9,415 matches
-
cuprins 41 de concerte în orașele Moldovei, organizate de către sindicatele brăilene. Concertul de deschidere a turneului s-a ținut la arena Progresul din oraș. În perioada 1985-1989, formația a avut contracte cu Teatrul „George Bacovia” din Bacău, Teatrul „Fantasio” din Constantă, Teatrul de revista din Pitești, Clubul de volei „Penicilină” din Iași și cu Orchestră Filarmonica din Sibiu. În 1989, în urma unui scandal, formația a fost interzisă de către Securitate, Cu sprijinul Ministerului Culturii, interdicția a fost ridicată la scurt timp. În
Azur (formație de manele) () [Corola-website/Science/317871_a_319200]
-
corespunzătoare. Similar, coordonatele generalizate pot fi obținute prin derivarea acțiunii formula 3, în funcție de impulsurile generalizate. Prin inversarea acestor ecuatii, se poate determina evoluția unui sistem mecanic, adică, putem determina coordonatele generalizate ca funcții de timp. Pozițiile și vitezele inițiale apar drept constante de integrare ale soluției formula 3, corespunzând mărimilor care se conservă în timpul evoluției sistemului mecanic, precum energia, momentul unghiular, sau vectorul Laplace-Runge-Lenz. Ecuația Hamilton-Jacobi este o ecuație cu derivate parțiale de ordinul întâi a acțiunii formula 3 în funcție de formula 18 coordonate generalizate formula 19
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
adică, noile coordonate și impulsuri generalizate sunt constante. Noul impuls generalizat formula 33 este notat prin formula 34, adică, formula 35. Atunci, ecuația Hamilton-Jacobi rezultă din ecuația transformată formula 31: care este echivalentă cu ecuația: deoarece formula 39. Noile coordonate generalizate formula 40 sunt de asemenea constante, notate cu formula 41. Odată ce le-am rezolvat pentru formula 42, se obțin ecuațiile: sau, pentru claritate, scrise pentru componentele lui formula 40: Aceste formula 25 ecuații pot fi inversate pentru a găsi coordonatele generalizate originale formula 24 ca funcții de constantele formula 48 și formula 49
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
sunt de asemenea constante, notate cu formula 41. Odată ce le-am rezolvat pentru formula 42, se obțin ecuațiile: sau, pentru claritate, scrise pentru componentele lui formula 40: Aceste formula 25 ecuații pot fi inversate pentru a găsi coordonatele generalizate originale formula 24 ca funcții de constantele formula 48 și formula 49, astfel putând rezolva problema originală. Ecuația Hamilton-Jacobi este foarte folositoare când poate fi rezolvată via variabilelor separabile aditive, care identifică direct constantele de mișcare. De exemplu, timpul t poate fi separat dacă Hamiltonianul nu depinde explicit de
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
formula 25 ecuații pot fi inversate pentru a găsi coordonatele generalizate originale formula 24 ca funcții de constantele formula 48 și formula 49, astfel putând rezolva problema originală. Ecuația Hamilton-Jacobi este foarte folositoare când poate fi rezolvată via variabilelor separabile aditive, care identifică direct constantele de mișcare. De exemplu, timpul t poate fi separat dacă Hamiltonianul nu depinde explicit de timp. Î acest caz, derivata funcție de timp formula 50 trebuie să fie o constantă, notată cu formula 51, dând soluția: în care, funcția independentă de timp formula 53
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
folositoare când poate fi rezolvată via variabilelor separabile aditive, care identifică direct constantele de mișcare. De exemplu, timpul t poate fi separat dacă Hamiltonianul nu depinde explicit de timp. Î acest caz, derivata funcție de timp formula 50 trebuie să fie o constantă, notată cu formula 51, dând soluția: în care, funcția independentă de timp formula 53 este numită uneori și funcția caracteristică a lui Hamilton. Atunci, ecuația Hamilton-Jacobi redusă poate fi scrisă astfel: Pentru a ilustra separabilitatea și pentru alte variabile presupunem că, oricare
