9,745 matches
-
poate face fără o participare activă a populației, până acum ținută „În fața televizorului” și patronată de la un nivel superior de cunoaștere de către politicieni și intelectuali deopotrivă. A patra recomandare - și, de departe, cea mai importantă după opinia mea - se adresează „colectivității”, adică populației, căreia Îi cere să facă mai mult decât să voteze. Îi cere să devină un actor intelectual, social și politic activ. Față de această ultimă recomandare, celelalte trei sunt doar condiții favorizante și pot deveni cu ușurință doar efecte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra claselor superioare. Poziția observatorului În mediul acestor categorii de subiecți nu poate trece neobservată, el nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției 3 108-127 Băjenaru, Cristina Rolul administrației publice locale În furnizarea bunăstării sociale 2 141-153 Bălaș, Dana Diferențe interregionale pe dimensiunea parohialism/naționalism la studenții români 4 225-242 Bulzan, Carmen Schimbarea socială În colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională) 4 154-167 Chelcea, Septimiu (interviu) Ioan Mărginean la Împlinirea vârstei de 60 de ani 2 174-190 Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel Preluarea datelor din sondajele de opinie publică În mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Principiu care își pune acut în scenă tocmai prezența inaparentă, misterul, paradoxurile. André Scrima vorbea în acest sens despre un pariu al Duhului: el mizează dintotdeauna, dar astăzi poate mai limpede ca niciodată, nu în primul rînd pe instituții și colectivități, pe exterioritate, ci pe adîncul persoanei, dinlăuntrul căreia lucrează. Laicitatea ar putea fi considerată un fel de fază a istoriei, cuprinsă și ea în planul lui Dumnezeu, cînd experiența lăuntrică a unei prezențe spirituale poate depăși anumite forme de conformism
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aceasta din urmă. E de ales între situația de opoziție a contrariilor și situația coincidenței lor în principiul care le e sursă. Cînd, în programul său ideal, omul spiritual din diferite tradiții alege singurătatea, celibatul, concentrarea interioară în locul traiului în colectivitate, al căsătoriei, al stării de risipire sau distracție lăuntrică, el face, desigur, o foarte dificilă alegere. Dar ea urmărește să îl elibereze tocmai de pluralitate, să-l facă să devină strîns în sine și în Unitate, să atingă starea de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care blochează credința în zonele joase ale omului, sub masivitatea acestei lumi, fără ieșire către libertatea transcendentă. Marele Inchizitor al lui Dostoievski arată ce chip totalitar poate lua religia atunci cînd spiritul ei se rezumă să răspundă nevoilor terestre ale colectivității. Simone Weil vorbea despre facultățile naturale ale ființei omenești care nu au dreptul să participe direct la viața propriu-zis spirituală, fiindcă ar reduce absolutul la propria lor condiție, adică la un absolut de nivel inferior, fabricat de ele, fals, înșelător
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și politicii să dureze. în sfîrșit, în perioadele de tradiționalism, distanța e aproape abolită prin anexarea polului superior la ordinea universului cosmic și social. Cu cît divinul apare mai obiectivat în ceremoniile previzibile, minuțios regizate ale doctrinei, ale puterii, ale colectivității, cu atît alteritatea lui se împuținează și se stinge. Atunci se poate produce, pentru o întreagă comunitate, restaurarea distanței prin înnoirea spirituală a tradiției în cauză sau/și prin apariția unei alte religii rectificatoare. în această calitate, de restaurator, s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
evaluată și studiată prin prisma acesteia din urmă. Raportul de autoritate între cele două se inversează. Religiei îi e recunoscut un rost în măsura în care dă memorie colectivă, repere morale, conștiință civică, legătură socială pe scurt, în măsura în care ajută la buna funcționare a colectivității în secol. Creștinismul însuși, dat fiind că și-a pierdut hegemonia în societățile moderne, e deseori tentat să-și pledeze cauza în fața noilor suverani, să considere istoria și socialul ca instanțe față de care să se justifice, ca paradigmă în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
privilegiat pentru atenția, dacă nu pentru adeziunea față de acest model. în decuplarea istoriei și a civilizației moderne de la religie, ei nu văd o catastrofă, ci prilejul unui salutar discernămînt. De cîteva decenii totuși, în Occident cel puțin, nu istoria și colectivitățile mari constituie forul cel mai important dinaintea căruia religia crede că e profitabil să-și arate utilitatea. Individualismul în materie de credință, fluiditatea și libera alegere a apartenențelor religioase dau acum religiei alt interlocutor privilegiat. în Occidentul liberal, individul a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea spirituală, dar și limitele, parțialitatea în raport cu statura
