10,875 matches
-
aș mai putea să refuz? N-am făcut nimic în seara asta, pe băieți îi pasionează mai tare ruleta. Gård evident stânjenit când m-am ridicat să plec. Poate aș fi putut să mai scot ceva de la el într-o conversație particulară. N-am fost în stare. Întâmplare foarte ciudată în avion în drum spre Karlstad. Încă de la îmbarcare pe Bromma 1 remarc un tânăr cu un rucsac pe sub haina de ploaie. Foarte ciudat; la început am crezut că e handicapat
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
și Margaretei. Urmează și niște discuții medicale îndelungate despre diferite medicamente (M. se descurcă bine). Totuși plicticos pentru neinițiați. Jargonul medical are o anumită superioritate. Mai că am simțit o urmă de "xenofobie" când am încercat să mă amestec în conversație. A trebuit să mă limitez la a-i asculta. Margareta în mare formă. 1 iulie Întâi iulie, Anul Nou al administrației de stat. Data trece neobservată. Am stat toată ziua în pavilion la B.-A. și am discutat chestiuni tehnice
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
mă întâlnesc cu familia. Stau o oră pe Bromma, mănânc un sandvici cu friptură de vită. Gård ajunge ca de obicei în ultima clipă și doarme tot drumul. Îmi făcusem socoteala să am parte de o oră și jumătate de conversație netulburată. Când sosim deschiderea congresului s-a și terminat. Primim ecusoanele și programul chiar când să mergem la masa de prânz. Gård la masa ministrului. Fac cunoștință cu doi veterinari danezi care au auzit de camera de sacrificare de la Roma
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
destul de regulat câțiva din scriitorii de vârf ai Basarabiei. Sunt îndrăgostit de tablourile câtorva pictori basarabeni. Continuu să fiu, pe cât posibil, aproape de oameni care au crescut sub ochii mei, devenind subtili analiști de fapte și împrejurări politice. Îmi lipsesc nesfârșitele conversații la un urcior de „jin negru de Primae”, pe malul Nistrului, râu despre care, la supărare (și când nu e el supărat?) prietenul meu Gicu Chiriță nu mai știe de curge la vale sau la deal. Totuși, imaginea cea mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
am nici o îndoială că dl Mihăilescu ar fi un candidat mult mai potrivit. Dar, adaug, în alte situații, indiferent de entuziasmul meu temperat față de calitățile dnei Mungiu, evident că Domnia sa ar fi o candidată mult mai potrivită decât dl Mihăilescu. Conversația se termină în coadă de pește. Evident, dl Dan C. Mihăilescu nu a primit bursa. Habar nu am dacă ea a fost oferită ori nu dnei Mungiu. Nu știu nici dacă dna Mungiu este de stânga ori de dreapta. Și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
asta evident că a trezit atenția Securității (...). Generalul Romanescu de atunci a dispărut complet, și am auzit că a fost executat împreună cu George Polizu, fratele lui Nicu Polizu-Micșunești, celebrul pilot. A fost acuzat de spionaj. Nadia nu luase parte la conversații, deși în apartamentul ei; dar ea please de acasă". Nadia Russo a fost arestată în 1951 și condamnată la șapte ani de închisoare. Dintre aceștia a executat numai șase, în închisorile de la Mislea si Miercurea-Ciuc, după care, în 1957, a
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
franciscană. La orele 8, P-le Delegat a citit liturghia, a făcut predică și a dat terțiarilor sf. Împărtășanie. După liturghie P. Director a prezentat toți membrii fraternității P-lui Delegat care s-a întreținut câtva timp cu dânșii în conversație frățească și a hotărât punctele de discutat în adunarea de după prânz. După prânz la orele 3 1/2 s-a făcut ceremonia vizitei. P-le Delegat a ținut o scurtă cuvântare asupra datoriilor mai de căpetenie ale terțiarilor și le-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu condiția ca noi să nu promulgăm noi legi (care să determine mărirea flotei) și să urmăm o politică clar și categoric pașnică. Mai mult, am evitat întotdeauna să vorbesc despre flotă, iar cuvântul nu a fost niciodată pronunțat în conversațiile dintre Sir Edward Grey și mine. Într-un consiliu de cabinet, Sir Edward Grey zise într-o zi, întâmplător: "Actualul ambasador al Germaniei nu mi-a vorbit niciodată despre flotă". În timpul misiunii mele la Londra, domnul Churchill, în acea epocă
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
deja faptul că conținutul său era cunoscut destul de în amănunțime în Germania. Dl. Krupp von Bohlen nu a fost de acord cu această procedură și a stat de vorbă în acest sens cu domnul Von Jagow. Ca rezultat al acestei conversații, domnul von Bohlen mi-a comunicat cele ce urmează: domnul Von Jagow și-a menținut categoric poziția, susținând că nu a colaborat la redactarea ultimatumului austro-ungar. La obiecția că un asemenea lucru era dificil de admis, domnul Von Jagow a