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
În acest caz, funcția formula 3 poate fi despărțită în două funcții, una care depinde numai de formula 55 și alta care depinde numai de coordonatele generalizate rămase: Substituția acestor formule în ecuația Hamiton-Jacobi arată că funcția formula 62 trebuie să fie o constantă, aici notată cu formula 63, obținând o ecuație diferențială ordinară de ordinul întâi pentru formula 64: În anumite cazuri, funcția formula 3 poate fi separată complet în formula 25 funcții formula 68, obținând: În astfel de cazuri, problema se rezolvă prin formula 25 ecuații diferențiale ordinare
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
analoagă cu: în care formula 76, formula 77 și formula 78 sunt funcții arbitrare. Substituind soluția complet separată formula 79 în ecuația Hamilton-Jacobi, obținem: Acestă ecuație poate fi rezolvată prin integrări succesive de ecuații diferențiale ordinare, începând cu ecuația formula 81: unde formula 83 este o constantă de mișcare care elimină dependența de formula 81 din ecuația Hamilton-Jacobi: Următoarea ecuație diferențială ordinară implică coordonata generalizată formula 86: în care formula 88 este o altă constantă de mișcare care elimină dependența de formula 86 și reduce ecuația Hamilton-Jacobi la ecuația finală diferențială
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
prin integrări succesive de ecuații diferențiale ordinare, începând cu ecuația formula 81: unde formula 83 este o constantă de mișcare care elimină dependența de formula 81 din ecuația Hamilton-Jacobi: Următoarea ecuație diferențială ordinară implică coordonata generalizată formula 86: în care formula 88 este o altă constantă de mișcare care elimină dependența de formula 86 și reduce ecuația Hamilton-Jacobi la ecuația finală diferențială: a cărei integrare completează soluția pentru formula 3. Hamiltonianul în coordonate cilindrice eliptice poate fi scris astfel: unde focarul elipsei este localizat în formula 93, pe axa
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
astfel de izosuprafețe poate fi gândită ca o undă care se mișcă prin spațiul formula 24, cu toate că nu se subordonează exact ecuației de undă. Pentru a arăta acest lucru considerăm că formula 3 reprezintă faza unei unde în care formula 126 este o constantă introdusă pentru a face exponențiala adimensională. Schimbarea în amplitudine a undei poate fi reprezentată printr-un număr complex formula 3. Putem rescrie ecuația Hamilton-Jacobi astfel: care este o variantă "neliniară" a ecuației Schrödinger. Invers, plecând de la ecuația lui Schrödinger și de la
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
x(t). Dacă Ω este o diferențială totală atunci, independent de modul în care am ales curba C, punctul (x(t)...x(t),x(t))descrie o curbă C aflată în întregime pe suprafața "F=const" (vezi Fig.1), unde constanta depinde de condițiile inițiale:formula 16 deci "F=const". Aceste proprietăți pot rămâne adevărate si atunci cand Ω nu este o diferențială totală: pentru ca Ω=0 și dF = 0 să descrie același plan este suficientă proporționalitatea coeficienților diferențialelor dx cu un factor
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
ecuației (2.14 ) termenii conținând pe dy dispar. După remarca de mai sus, dacă (2.13) este satisfăcută, atunci în noile variabile x,y,z, dependența de y trebuie să dispară complet când coeficientul lui dx sau dz este o constantă:formula 40Dar atunci Ω' nu conține decât două variabile și este integrabilă după § 2.1. Considerăm formula 42 pentru x,y,z împrejurul lui (x,y,z)=(1,1,1). Condiția (2.13) este satisfăcută, dar Ω nu e o diferențială totală
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
