineri tind să fie mai activi. Participarea civică manifestată prin acțiuni cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la un boicot, la greve ilegale sau la demonstrații legale (pe care de asemenea am surprins-o printr-o variabilă latentă prin analiză factorială 19) este mai intensă la populația
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apare încă de la Durkheim, în analiza pe care o face sinuciderii egoiste (Durkheim, 2005); * atașamentul pentru, și implicarea în instituții (școală, biserică, asociații pe bază de voluntariat, sindicate) efectul fiind creșterea gradului de încredere în ceilalți și asupra dezvoltării comportamentelor civice (Almond, Verba, 1996). Absența acestei implicări este asociată cu delincvența, abuzul de substanțe; * Numărul redus de membri ai comunității, care permite familiaritatea acestora; * Ritualuri, ceremonii, obiceiuri comune care au rolul de a reafirma identitatea colectivă a comunității și de a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
0,731 0,534 Variația explicată de factor 49,15% Sursa: prelucrări pe date din Barometrul Rural 2007; Modelul este adecvat datelor: KMO=0,764. O posibilă explicație poate fi persistența modelului de comportament imprimat în anii comunismului, când angajarea civică era descurajată, la fel ca și apartenența în diverse forme de asociere (Rose, 1999). Un argument în favoarea ideii că persistă și azi modelele de comportament asociativ imprimate în anii comunismului este acela că satele care au fost cooperativizate se caracterizează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în cele două comunități (vezi tabelul de mai jos): oamenii recunosc că astăzi satul nu mai este la fel de unit ca altădată, comportamentele de întrajutorare dezinteresate s-au transformat azi cel mai adesea în forma unor servicii contra cost, iar implicarea civică a oamenilor a scăzut. ("E o dorință de a acapara tot mai mult: dacă poate să ia de la sat pentru el"). (O.I., 35 ani). Oamenii optează tot mai mult pentru o familie mică, cu unul sau doi copii. Tabel 4
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
coord.). 2005. România socială. Drumul schimbării și al integrării europene. Conferința anuală a Asociației Române de Sociologie și a Asociației Române de Promovare a Asistenței Sociale (Cluj-napoca, 2004), vol I, Cluj-Napoca: Editura Eikon. Almond, Gabriel, Verba, Sidney. [1963] 1996. Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, București: Editura Du Style. Anderson, Benedict. 1991. Imagined Communities: Reflections on the Origins and Spread of Nationalism. London: Verso. Anuarul demografic al RSR. 1974. Direcția Centrală de Statistică, București. Anuarul Statistic al Județului
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
recesiune și redresare în economiile postcomuniste, în Polis, 4. Predescu, Sorin, Vlad. 2002. Reprezentarea socială a democrației la tinerii din România și Iugoslavia, în Neculau, Adrian (coord.). Noi și Europa. Iași: Editura Polirom. Putnam, Robert D. 1993. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. Princeton University Press. Putnam, Robert. 2001. Bowling Alone. The Collapse and Revival of American Community. New York: Touchstone. Recensământul populației și al locuințelor. 2002. Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Sibiu. Reicher, Stephen. 2004. The
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
lor actual profund. Atât în perioada totalitară, cât și în cea post-totalitară, unde aceste valori democratice nu sunt cel puțin deocamdată nici pe departe bine consolidate. Dar se poate invoca și un al doilea argument pro-iluminist. Cultura, educația intelectuală și civică etc. nu rezolvă, bineînțeles, toate problemele. Structura socială și economică este hotărâtoare. Totuși, luminarea spiritelor aduce câteva contribuții esențiale, indispensabile oricărei acțiuni: 1. Clarificarea ideilor și deci a scopurilor de bază; conștiința limpede a obiectivelor urmărite, a valorilor și sensurilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de noi. Libertatea literaturii române nu ne-o va da și apăra nici America, nici Parisul, nici un post de radio. Toți ne pot ajuta mult, este