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care le văd din punctul unde se află Ei au [totuși] puterea de a-și transporta inima, alegînd undeva o comoară. Nu e atît de rar să vezi un om absolut devotat unui alt om unui partid, unei națiuni, unei colectivități oarecare, unei cauze, indiferent care. Nu se poate spune atunci că ar fi egoist. Dar mecanismul erorilor de perspectivă rămîne același, iar erorile rămîn tot atît de grave Pentru a scăpa de erorile de perspectivă, singurul mijloc e să-ți
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în ultimul rând dacă acordăm importanța cuvenită acestei analize care trebuie de fapt să ne ajute să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări pe care și le pune un gospodar, care acționează în sensul rezolvării problemelor cu care se confruntă colectivitatea din care face parte. Fiecare dintre noi suntem „gospodarul” unor „fonduri”, al unor resurse financiare, pe care trebuie să le folosim în favoarea noastră și a familiei, aceasta însemnând să le utilizăm cât mai bine cu putință, în achiziționarea de produse
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale; autoritățile administrației publice locale/județene; instituțiile și serviciile publice locale/județene; instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora. Beneficiarii resurselor materiale în sectorul public pot fi grupați astfel: 1) colectivități naționale și locale; 2) întreprinderi și instituții publice cu caracter industrial și comercial. 1) Putem categorisi colectivitățile naționale și locale astfel: • statul: principala colectivitate la nivel național; își desfășoară activitatea prin intermediul secretariatelor de stat sau al altor agenții guvernamentale; • colectivitățile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
și serviciile publice locale/județene; instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora. Beneficiarii resurselor materiale în sectorul public pot fi grupați astfel: 1) colectivități naționale și locale; 2) întreprinderi și instituții publice cu caracter industrial și comercial. 1) Putem categorisi colectivitățile naționale și locale astfel: • statul: principala colectivitate la nivel național; își desfășoară activitatea prin intermediul secretariatelor de stat sau al altor agenții guvernamentale; • colectivitățile locale propriu-zise, care se referă la: colectivitățile administrative în conformitate cu legislația organizării administrative (județ, municipiu, oraș, comună); instituțiile
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
serviciile publice din subordinea acestora. Beneficiarii resurselor materiale în sectorul public pot fi grupați astfel: 1) colectivități naționale și locale; 2) întreprinderi și instituții publice cu caracter industrial și comercial. 1) Putem categorisi colectivitățile naționale și locale astfel: • statul: principala colectivitate la nivel național; își desfășoară activitatea prin intermediul secretariatelor de stat sau al altor agenții guvernamentale; • colectivitățile locale propriu-zise, care se referă la: colectivitățile administrative în conformitate cu legislația organizării administrative (județ, municipiu, oraș, comună); instituțiile publice cu caracter local, cum ar fi
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
colectivități naționale și locale; 2) întreprinderi și instituții publice cu caracter industrial și comercial. 1) Putem categorisi colectivitățile naționale și locale astfel: • statul: principala colectivitate la nivel național; își desfășoară activitatea prin intermediul secretariatelor de stat sau al altor agenții guvernamentale; • colectivitățile locale propriu-zise, care se referă la: colectivitățile administrative în conformitate cu legislația organizării administrative (județ, municipiu, oraș, comună); instituțiile publice cu caracter local, cum ar fi: spitale, teatre, oficii etc. 2) Întreprinderile și instituțiile publice cu caracter industrial sau comercial Cu toate că unele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
instituții publice cu caracter industrial și comercial. 1) Putem categorisi colectivitățile naționale și locale astfel: • statul: principala colectivitate la nivel național; își desfășoară activitatea prin intermediul secretariatelor de stat sau al altor agenții guvernamentale; • colectivitățile locale propriu-zise, care se referă la: colectivitățile administrative în conformitate cu legislația organizării administrative (județ, municipiu, oraș, comună); instituțiile publice cu caracter local, cum ar fi: spitale, teatre, oficii etc. 2) Întreprinderile și instituțiile publice cu caracter industrial sau comercial Cu toate că unele dintre acestea funcționează pe principii comerciale, ele