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
își pune la bătaie tot farmecul, nu pentru a o seduce pe Jeanne, ci pentru a-i cuceri părinții. Sigur de puterea sa de seducție, Julien o curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel pasiunea acesteia pentru genealogie. Consultat cu privire la o neînsemnată gâlceavă familială, ia fără nicio ezitare partea baroanei. Încântată de aceste atenții, mamei lui Jeanne nu-i trebuie prea mult să ajungă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Catherine n-are altă soluție decât să prelungească ambiguitatea în relația cu vărul său. Tânăra stabilește cu Henri, pe care își închipuie că "îl iubește ca pe-un frate", o "cvasi-intimitate pe jumătate plină de afecțiune, pe jumătate răutăcioasă". În conversațiile cu tânărul său văr se regăsesc deopotrivă complimente, "lucruri spuse cu amabilitate" și cuvinte batjocoritoare. Dinspre Catherine vin fără încetare sufluri calde și reci. Fata își arată afecțiunea, dar în același timp îl bombardează cu mici răutăți și ironii. De
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rămân față în față, jocul devine mai riscant... "Mama, continuă Stefan Zweig, întârzie o vreme cu baronul în sala de mese, însă acesta nu mai vorbea nici de elefanți, nici de vânătoare. O ușoară apăsare, o stinghereală subită domnea în conversația lor de când copilul plecase". Paravanul, acel alibi al amândurora prezența băiețelului căzuse. Nimic nu îi mai lega acum în afară de atracția lor dovedită unul față de celălalt. De unde și fâstâceala amândurora. "Într-un târziu, merseră în hol și se așezară într-un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
precauția asta nu însemna că nu se puteau distra și simți bine. Fără îndoială, lucrurile astea nu erau tocmai îngăduite: fetele pe care le mustra conștiința dădeau fuga și se spovedeau a doua zi, regăsindu-se astfel cu conștiința nepătată". Conversațiile pe care le surprinde aici tânăra Simone "erau pline de aluzii și subînțelesuri", care au completat "învățătura barocă" pe care i-o pusese la dispoziție verișoara ei. Însă lucrurile descoperite cu acest prilej, departe de a o da pe brazdă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca pe apă acest amestec. Puterea sa afrodiziacă nu întârzie să-și facă efectul. Astfel, așa cum va scrie mai târziu Phillipe Labro în romanul său L' Étudiant étranger, se simte, atunci când se bea, "o efervescență crescută în întâlniri și în conversații; săruturile sunt mai nervoase, mai electrizate, flirtul este mai dur, mai îndrăzneț"150. Pentru a facilita și mai mult contactele, băieții și fetele inventează tot soiul de jocuri, cum ar fi "jocul scaunelor schimbate" sau "jocul covorului", care permit schimbarea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai vulgare, cele mai scârboase, ca de pildă "sulă", "fute", "s-o sugă", "s-o ia la cioc", "să și-o facă singur", "dădea limbi"... Tânărul pălăvrăgește cu tânăra aceasta emancipată despre toate fleacurile, alandala, însă până la urmă, constată el, conversația ajunge mereu la sex. Stingo nu are încotro și trebuie să accepte delicioasa realitate că Leslie nu vorbește decât despre propriu-i libido. Iată ce-i spune la un moment dat tânărului, privindu-l drept în ochi: "Pariez că-i
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aruncate pe furiș, față de toate acele neînsemnate semne din zilele de glorie ale flirtului inocent practicat în saloanele perioadei Belle Époque. Dacă nesocotește codurile flirtului ușor, tânăra habar n-are nici de limbajul jumătăților de măsură, caracteristic flirtului avansat. În timpul conversației cu Stingo, ea nu evocă plăcerea cuminte a săruturilor și mângâierilor neduse la capăt, ci pe aceea, mai tulburătoare, a sexualității celei mai împlinite. De fapt, problema flirtului nici nu se pusese în mod concret, de vreme ce tânăra nu prevăzuse pentru
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-și cu mai multă seriozitate scopurile de popularizare, seria de articole publicate de Jean Eparvier în France-Soir, în toamna anului 1952, se străduiește să explice publicului larg noțiunile psihanalitice la care se face referire din ce în ce mai des în viața cotidiană, în conversații, în literatură și spectacole 174. Cu și mai multă seriozitate, extrem de prestigiosul Lacan, care combină psihanaliza cu structuralismul și lingvistica, exercită o mare influență asupra cercurilor intelectuale franceze. Eros a triumfat în spirit și limbaj. Eros își atrage în egală