ecuații (k=1...p):formula 70 Dacă sistemul (5.1) este integrabil, soluțiile sistemului de ecuații diferențiale:formula 71 se găsesc pe o varietate n-p dimensională dată de ecuațiile f(x)=C...,f(x)=C (vezi (5.2)), cu C..,C constante. Deci, pentru orice k =1...p: formula 72 Reciproc, să presupunem că sistemul (5.15) admite p soluții "independente" f(x),k=1..p. Prin definiția (5.12) a lui A(x) printre soluțiile sistemului liniar (5.12) se numără vectorii
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]
-
În matematică, o serie de puteri (de o singură variabilă) este o serie infinită de forma: unde "a" reprezintă coeficienții celui de-al "n"-lea termen , "c" este o constantă, iar "x" variază in jurul lui "c" (din acest motiv se mai spune că seria este "centrată" în jurul lui "c"). Această serie provine din serie Taylor a unei funcții. În multe situații "c" este nul, de exemplu în cazul seriei
Serie de puteri () [Corola-website/Science/318079_a_319408]
-
31. MONOID (Germania) 32. REVISTA DE MATEMATICĂ DIN GALAȚ (Galați, România) 33. CAIET DE INFORMARE MATEMATICĂ (Cîmpina, România) 34. NUMEROS (Spania) 35. EPSILON (România) 36. MATHEMATICS AND INFORMATICS QUARTERLY (Singapore) 37. PI (Miskolc, Ungaria) 38. REVISTA DE MATEMATICĂ ȘI INFORMATICĂ (Constantă, România) 39. FOAIE MATEMATICĂ (Chișinău, Moldavia) 40. LA GACETA DE LA RSME (Spania) 41. SFERA (Băilești, România) 42. CREATIVE MATH SERIA A ȘI SERIA B (Suceava, România) 43. EUROPEAN MATHEMATICAL JOURNAL (Bruxelles, Belgia) 44. REVISTA DE MATEMATICĂ DIN VALEA JIULUI (Petroșani
Mihály Bencze () [Corola-website/Science/318369_a_319698]
-
cea de-a 47-a ediție a turului ciclist al României și s-a desfășurat în perioada 5 - 12 iunie 2010, pe un traseu de 1.154 kilometri care a început cu prologul de la Deva și s-a încheiat la Constantă. Cea mai scurtă etapă (în afara prologului) a fost prima, 118 km între Târgu Mureș și Vatra Dornei, iar cea mai lungă a fost etapă a patra, 226 km între Suceava și Botoșani, cu incursiune în Carpații Orientali și 3 cățărări
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
Târgu Frumos (78 km) Cățărări: Strunga (86 km, Cât C) Vineri, 11 iunie: Bacău - Adjud - Mărășești - Focșani - Buzău, 180 km Sprinturi intermediare: Adjud (57 km), Mausoleu Mărășești (84 km), Râmnicul Sărat (143 km) Sâmbătă, 12 iunie: Slobozia - Giurgeni - Hârșova - Ovidiu - Constantă, 154 km Sprinturi intermediare: Hârșova (60 km), Mihail Kogălniceanu (117 km)
Turul României 2010 () [Corola-website/Science/319624_a_320953]
-
poziție și coordonatele vitezei. O asemenea relație se numește "integrală primă" a mișcării. Din forma expresiei de definiție, rezultă că integrala primă este o ecuație în termeni finiți între coordonatele unei particule (punct material), componentele vitezei acesteia, timpul și o constantă arbitrară, oricare ar fi condițiile inițiale care pot fi stabiliți, anterior integrării complete a ecuației mișcării. Constantele arbitrare care apar în integralele prime se pot determina folosind condițiile inițiale. Cu alte cuvinte, dacă la momentul formula 1 vectorul de poziție este
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
definiție, rezultă că integrala primă este o ecuație în termeni finiți între coordonatele unei particule (punct material), componentele vitezei acesteia, timpul și o constantă arbitrară, oricare ar fi condițiile inițiale care pot fi stabiliți, anterior integrării complete a ecuației mișcării. Constantele arbitrare care apar în integralele prime se pot determina folosind condițiile inițiale. Cu alte cuvinte, dacă la momentul formula 1 vectorul de poziție este formula 2 și viteza formula 3 , atunci prin înlocuirea acestora în ecuația integralei prime se găsește valoarea constantei formula 4
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