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
urinară normală sau crescută, proteinurie modestă (0,5-1 g/24 ore), hematurie microscopică, mai rar macroscopică, însoțită de cilindri hematici, leucociturie modestă (inferioară hematuriei) - IRA la peste 30% din cazuri. Diagnostic Argumentele pentru diagnosticul prezumtiv sunt: - epidemiologic: apariție frecventă în colectivități - clinice: - absența unei nefropatii în antecedente - prezența unei infecții streptococice și apariția GNA după o perioadă de latență de 10-14 zile - bacteriologic: streptococ beta-hemolitic grup A în focarele infecțioase (exsudat faringian, portaj nazal, tegumentar) - serologic: titrul ASLO crescut, complement seric
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
cadrul teoretic și metodologic general-universal al sociologiei, aceasta este o știință națională. Gusti definea sociologia ca „știință a națiunii”. Vocația sociologiei, pe lângă obiectivul de a crea o înțelegere a societății în general, este în primul rând pentru o știință a colectivității în care ea se dezvoltă. Misiunea sociologiei este să descrie sistematic societatea, starea ei, susținând astfel programele de dezvoltare socială națională. Funcția descriptivă a sociologiei este mult mai dificilă decât cea a altor discipline care au ca obiect sisteme individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mult mai dificilă decât cea a altor discipline care au ca obiect sisteme individuale, și nu clase universale, ca, de exemplu, geografia. Societatea este o realitate mult mai complexă și aflată într-o schimbare rapidă. Trăind în contexte sociale concrete, colectivitățile sunt vital interesate de descrierea în detaliu a stării lor și de identificarea direcțiilor de schimbare. Sociologia promovată de Școala sociologică gustiană, deși cu o componentă teoretică de vârf, s-a centrat pe cercetarea empirică a realității românești. O asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
integrală. Există și părți din această lucrare care și-au pierdut caracterul de ghid de cercetare sociologică și au trecut în domeniul istoriei etnografiei, dar cele mai multe aspecte metodologice și tehnice pot fi încă folosite ca atare în cercetările actuale din colectivitățile rurale. Aceasta nu înseamnă că, timp de 70 de ani, satele din România nu s-au schimbat. Există însă elemente de cultură și civilizație rurală cu o mare persistență în timp sau permanente. În consecință, și tehnicile de studiere a
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un individ într-o situație socială specifică), el apare determinat de valorile, credințele și normele ce alcătuiesc componentele fundamentale ale unei culturi. Un asemenea comportament cultural este învățat și împărtășit în comun, ca efect al apartenenței individului la o anumită colectivitate definită prin valori, credințe și norme distincte. Acestea permit să se intuiască, cu relativă certitudine, ce curs va lua comportamentul, cum se va manifesta, ce coloratură specifică va avea în anumite împrejurări sociale. Astfel, în orice societate umană, membrii diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor necesități proprii comunităților românești. Pe de o parte, ea constituie obiectul unor conflicte și negocieri interne permanente, legate de cele mai multe ori de drepturile și relațiile ce decurg din acestea ale comunităților și ale acestora din urmă în raport cu cele ale colectivității teritoriale mai largi. Pe de altă parte însă, această repartiție a relațiilor sociale și a responsabilităților între unitățile de apartenență ale comunităților locale nu este doar opera lor internă și nici numai rezultatul unor adaptări la constrângeri externe, ci poate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
instabilitatea familiei a fost absența educației religioase a tinerilor (în orașe mai ales) în perioada comunistă, renunțarea tot mai des, în mediul urban, la căsătoria religioasă, la botezul nou-născuților. Aceasta mai ales în rândurile membrilor de partid și a noilor colectivități muncitorești formate din tineri veniți din sate și instalați în jurul fabricilor și micii industrii urbane. Valorile moral-religioase de la baza familiei au dispărut, iar mentalitatea cuplurilor s-a modificat în timp în defavoarea stabilității familiei. Un alt factor care a influențat și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare socialistă - o „servitute intelectuală” ce anunța cedările ulterioare ale unei importante categorii de intelectuali. Analizele celor patru au ca ținte fie impregnarea culturii și a literaturii de către discursul comunist, fie evoluțiile particulare (= convertirea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]