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
29 Clara Malraux, Le Bruit de nos pas. Apprendre à vivre, Grasset, Paris, 1963. 30 Contesa de Pange, Comment j'ai vu 1900, Grasset, Paris, 1962. 31 Edward Shorter, La Naissance de la famille moderne, XVIII-XXe siècle, Seuil, Paris, 1977. 32 Conversație cu autoarea, 14 noiembrie 1996. 33 Catherine Pozzi, Journal de jeunesse, 1893-1906, Lagrasse-Verdier, Paris, 1995. 34 Joseph Lawrence, Catherine Pozzi. Une robe couleur du temps, Éditions de la Différence, Paris, 1988. 35 Ibid. 36 Denis Bertholet, Le Bourgeois dans tous ses
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pe lângă calități, un bun consilier are nevoie să-și formeze anumite deprinderi de consiliere: comportamente de preocupare - reprezintă comportamente nonverbale ce demonstrează faptul că acesta își ascultă beneficiarul: a privi persoana, a da din cap pentru a dovedi că urmărești conversația, indicații verbale, zâmbetul și relevarea emoției prin reacția la ceea ce spune beneficiarul, tonul vocii; reafirmarea - înseamnă repetarea conținutului a ceea ce a spus acesta, folosind aceleași cuvinte; parafrazarea - este reafirmarea cu alte cuvinte a ceea ce a spus beneficiarul; discernerea sentimentelor pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
loc ieftin! Da, nu e nici unul! a răspuns omulețul încercînd să-și compună o figură tristă, în concordanță cu propria mea amărăciune. Îmi dădeam seama că nu este prea afectat de acest lucru, dar trebuia Doamne, cum trebuia! să întrețin conversația cu făptura asta venită de nu știu unde, pînă se va lumina afară și voi putea să plec pe străzi, uitînd de problema locuinței. Am început să-i explic că la ora șase se deschide biroul de cazare al turiștilor; mi-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
că nu ne pricepem deloc să alegem bucățile cele mai bune, ne oferă, cu degetele mîinii drepte și cu palma îndreptată în sus, după rînduială, bucata cea mai grasă, de la coada berbecului. Ni se toarnă și puțin arhi și astfel conversația se animă, căci niciodată gazdele n-ar tulbura cu întrebări un oaspete, înainte ca acesta să fie odihnit și hrănit. "Casa mea este a ta și casa ta este a mea", glăsuiește legea ospitalității, în deșert. Și nomadul știe ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
noastre dau ușor din cap, și zîmbesc clătinîndu-și bărbile. Oferim țigări "Carpați" și ochii pătrunzători privesc lung literele latine de pe pachet. Cel mai bătrîn le cunoaște și silabisește rar numele munților noștri. Pentru ceilalți doi, îl transcriu cu litere cirilice. Conversația noastră se desfășoară după tipicul oricărei conversații dintre oameni care se pot înțelege perfect, în pofida prea puținelor cuvinte cunoscute, dintr-o limbă posedată cu oarecare aproximație, de către ambele părți. Odată, într-o țară străină, un bătrîn mi-a spus: "Necunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
clătinîndu-și bărbile. Oferim țigări "Carpați" și ochii pătrunzători privesc lung literele latine de pe pachet. Cel mai bătrîn le cunoaște și silabisește rar numele munților noștri. Pentru ceilalți doi, îl transcriu cu litere cirilice. Conversația noastră se desfășoară după tipicul oricărei conversații dintre oameni care se pot înțelege perfect, în pofida prea puținelor cuvinte cunoscute, dintr-o limbă posedată cu oarecare aproximație, de către ambele părți. Odată, într-o țară străină, un bătrîn mi-a spus: "Necunoașterea unei limbi este o piedică doar atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Guram dă nas în nas cu un prieten, Gheorghi. Îmbrățișări, prezentări și lucru tipic georgian invitație pentru cină la familia amicului. Cu o precizare, de care oricum nu mai era nevoie, fiindcă remarcasem deja: Gheorghi nu vorbește rusește! În toată conversația, Guram ne fusese tălmaci. Mare ciudățenie, în plin imperiu sovietic! Gheorghi ne explică, prin Guram, desigur, că ăsta este un legămînt, acela de a nu vorbi niciodată limba ocupantului rus. Ceea ce nu-l împiedică să fie o persoană importantă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
diversele limbi latine de pe bătrînul nostru continent. Și am spus: Ce mai faci, omule? Și "omul" a tresărit, plăcut surprins, întrebîndu-mă: De unde știi friulana? Cînd i-am explicat că vorbisem pe românește, a fost atît de încîntat, încît am continuat conversația, fiecare pe limba lui, ajutîndu-ne, din cînd în cînd, cu vorbe franceze sau italiene. Cînd a ajuns la destinație, înaintea mea, "omul" s-a ridicat și a zis: Niciodată nu mi-a părut atît de rău că trebuie să cobor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]