mișcării. Constantele arbitrare care apar în integralele prime se pot determina folosind condițiile inițiale. Cu alte cuvinte, dacă la momentul formula 1 vectorul de poziție este formula 2 și viteza formula 3 , atunci prin înlocuirea acestora în ecuația integralei prime se găsește valoarea constantei formula 4: formula 5 Un sistem mecanic, aflat într-o stare dinamică determinată, poate admite mai multe integrale prime. Esențial este ca pentru un sistem să se găsească un număr cât mai mare de integrale prime distincte întrucât cunoașterea unei integrale prime
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
mecanice. Energia mecanică formula 95 a unui punct material se definește așadar ca suma dintre energia cinetică și energia potențială. Definiția formula 96 a forței conservative nu determină în mod echivoc funcția scalară formula 97, pentru o funcție formula 98, unde formula 99 este o constantă arbitrară având dimensiunea energie, prin aplicarea operatorului gradient se obține aceeași forță; prin urmare, originea funcției potențiale formula 100 poate fi aleasă în mod arbitrar. O mulțime de puncte materiale bine individualizate (delimitate fizic de restul mediului) care se află în
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
sunt dependente de vectorii de poziție și viteze respectiv timp formula 126, iar forțele interne formula 104 variază în funcție de poziția mutuală a particulelor formula 128 Integrând succesiv de două ori ecuațiile scalare fundamentale după variabila timp, se obține integrala generală a sistemului:formula 129. Constantele arbitrare care apar în relațiile explicite ale integralei generale se determină prin impunerea condițiilor inițiale expresiei primei și respectiv celei de a doua integrale. Dacă la momentul inițial formula 130 se dau pozițiile și vitezele inițiale ale celor formula 115 puncte, se
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
primei și respectiv celei de a doua integrale. Dacă la momentul inițial formula 130 se dau pozițiile și vitezele inițiale ale celor formula 115 puncte, se pot scrie formula 132 ecuații scalare:formula 133. rezolvarea acestui sistem de formula 132 ecuații algebrice conduce la determinarea constantelor formula 135. Prin cunoașterea unor integrale prime pentru sistemul punctelor materiale simplifică problema integrării ecuațiilor diferențiale ale mișcării. Forțele interne și externe, acționând asupra punctelor materiale individuale ce compun sistemul, își produc efectul prin schimbarea impulsului punctelor. Suma impulsurilor punctelor materiale
Teoreme generale ale mecanicii () [Corola-website/Science/319681_a_321010]
-
S-a păstrat totuși notația clasică datorită simplități ei. Operatorul T corespunde energiei cinetice și este construit prin analogie cu formula clasică: Schrödinger a construit operatorul moment folosind substituția: unde formula 4 este operatorul gradient, "i" unitatea imaginară, iar formula 5 este constanta lui Planck redusă. Combinând toate acestea cu termenul potențial, obținem: care ne permite să aplicăm Hamiltonianul sistemelor descrise de funcția de undă formula 7. Aceasta este aproximația uzuală folosită în introducerea din mecanica cuantică, când se folosește formalismul undelor mecanice al
Hamiltonian (mecanică cuantică) () [Corola-website/Science/319827_a_321156]
-
unei accidentări la genunchi. Sponsorul curent de echipament competițional al Simonei Halep este Adidas, după ce anterior echipamentul ei a fost furnizat de Lacoste. Simona Halep a fost antrenată de la o vârstă fragedă de Ioan Stan, un antrenor de tenis din Constantă. Din ianuarie 2014 până la finele anului, ea a fost antrenată de către Wim Fissette, fostul antrenor al lui Kim Clijsters și al lui Sabine Lisicki. În trecut, Halep a mai fost antrenată și de Adrian Marcu și Firicel Tomai. De la sfârșitul
Simona Halep () [Corola-website/Science/319222_a_320551]