adevărat. Adesea chiar o și fac. Dar numai forța rezistenței noastre morale și spirituale, civice și politice ne va putea salva, în primul rând, de acest ultim asalt al neocomunismului totalitar. Comunismul în literatură mai înseamnă suprema oroare pentru orice scriitor care concepe și scrie liber și independent, în demnitate: transformarea sa în funcționar literar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dau seama cât de comunizați și ceaușizați sunt de fapt în bună parte. Sub ceaușism, estetismul servea drept ultim refugiu. Cultivăm criteriul estetic și ne salvăm. Acum, același profesionalism servește la nu puțini, un alibi, conștient sau nu, al dezangajării civice, iar apolitismul echivalează cu fuga, ba chiar cu respingerea plină de avantaje a oricăror forme de opoziție. Pe scriitorul activist, fost membru și cadru p.c.r., evident, nu se poate conta. El se regăsește, în mod firesc, în noul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
opoziție. Pe scriitorul activist, fost membru și cadru p.c.r., evident, nu se poate conta. El se regăsește, în mod firesc, în noul așa-zis Partid Socialist al Muncii, al vechii garnituri comuniste nomenclaturiste. Forumul Democratic Antitotalitar și Alianța Civică, la care au aderat mulți scriitori, gândesc însă cu totul altfel. Uniunea Scriitorilor, desigur, se va pronunța în același sens. Avem acum nu unul, ci două partide comuniste care-și împart rolurile. De ce, imediat după 22 decembrie, n-a fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
obligatoriu și totuși liber profesioniști până la capăt, texte publicate în străinătate, peste cenzură, fără nici un text, dar absolut fără nici un text de renegat etc.? Iată câteva repere, riguros verificabile, care pot trasa un profil literar, dar și unul moral și civic. De rezistență cu nuanțe de independență cu certitudine; care este direcția generală și esențială a mesajului de rezistență și a aluziei politice? A fi anticeaușist este una, a fi anticomunist, alta. Din acest punct strict de vedere, unele scene din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
unele completări, precizări și nuanțe suplimentare. Sinteza rămâne, în esență, valabilă. între timp, au apărut o serie de noi date, reflexii și puncte de vedere pe aceeași temă. Mereu incitantă, provocatoare, tema indică, de fapt, o criză permanentă a conștiinței civice, obscură în resorturile sale profunde. Intuiția și convingerea acestei conștiințe îi spun că ea a existat efectiv, dar încă fără suficiente dovezi documentare. Toate contribuțiile sunt deci bine venite, deoarece numai în acest mod conceptul de rezistență literară și culturală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-o schimbare, o eliberare cândva, teoretică, ipotetică, imposibil totuși de prevăzut în timp. După război mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului, a nu-l acuza pe față și în primul rând și a te lupta doar cu unii care au supraviețuit și s-au
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Fenomen capital, de esență, al societății totalitare. El explică, în cea mai mare parte, întregul comportament moral și social, riguros condiționat, al deceniilor de dictatură. Oferă explicația fundamentală a colaboraționismului dominant și pune probleme foarte delicate de ordin etic și civic. Sistemul totalitar este profund detestabil, în primul rând, prin aceea că te obligă să faci ceea ce nu vrei și apoi prin faptul că îți interzice să faci ceea ce vrei. Unele concluzii de reluat și documentat pe o bază mult mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
apoi prin faptul că îți interzice să faci ceea ce vrei. Unele concluzii de reluat și documentat pe o bază mult mai largă scot în evidență situații și nuanțe intermediare. Culpabilizarea globală, radicală și definitivă ignoră unele realități: a. inexistența conștiinței civice dezvoltate ; b. pierderea colectivă a oricăror speranțe ; c. conformismul nu înseamnă neapărat și în toate împrejurările și capitulare lașă ; el cunoaște o gamă întreagă de explicații și metode de a-l atenua ; d. impulsul realizării personale este aproape totdeauna mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]